15,985 matches
-
orale/ scrise, diferențiate însă în planul conținutului: a evalua [situația] a evolua [pe plan personal], sar par car dar far har iar jar rar țar zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
har iar jar rar țar zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
țar zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înainta, joc, a lega, nod, a porni, a prinde, profund, a răspunde, a ridica, semn, a strânge, a ști, a topi, a ține, a uita, a vedea, a zice etc. și utilizările lor contextuale, în diferite enunțuri. De exemplu, sensurile verbului a citi: Copilul citește lecția din abecedar. ("parcurge") Îi citește și lui articolul. ("prezintă/ comunică") La ora de Educație muzicală citește partitura. ("descifrează și reproduce notele, vocal sau instrumental") Citește cu atenție harta pentru a-i da cele mai bune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acestui cuvânt: mină2 și mină3 (între cele trei valori nu se mai poate vorbi de apropiere semantică). (f) Pleonasmul reprezintă o greșeală de exprimare generată de actualizarea consecutivă, în context, a unor forme echivalente la nivelul conținutului (sensului); de exemplu, verbul a coborî + adverbul jos (ambele conținând aceeași indicație spațială) se concretizează în pleonasmul coboară jos; forma numerică 25% + substantivul procent conțin aceeași invocare a raportării la sută a unei părți și formează pleonasmul procent de 25%; conjuncțiile coordonatoare adversative dar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din pronume prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu un prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică; * un cuvânt format prin conversiune de la adjectivul util; * un adjectiv format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul mers; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin conversiune, de la adverbul contra; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar fi reușit. (fi = marcă pentru timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar fi reușit. (fi = marcă pentru timpul perfect), va fi scris (va = marcă pentru timpul viitor I, fi = marcă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desinența Ø = marcă pentru genul masculin, numărul singular) vs. frumoși (-i = desinența pentru masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i = desinența pentru masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase semantico-gramaticale (persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație) sau specifice 82 unei anumite clase semantico-gramaticale (diateza, modul și timpul specifice verbului); NOTĂ. Fiecare categorie gramaticală reflectă unitatea dintre conținut și formă 83. Forma este reprezentată prin mărcile prezentate supra, în timp ce conținutul diferențiază maniera de raportare a locutorului la realități/ caracteristici ale acestora. Astfel, categoria gramaticală a persoanei presupune raportarea la instanțele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect, viitor, viitor anterior); * flexiunea 84 modificarea formei cuvintelor prin raportare la categoriile gramaticale; flexiunea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect, viitor, viitor anterior); * flexiunea 84 modificarea formei cuvintelor prin raportare la categoriile gramaticale; flexiunea reflectă planul paradigmatic al limbii; de exemplu, în paradigma cuvântului copil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regăsesc forme flexionare precum copii, un copil, copilului, copiilor, niște copii, copile! etc.; în funcție de existența sau nu a categoriilor gramaticale, respectiv de modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț, neraportându
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cazul acuzativ); Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult în vederea primului. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial condițional: În locul celor doi, ei ar fi știut răspunsul corect. (numeral cu valoare substantivală) etc. III.2.6. Verbul se definește 107, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate în -a: a spera, a comunica etc.) vs. verbe de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate în -a: a spera, a comunica etc.) vs. verbe de conjugarea a II-a (terminate în -ea: a vrea, a avea, a părea, a durea etc.) vs. verbe de conjugarea a III
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate în -a: a spera, a comunica etc.) vs. verbe de conjugarea a II-a (terminate în -ea: a vrea, a avea, a părea, a durea etc.) vs. verbe de conjugarea a III-a (terminate în -e
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]