16,530 matches
-
ul ("Troglodytes troglodytes"), numit și ochiul-boului este una din cele mai mici păsări din Eurasia, unicul reprezentant al familiei "Troglodytidae". Populează pădurile Americilor, Eurasiei și ale nordului Africii. Seamănă cu un bulgăre mic și pufos, din care iese o coadă scurtă și un cioc nu prea mare. Este o pasăre foarte energică și dispune de un glas relativ puternic, comparabil cu cel al privighetorii sau al canarului. Masculii îl folosesc pentru a-și marca teritoriul. Denumirea științifică a speciei, "Troglodytes
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
doar 9-10,5 cm în lungime, adică aproape de două ori mai puțin decât vrabia. Anvergura aripilor constituie 15-17 cm, iar greutatea variază între 8-12 g. Are un corp îndesat, gât scurt și cap relativ mare. Aripile sunt scurte și rotunjite. Coada este și ea relativ scurtă (cca. 3,5 cm); pănțărușul adeseori o ține ridicată vertical în sus. Ciocul, de forma unui fusar, este subțire și puțin îndreptat în jos. Piciorușele sunt foarte puternice și au o culoare roz. Penele sunt
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
foarte puternice și au o culoare roz. Penele sunt moi și pufoase, în partea superioară a corpului au nuanțe roșiatice-cafenii, iar în cea inferioară cafenii-cenușii. Tot corpul e acoperit de minuscule „vălurele”, mai accentuate pe marginea aripilor și la capătul cozii, care fac pasărea să pară vărgată. Deasupra ochilor firele de puf iau o nuanță albă, uneori nu prea accentuată. Masculii nu diferă la exterior de femele, și nici tinerele păsări de cele mature. Unica deosebire între ultimele este accentuarea mai
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
Masculii nu diferă la exterior de femele, și nici tinerele păsări de cele mature. Unica deosebire între ultimele este accentuarea mai puternică a nuanțelor roșiatice pe spinare și penele cafenii-deschis pe cap (întunecate la capăt) la tineri. Pasărea are o coadă scurtă, fiind de formă aproape rotundă, cu un cioc negru cu galben mic ascuțit. Irisul păsării este de culoare brună deschis. Penajul pe partea superioară a corpului este brun-roșcat, iar pe partea inferioară este de culoare albă. Coada pe flancuri
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
are o coadă scurtă, fiind de formă aproape rotundă, cu un cioc negru cu galben mic ascuțit. Irisul păsării este de culoare brună deschis. Penajul pe partea superioară a corpului este brun-roșcat, iar pe partea inferioară este de culoare albă. Coada pe flancuri și aripile sunt cu striații de culoare brun închis. Lungimea unui pănțăruș poate fi între 9,5 - 11 cm, pasărea cântărind 7,5 - 11 grame. Pănțărușul se poate cățăra cu ajutorul ghearelor lungi pe un trunchi vertical. Zborul păsării
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
i se adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele sunt pictate în culori vii. Structura de susținere este construită din lemn de stejar. Părțile componente sunt fixate prin îmbinarea în coadă de rândunică. Cei trei stâlpi de susținere principali cuprind între ei poarta mică și poarta mare, deasupra au o grindă frontală care le leagă și care este fixată de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
de dromader provinne din . Dromaderul sau cămilă africană se deosebește de cămilă asiatică care are două cocoașe. Cămilă africană atinge o înălțime la greabăn între 1,8 - 2,3 m și are o greutate între 300 - 700 kg. Are o coadă relativ scurtă, blană este moale fiind în general de culoarea nisipului cu nuanțe diferite. Creștetul capului, gâtul și trunchiul corporal este acoperit de o blană cu peri lungi. Animalele au gâtul lung, capul alungit, cu buze proeminențe despicate, iar orificiul
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
valea Mureșului și în Transilvania, purtătorii ei au impus primele vase antropomorfe și zoomorfe realiste. Prezentă în Câmpia Română, s-a extins pe un spațiu larg, cuprins între Munții Carpați și Balcani. Se caracterizează prin răspândirea toporului cu gaură pentru coadă, utilizarea frecvența a aramei pentru producerea podoabelor și uneltelor și pictură cu grafit. Apărută în mileniul IV î.e.n., a fost prezentă în sud-estul Transilvaniei și sud-vestul Moldovei. S-a extins către est, până la Nipru. Impresionează prin ceramică, decorată cu forme
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
și Edward ajung să se vadă ca niște frați. Jacob are pielea de culoare arămiu închis, păr negru și ochi întunecați. În "Amurg" el e descris drept un băiat de cincisprezece ani, slab, ce își ține părul legat într-o coadă de cal și care de abia dacă e mai înalt decât Bella. În "Luna nouă", după ce află că e vârcolac, el își taie părul, pentru a nu-l stânjeni atunci când se transformă în lup (îl lasă să crească mai târziu
Jacob Black () [Corola-website/Science/314657_a_315986]
-
tipuri de albastru, un albastru-ardezie asociat cu Republică timpurie și președinția, precum și un cyan mai contemporan, să reprezinte prezentul și viitorul. Sigiliul prezidențial a fost adăugat în ambele părți ale fuselajului, lângă boț, un steag mare a fost pictat pe coadă, iar pe lateralul aeronavei a fost scris "United States of America", cu majuscule. Muncă lui Loewy a primit laude imediate din partea președintelui și a presei. Marcajele de pe VC-137 au fost adoptate și pentru mai marele VC-25, atunci când a intrat în
Air Force One () [Corola-website/Science/314665_a_315994]
-
este originar din America de Sud. Este un animal de talie mică și nu măsoară mai mult de 25-30 cm, având o greutate medie, la maturitate, de 400-600 grame. Ca înfățișare se situează între iepure și veveriță, are ochi negri, strălucitori și coadă lungă și pufoasă. Membrele anterioare prezintă cinci degete și sunt scurte, iar cele posterioare doar patru degete și sunt mai lungi. Șinșila este un animal nocturn, ierbivor, curat, liniștit, agreabil și poate trăi până la 10-15 ani. Este foarte curios. Au
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
Gerbil Society. Greutatea corporală variază foarte mult, de la 52 g la 135 g. Media greutății corporale la ambele sexe este mai mare la specia "Meriones libycus" față de "Meriones unguiculatus". Lungimea medie a corpului este de 12 cm (9-15 cm), iar coada depășește adesea 12 cm. Culoarea este cenușiu roșcat, iar la exemplarele recesive rar apare culoarea neagră. La forma sălbatică, abdomenul are blana de culoare deschisă, adesea alb-murdar, datorită adaptării la condițiile de mediu. Ochii, în general negri, sunt mari, proeminenți
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
de mediu. Ochii, în general negri, sunt mari, proeminenți, așezați în partea de sus a capului, ceea ce permite animalului să aibă un câmp vizual larg. Urechile sunt mici, rotunde la vârf, acoperite cu păr moale și purtate drept în sus. Coada lungă ajută la menținerea echilibrului în poziția „pe vine”, este complet acoperită cu păr și are la vârf un smoc din fire groase de păr, adesea de culoare neagră. Membrele sunt complet acoperite cu păr. Cele anterioare sunt scurte și
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
mișcare, aspect care impune ca în interiorul cuștilor să se amplaseze diferite obiecte ca roți, tuburi sau cutii sub forma unui labirint. Roțile vor fi pline, din scândură de esență tare, fără spițe în care gerbilii își pot prinde și rupe coada sau membrele. Tuburile și cutiile vor fi din materiale dure (ceramică) ca să nu poată fi roase, iar dimensiunile acestora (3-4 cm în diametru) vor permite ca gerbilii să se ascundă (simulând astfel galeriile pe care gerbilii le sapă în pămînt
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
jocul de bingo. Brusc se aude o împușcătură înafara scenei, iar Dorn merge să investigheze. Se reîntoarce și îl ia pe Trigorin de-o parte, anunțându-l ca Treplev tocmai s-a sinucis (cu toate acestea, Cehov încheie strategic, în coadă de pește lăsând să ne întrebăm dacă chiar s-a sinucis sau glonțul nu a fost fatal.) Reprezentații: Premiera din St.Petersburg Data de 17 octombrie 1896, noaptea premierei piesei "Pescărușul" la teatrul Alexandrinsky din Petersburg, a reprezentat un dezastru
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
Inocențiu Micu-Klein. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în anul 1758 pe o temelie de piatră, din bârne de stejar clădite în tehnică Blockbau, prin îmbinarea la capete a grinzilor în cheotori drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru turnulețe. Inițial clopotnița a
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
să fie arborat la o înălțime cât mai mare, astfel încât să poată fi observat de la distanță mare, în orice condiții de vizibilitate atmosferică. Pentru scufundări de noapte există și steaguri de semnalizare fosforescente. Steagul „alfa“ este alb și albastru, în coadă de rândunică, cu un „V“ tăiat într-o parte. Acesta este un steag folosit în special pe ambarcațiunile suport pentru scufundare, avertizând prezența scafandrilor sub apă („Sacafandru în apă.Navigați cu viteză redusă”). Acest steag de semnalizare, aparținând codului internațional
Steag de semnalizare () [Corola-website/Science/313651_a_314980]
-
este legat de un copac, iar ultimul este mâncat de către furnici. Se presupune că a murit ca toți ceilalți în Macondo, oraș deja pustiu. Fiul ilegitim al lui Aureliano și al mătușii sale, Amaranta Úrsula. Aureliano s-a născut cu coadă de porc, așa cum cea mai învârstă dintre Ursule se temea că se va întâmpla (părinții copilului nu auziseră de acest lucru). Mama sa a murit în timp ce năștea. Din cauza neglijenței tatălui său, el este devorat de furnici. Când acesta îi vede
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
de ea deoarece pur și simplu (cu toate că nu a vrut) dintr-un motiv oarecare ea i-a speriat. Makoto are tipul de sânge O. Makoto are ochii de culoare verde închis și păr lung ondulat de culoare maro prins în coadă de cal, cu un elastic care are două bile verzi. Ea este o adolescentă care are 14 ani (15 în sezonul trei și patru și 16 în sezonul 5) și este neobișnuit de înaltă pentru vârsta ei situându-se la
Makoto Kino () [Corola-website/Science/313743_a_315072]
-
ce fac ei acolo cu lemnul, iar Brokk le spune că înainte ca ei să vină în Scandinavia, Loki și Thor s-au luptat între ei, iar Loki i-a rupt ciocanul lui Thor. Acum, Brokk și echipa lui fac coada pentru un nou ciocan, iar Eitri și echipa lui sunt pe drum să aducă capul de fier al ciocanului, făcut în fierăriile lor din cavernă. Brokk le mai spune că cu acest ciocan magic vor putea să sigileze poarta la
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
și Franța, în Olanda nu s-a produs un exod al populației civile, care să blocheze căile de transport. Soldații germani au avut în general un comportament civilizat față de civilii olandezi. De exemplu, soldații germani s-au așezat ordonat la cozi pentru cumpărarea unor bunuri raționalizate în Germania, așa cum era ciocolata. După eșecul acțiunii de cucerire a podurilor, diviziile germane au încercat să traverseze cursurile râurilor IJssel și Maas. În lipsa unei pregătiri suficiente de artilerie, primele valuri ale atacatorilor au fost
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
care se repetă cu fiecare generație.” Mai întâi George Coșbuc, la începutul secolului al XX-lea, apoi Ovidiu Bârlea ("Colindatul în Transilvania", 1969, p. 279.) , prin anii `60, dar și alți exegeți, au luat în calcul o analiză pornind de la coada textului, fiind de părere că un bocet după fecior s-ar fi transformat în testament și ulterior au fost adăugite diferite pretexte pentru moartea lui. În variantele nord-transilvănene, cel mai uzitat pretext oferit măicuței pentru neîntoarcerea pasotului este că întârzie
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
este ocupat. Ceilalți masculi din teritoriu fac și ei grămezi de balegă de-a lungul căilor de acces spre zona lor, marcând-o olfactiv. Hipopotamii se recunosc reciproc după miros și uneori se urmează unul pe altul, cu nasul aproape de coada celui din față, în deplasările nocturne. Rareori apar dispute între masculi, atunci când tauri străini invadează teritoriile de împerechere. Cele mai multe agresiuni constau în zgomote, împroșcări cu apă, false atacuri și afișarea dinților prin căscarea largă a gurii, dar uneori oponenții se
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
unde a fost, de altfel, așezată și aceasta. Vechea biserică a fost vândută parohiei din satul Dângău Mare în 1864. Biserica fusese construită, în satul Sebeș (azi Valea Drăganului) la 1750, din bârne de stejar, cu îmbinările drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
ul este o unealtă formată dintr-un corp de oțel cu tăiș și cu cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare, folosit pentru tăiat copaci sau pentru despicat lemne și ca unealtă a pompierilor pentru stingerea incendiilor. Istoria toporului începe în Epoca de piatră, când au fost cioplite și șlefuite primele topoare. Cele mai timpurii exemple de topoare
Topor () [Corola-website/Science/314329_a_315658]