16,853 matches
-
Junimii. Treptat se desprinde de principiile literare și politice ale Junimii. Publică articole pe teme diverse și de critică literară în "Convorbiri literare", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Ateneul român", "Vieața nouă", "Viața socială". Pentru scurt timp, a fost redactor al revistei "Convorbiri literare". Împreună cu D. C. Ollănescu, întemeiază societatea „Amicii literaturii și artei române”. Începând din noiembrie 1896, editează și este director al revistei "Literatură și artă română", care apare până în anul 1910. L-a înlocuit pe Ion Luca
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
naveta la Florești-Stoenești, județul Giurgiu, unde predă istorie și științe sociale. În perioda 1985-1986 a lucrat la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România, unde a fost coleg (printre alții) cu George Copos și Ioan Rus. În perioada 1986-1989 a fost redactor al revistelor "Viața studențeasă" și "Amfiteatru". În ianuarie 1990, a fost unul dintre fondatorii Revistei 22 (redactor-șef Stelian Tănase), editată de Grupul pentru Dialog Social, unde a fost redactor-șef adjunct pînă în noiembrie 1992. În această perioadă a
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România, unde a fost coleg (printre alții) cu George Copos și Ioan Rus. În perioada 1986-1989 a fost redactor al revistelor "Viața studențeasă" și "Amfiteatru". În ianuarie 1990, a fost unul dintre fondatorii Revistei 22 (redactor-șef Stelian Tănase), editată de Grupul pentru Dialog Social, unde a fost redactor-șef adjunct pînă în noiembrie 1992. În această perioadă a primit o bursă de studii în jurnalism din partea United States Information Agency, administrată de Center for Foreign
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
George Copos și Ioan Rus. În perioada 1986-1989 a fost redactor al revistelor "Viața studențeasă" și "Amfiteatru". În ianuarie 1990, a fost unul dintre fondatorii Revistei 22 (redactor-șef Stelian Tănase), editată de Grupul pentru Dialog Social, unde a fost redactor-șef adjunct pînă în noiembrie 1992. În această perioadă a primit o bursă de studii în jurnalism din partea United States Information Agency, administrată de Center for Foreign Journalism. A fost într-un "internship" la săptîmânalul de opinie politică și culturală
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
de Center for Foreign Journalism. A fost într-un "internship" la săptîmânalul de opinie politică și culturală, "The New Republic", din Washington. În 1992, împreună cu Stelian Tănase, fondează prima revistă de științe politice din România, lunarul "Sfera politicii", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1993, împreună cu sociologul Călin Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
din Washington. În 1992, împreună cu Stelian Tănase, fondează prima revistă de științe politice din România, lunarul "Sfera politicii", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1993, împreună cu sociologul Călin Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția științe politice. Împreună cu Emil Boc, Vasile Pușcaș și Vasile Boari alcătuiește un grup de inițiativă care
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
Central al U.T.C. În 1987 se transferă la Centrul de Radiodifuziune Galbeni (Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și la cotidianele "Ultima oră" (1995), "Monitorul de Bacău" (1995-1996) și săptămânalului "Așa" (1998
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și la cotidianele "Ultima oră" (1995), "Monitorul de Bacău" (1995-1996) și săptămânalului "Așa" (1998), director al publicației "Top Class", la alte publicații cu caracter economic. Nu neglijează
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și la cotidianele "Ultima oră" (1995), "Monitorul de Bacău" (1995-1996) și săptămânalului "Așa" (1998), director al publicației "Top Class", la alte publicații cu caracter economic. Nu neglijează afacerile, având preocupări editoriale, care au condus
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Nu neglijează afacerile, având preocupări editoriale, care au condus la apariția celui de-al doilea volum, "Artele marțiale moderne" (Editura "Celelalte Cuvinte", Bacău, 1990), precum și a altora, de factură tehnică. După 1990, s-a dedicat o vreme activității editoriale, fiind redactor și editor al revistei "Dracula" (1990-1991), precum și al unor antologii SF de proze românești și străine. Tradus peste hotare și inclus în dicționarele de gen, prozatorul a decedat înainte de vreme, la începutul lui octombrie 2004, lăsând în urmă o operă
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
emigrat în Israel împreună cu toată familia. În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și Iași, efectuând turnee în Israel, Elveția și Statele Unite ale Americii . În perioada 1990 - 1991 a lucrat timp de un an că redactor pentru cărți tehnice la Editură “Omnia” din Iași. A fost vicepreședinta "Asociației de prietenie România-Israel"-Fliala Iași, alături de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea funcția de președinte. A lucrat ca inginera la "Societatea de Electricitate" din Haifa, în Israel. Locuiește în
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
Anton Söllner, a fost șvab. După ce a luat bacalaureatul în 1970, a studiat la Cluj fizica, germanistica și anglistica. A absolvit în 1975, cu o lucrare de diplomă despre lucrările timpurii ale lui Paul Celan. Student fiind, a lucrat ca redactor la secțiunea în limba germană a revistei Echinox. A lucrat apoi ca profesor de germană și engleză la un liceu din București. Din 1976 până în 1982 a fost lector pentru literatură germană pentru copii la Editura Ion Creangă. Werner Söllner
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
București, adică Institutul de creație "Mihai Eminescu" (derivat din Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”). Și-a început cariera de jurnalist la ziarul de limbă germană Neuer Weg („Drum Nou”) în 1952. Între 1970 și 1980 a fost redactor-șef adjunct la programul pentru minorități de la Televiziunea Română, de unde a revenit la ziarul Neuer Weg. O vreme, Liebhardt a fost angajat simultan în redacțiile a două reviste: Neue Banater Zeitung (ziarul germanilor bănățeni), de limba germană, și Munkáslap (ziarul muncitorilor
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
mai importanți oameni de cultură ai țării, au semnat în acest ziar condeiele cele mai bune ale țării. Sunt editor senior al ziarului pentru că n-am știut cum să-mi spun și nu voiam să-mi zic director și nici redactor șef, în funcția asta îl pusesem pe poetul Ioan Es Pop. Am orgoliul să spun că „Ziarul de duminică” e creația mea, de la A la Z, eu l-am inventat, Dana Frățilă, de multă vreme plecată în Noua Zeelandă, mi-a
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
Timișoara", însă această declarație nu trebuie interpretată în mod exclusivist, în sensul că ar fi publicate doar lucrările elaborate în cadrul sau de autori din universitatea tutelară. Colectivul editurii este format din secretarul științific al Universității Politehnica Timișoara, directorul editurii, trei redactori, un secretar și un tehnoredactor. Pentru tipărirea cărților editura folosește baza materială a litografiei Universității Politehnica Timișoara, actual această bază fiind mult dezvoltată. Realizarea copertelor se face în colaborare cu alte tipografii. "Formatul" recomandat pentru cărți este cel preconizat de
Editura „Politehnica” () [Corola-website/Science/309655_a_310984]
-
Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din Sibiu și a lucrat apoi ca învățător la Buziaș. În 1977 s-a mutat la Timișoara, unde a lucrat ca redactor la ziarul "Neue Banater Zeitung" (Organ al Comitetului Județean al P.C.R.). Fiind membru al Partidului Comunist Român Samson a studiat în anii 1978-1983 jurnalistică la Academia Ștefan Gheorghiu (Facultatea de jurnalistică, fără frecvență). Între 1984-1987 a lucrat la Timișoara ca
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
la ziarul "Neue Banater Zeitung" (Organ al Comitetului Județean al P.C.R.). Fiind membru al Partidului Comunist Român Samson a studiat în anii 1978-1983 jurnalistică la Academia Ștefan Gheorghiu (Facultatea de jurnalistică, fără frecvență). Între 1984-1987 a lucrat la Timișoara ca redactor corespondent al revistei Neue Literatur din București. Samson a fost secretarul cenaclului literar german „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timișoara, organizat de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, din care făceau parte printre alții Nikolaus Berwanger, Herta Müller, Richard Wagner
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
Samson a depus împreună cu familia sa actele pentru plecare definitivă în Republica Federală Germania fără consecințele aplicate atunci cetățenilor români cu cereri de emigrare și anume: pierderea locului de muncă, pierderea dreptului de publicare în țară. Samson a lucrat ca redactor la "Neue Literatur" până la emigrare, în martie 1987. Horst Samson a fost percheziționat și urmărit intens de Securitate, datorită manuscrisului cu titlul "Proiect pentru exterminarea intelectuală", în care Totok și-a descris experiența celor 9 luni de detenție. În anul
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
de Securitate, datorită manuscrisului cu titlul "Proiect pentru exterminarea intelectuală", în care Totok și-a descris experiența celor 9 luni de detenție. În anul 1987 a emigrat în Republica Federală Germania. S-a stabilit la Neuberg (Hessen) unde lucrează ca redactor responsabil la ziarul local "Bad Vilbeler Stadtanzeiger" fiind și membru al consiliului de redacție al revistei "Matrix". Horst Samson este secretarul general al Clubului Internațional P.E.N.-Exil, secțiunea țări germanice. În total a publicat 8 volume de versuri. În România
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
A fost eliberat din detenție după 23 august 1944. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu militanta comunistă din ilegalitate Ana Toma (n. Ana Grossman), secretară a Anei Pauker. Ana Toma fusese soția lui Sorin Toma, redactor-șef al cotidianului comunist "Scânteia" în perioada 1947-1960 și, după mariajul cu Pintilie, a devenit soția lui Constantin Pârvulescu. Pintilie și Ana Toma au locuit mulți ani într-o casă cu un etaj de pe str. Grigore Mora nr. 24m, București
Gheorghe Pintilie () [Corola-website/Science/309667_a_310996]
-
în 1923. Obține diploma de economist și doctoratul în știițe politice. Din 1924 începe să lucreze ca scriitor liber profesionist. Înființează la Brașov, împreună cu Gust Ongyerth, publicația de artă și literatură Klingsor, pe care o editează până în anul 1939. În calitate de redactor al revistei "Klingsor", , punea sub semnul îndoielii valabilitatea unei culturi naționale în opoziție cu cea europeană, și vedea în sași pe mijlocitorii și reprezentanții culturii europene în Transilvania. Din 1936 se mută în Bavaria, unde continuă activitatea de scriitor. Primele
Heinrich Zillich () [Corola-website/Science/309719_a_311048]
-
aus Zufall"). În 1899 și-a luat bacalaureatul la Gymnasium Wasagasse. S-a înscris în continuare la Universitatea din Viena la filosofie, unde a evitat pe cât posibil frecventarea cursurilor, preferând să scrie în foiletonul publicației Neue Freie Presse, unde era redactor Theodor Herzl. După ce debutase cu poezii deja din 1897 în diverse reviste, în 1901 i-a apărut cartea de poezii Silberne Seiten și în 1904 prima nuvelă, Die Liebe der Erika Ewald. În același an din urmă, a dobândit și
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
Banat), o grupare a tinerilor autori contestatari de limbă germană din Timișoara, care a existat între anii 1972 - 1975. A lucrat ca profesor de limba germană la Hunedoara (1975-1978). În 1979 s-a mutat la Timișoara, unde a lucrat ca redactor la revista săptămânală Karpatenrundschau din Brașov (1979-1983). Între 1981 și 1982 a condus Cercul de literatură "Adam Müller-Guttenbrunn" din Timișoara. În 1983 a fost concediat din jurnalism. În consecință, în toamna anului 1985 Richard Wagner și soția sa, Herta Müller
Richard Wagner (scriitor) () [Corola-website/Science/309716_a_311045]
-
ca electrician, zidar și zețar. Din 1960 până în 1965 a studiat germanistica și romanistica la București, după care a lucrat pentru scurt timp ca profesor de limba germană și muzeolog la Muzeul Simu. Din 1967 până în 1990 a lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană "Neue Literatur" din București, organ al Uniunii Scriitorilor. Redactor fiind, a studiat jurnalistica la fără frecvență (1978-1983). Din 1966 pâna în 1972 a fost secretar al Cenaclului literar german
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
și zețar. Din 1960 până în 1965 a studiat germanistica și romanistica la București, după care a lucrat pentru scurt timp ca profesor de limba germană și muzeolog la Muzeul Simu. Din 1967 până în 1990 a lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană "Neue Literatur" din București, organ al Uniunii Scriitorilor. Redactor fiind, a studiat jurnalistica la fără frecvență (1978-1983). Din 1966 pâna în 1972 a fost secretar al Cenaclului literar german din București, care
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]