16,713 matches
-
Hușanu, apărea (sic!, n.n.) Într-un chenar maxime despre critică, În care printre altele se arăta: <<Critica e ca o plantă: daco uzi, dă roade. Dacă n-o uzi dă... prime>>. Sau: <<Sparge capul șefului și În două săptămîni te iartă. Critică-l Într-o adunare și nu te uită nici după ce ți-ai făcut transferul În alt raion>>”. Într-adevăr, acel Hușanu a avut curaj cu carul mare ca să se pună-n poară cu un hingher vigilent așa cum era cenzorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noțiuni, la rîndul lor dubioase, de psihologie a grupului. Psihologia din șeful șefilor mi se pare la fel de dubioasă, dar măcar lipsesc femeile martirizate și, fiind o comedie, filmul ăsta se acoperă mai bine : e cam aiurea ca angajații să-l ierte pe marele șef pentru toate păcatele lui în secunda în care acesta le spune că, de fapt, și el e la ordinele unui șef mai mare, dar nu-i nimic, se poate spune că filmul e o comedie absurdă ; e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
secunda în care acesta le spune că, de fapt, și el e la ordinele unui șef mai mare, dar nu-i nimic, se poate spune că filmul e o comedie absurdă ; e cu atît mai aiurea ca angajații să-l ierte la fel de ușor și pe colegul lor cel diabolic, dar probabil că momentul e o parodie la finalurile fericite ale sitcomurilor americane. întrebarea e cît de comice sînt toate acestea. Răspunsul e : nu foarte. Trăsnelile de sitcom ale diferiților angajați (unul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
psihologic în rolul tradițional al masculului, care nu mai e mascul dacă-și lasă soția să-l întrețină. De aceea primește cu ușurare vestea că ea a rămas gravidă din nou. Deci planul pică ; a scăpat. Dar soția nu-l iartă pentru ușurința cu care renunță, cînd ea e dispusă, după cum spune, să facă orice pentru el. în realitate, e greu de determinat în ce măsură e dispusă să facă acel orice pentru el și în ce măsură e dispusă să-l facă pentru ea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu îi trecuseră pragul casei măcar o dată în toți acești ani. Când termină de vorbit, lacrimi grele se prelingeau pe obrajii săi și, din mulțimea de oameni, unul se îndreptă spre el și îi spuse: “Frate, te rog să mă ierți, sunt unul dintre cei vinovați, dar îți promit că nu te voi mai părăsi nici pe tine, nici pe ei.” Și, zicând aceasta, arătă cu mâna spre ceilalți frați decăzuți, apoi îl sărută pe amândoi obrajii. Era oaspetele ... După câteva
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
2 Cronici 7, 14: ,,Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga, va căuta Fața Mea, și se va abate de 175 la căile lui rele, Îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, și-i voi tămădui țara". Au fost prezenți polițiști și din alte țări, care au prezentat, timp de trei zile, experiențe misionare din viața creștină a polițiștilor. Cea mai interesantă experiență a fost prezentată video din Brazilia! Totul s-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
se poate găsi; chemați-L câtă vreme este aproape. Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit de gândurile lui; să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând" (Is. 55, 6.7) „Poți să treci cu vederea orice, în afară de un singur lucru: cum stau cu sufletul? Dacă boala și moartea ar veni deodată peste mine acum, ce nădejde am eu să ajung în locașurile pe care Domnul Isus
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
stai degeaba!” Of, Doamne, cum să-i explic că nu așa se ține Sabatul Domnului, decât că nu faci treabă, ci este o zi consacrată Lui, când refaci legătura cu El prin laudă și închinare și-L rogi să te ierte de toate păcatele pe care le-ai făcut și să-ți dea putere să învingi orice ispită... Am întrebat pe unii din frați dacă se cade să merg sau nu, și am înțeles că ar fi bine să merg, dar
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
faci așa ceva. Și totuși, neavând altă variantă la îndemână, m-am lamentat cu gândul pe care-L spune tot Dumnezeu în Maleahi 3,10 ( chiar dacă pe undeva se referă și la altceva ) și am zis: "Doamne, te rog să mă ierți, dar astăzi fac și eu ce au făcut unii credincioși (sau necredincioși) și eu, cel mai pipernicit creștin al sec. XXI, vine astăzi și îndrăznește să te pună la încercare! Știu că al Tău este pământul cu tot ce se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mari în întreaga familie și în rândul celor mai apropiate rude. Se face totul să fie înmormântați odată, în aceeași groapă, Costache să fie alături de Dumitru, de cel pe care l-a dorit mai învățat, dar greșelile mari nu sunt iertate. După întoarcerea armelor împotriva armatei hitleriste, armata română a mai pierdut 169000 de ostași (morți, răniți și dispăruți), printre ei aflându-se și mulți pungeșteni, precum tatăl lui Grigore Toloacă, coleg și prieten cu Săndel. Din această perioadă pungeștenii nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pare rău îndeosebi de Costică și Elena care trecuseră de doi ani, deci scoși oarecum din greutăți și care astăzi ar fi avut unsprezece ani, Costică iar Elena, șase. își șterse lacrimile și îngână cu glas scăzut „Dumnezeu să-i ierte și să-i așeze în ceata îngerilor, că tare mult i-am iubit”. Tot gândind la viața lor și amintindu-și tot felul de întâmplări și oameni, a terminat de desfăcat știuleții de porumb, a strâns ciocălăii în saci, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au slujit cu credință țara, vărsându-și și sângele pentru a nu fi cotropită de vrăjmași. Gândi cum de a îngăduit Dumnezeu să i se întâmple asemenea mârșăvie, să fie furat pe față prin tot felul de manevre murdare. „Doamne iartă-mă, își spuse în gând, numai diavolul și Anticrist au putut să lucreze atât de necinstit” se căi Costache. Recapitulă în minte nu știu pentru a câta oară, cum au decurs lucrurile de i-a fost furat pământul pe care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Ion Gheorghiu, tatăl lui care trecuse și el la cele veșnice. La pornire, smucitura îl face pe Costache să geamă de durerea izvorâtă din rănile de pe picioare, de pe corp și mai cu seamă cea de la cap . − Tată, să mă ierți, nu mi-am dat seama că la pornire caii smucesc în hamuri. Lasă că îndată ajungem acasă, mama și cu Emilia au să te oblojească și să te ungă cu ceva ce știu ele, rosti Gheorghiță printre lacrimile ce-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a dat tata înainte de moarte, Dumnezeu să-l ierte, că ne-a vrut binele la toți. M-am întâlnit și cu Ion Barzu care, împreună cu doi oameni din Racova săpau o fântână la capătul ogorului. Erau acolo și cei doi copii ai lui Ion, Grigore și cel mic, Gică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă pământul lăsat nouă de socrumeu Ion, Dumnezeu să-l ierte, și pe care îl stăpânesc samavolnic, după ce l -au zdrobit în bătaie pe Costache, așa cum ai aflat și matale. Sunt încredințată că până la urmă lucrurile se vor așeza după dreptate, nu cu parul, cum crede Marița și cu neisprăviții ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce se fugăreau, parcă ușurați de povara fulgilor pe care îi sloboziseră pe pământ. Razele luminau Valea Racovei, Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se învârteau într-un vârtej amețitor. „Bunica, Dumnezeu s-o ierte, de acum s-a liniștit; nu mai străbate peste văi și dealuri să-și vadă fetele și feciorii și nici la Rafaila ei dragă nu se va mai duce. Toată viața ei a alergat, de acum însă o să se hodinească
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fost, ne-ai crescut pe toți, ne-ai învățat să fim cumpătați și cinstiți...de ce ne-ai părăsit, mamă dragă, cine să ne mai sfătuiască și să ne învețe de bine? Tare ai să ne lipsești, mamă... Doamne, să ne ierți dacă am greșit față de ea și să ne întărești, să trăim după pilda ei și primește-o printre cei drepți, că tare mult bine ne-a făcut, Doamne!” încet-încet se liniști, și rosti cu glas blajin, făcându-și o cruce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ea și să ne întărești, să trăim după pilda ei și primește-o printre cei drepți, că tare mult bine ne-a făcut, Doamne!” încet-încet se liniști, și rosti cu glas blajin, făcându-și o cruce mare: „Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească în pace” apoi aprinse pe rând cele patru lumânări mari, din ceară de albine curată și le așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deal, unde era o iarbă fragedă din care mai aduceau seara în ocol, tot pentru hrana mieilor. Rămăsese acum și fără ajutorul lui Săndel care fugise ca mânat de iele, l-a tot strigat ea să vină că l-a iertat, dar acesta nu a ascultat îndemnul și de fapt nu prea credea el în promisiunile de pace ale soră -si. Maricica îl îndemnă să vină acasă, să stea la masă, făcându-și planul ca după mâncare să meargă amândoi, luându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum Dumnezeu a putut să se zgârie și să se julească în halul ista? stăruie, bănuitor, Gheorghe; − Eu știu doar atâta, mi-a spus Profira, norămea, să mă mai duc la biserică, să mă mai spăvăduiesc de păcate, ca să mi le ierte Dumnezeu, și de cele făcute cu voie sau fără voie, da’ eu i-am zis să-și vadă de păcatele ei, că de ale mele am eu grijă. M-am gîndit că cum am eu obrazul plin de bube și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din harbuzoaică și fiindcă se făcuse amiază, a simțit cum foamea îi dă târcoale. Scoase din traistă merindele ce i le pusese maică-sa și-și potoli foamea, gândinduse că era zi de sărbătoare, Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos. „Doamne, iartă-mi păcatul lăcomiei, tare poftă mi-era de-un harbuz și am lăcomit. Iartă-mă, că Tu ești mare și puternic iar eu sunt o fată încă mică” gândește păcătoasa de Lențâca, căindu-se în gând de fapta săvârșită. Capitolul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Scoase din traistă merindele ce i le pusese maică-sa și-și potoli foamea, gândinduse că era zi de sărbătoare, Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos. „Doamne, iartă-mi păcatul lăcomiei, tare poftă mi-era de-un harbuz și am lăcomit. Iartă-mă, că Tu ești mare și puternic iar eu sunt o fată încă mică” gândește păcătoasa de Lențâca, căindu-se în gând de fapta săvârșită. Capitolul XVII Cauze primejdioase Costică și Gheorghe ajunși la școală, sunt întâmpinați de învățătorul Obreja
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu băiatul lor , de care își aminteau cu iubire cât de vesel, harnic și talentat era cât a stat în casa părintească. I-au făcut toate pomenirile tradiționale, panaghia la patruzeci de zile rugându-se celui de Sus să-i ierte toate păcatele ce le-a săvârșit în scurta lui viață. Actul de deces al fiului lor a sosit la primăria Pungești, cu întârziere de un an, adică la 18 septembrie 1942. Veștile transmise la radio și aflate din gazetele timpului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eu la soră-mea Maria de la Pungești. Este tare necăjită și nu știu cum am face ca să-i dăm o mână de ajutor; Costache este bolnav, copchii lor cei mari, buni de treabă la câmp, Mihai are slujbă, Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, s-a prăpădit, nu mai este cine să muncească la treburile mai grele. Maricica și Lențâca sunt harnice dar nu pot să cosească, asta-i muncă mai grea, care cere bărbați. Dumitru este prea mic ca să se încumete la coasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
noi deși în țara noastră nu se știa mare lucru despre pierderile în război, decât numele morților ce veneau de pe front. - Așa cum ne-a venit nouă, după un an de zile certificatul de moarte, a lui Gheorghiță, Dumnezeu să-l ierte, izbucni în lacrimi Costache și plecă în camera de din sus, pentru a-și potoli plânsul. - Multe amănunte privind ofensiva rusească de la Stalingrad le-am aflat din transmisiunile de la radio Londra, că din gazetele noastre, slabă nădejde. Rușii au adus
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]