164,731 matches
-
Luminișu, Teatrului Național din Cluj care intră în posesie la 21 septembrie 1871. În anul 1895 Teatul Național din Cluj nu mai poate administra domeniul satului și îl scoate la licitație fiind cumpărat de omul de afaceri Pocol. Acesta îl deține o perioadă scurtă de timp după care îl vinde la trei locuitori ai satului: preotului Buzura Ioan, preotului Both Ioan (Văr) și Pop Ioan. Climă este temperat-continentală cu vreme instabilă și precipitații primăvară și toamnă. Media anuală de temperatură este
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
aceeași pe care o moșteniseră, si anume prelucrarea lemnului. Natalitatea era destul de ridicată însă mortalitatea foarte mare făcea că sporul natural să fie totuși mic. Populația de rudari nu a cunoscut colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige existența din prelucrarea lemnului. Bărbații produceau unelte de utilitate casnica (linguri, albii, fuse, scaune) pe care rudăresele le comercializează pe produse
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
mai evidentă în ultimii ani când a apărut o nouă ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul puțin pe care il au nepermintndu-le mai mult. Cu toate aceste creșterea economică, nivelul de trai rămâne scăzut datorită numărului mare de menbrii ce compun o familie, veniturile acesteia
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
confirmă dreptul lui Bánffy Lupu, consilier guvernamental și președinte al tablei regale, de a stăpâni moșia Marin. În anul 1785, din tabelele urbariale se constată că moșia Marinului avea 8 stăpâni, cel mai mare număr de iobagi și jeleri (12) deținându-i Gyorghy Bánffy. La acea dată, numărul caselor din Marin era de 60, numărul familiilor de 66, iar totalul populației era de 436 de persoane. În legătură cu proprietarii satului Marin din sec. XIX: În 1808 au fost recenzați membrii familiilor nobile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
noiembrie 2007 și mai 2008, șoseaua Ciolănești-Tecuci a fost asfaltata. În anul 2004 în comuna Balaci cât și în satul Tecuci a fost introdusă apă curentă. În anii următori se preconizează să înceapă și lucrările la rețeaua de canalizare. Satul deține o școală dotată cu echipamentele necesare unui învățământ decent. Satul Tecuci este cunoscut și sub numele de Tecuci-Kalinderu. Prin Tecuci au trecut și pandurii lui Tudor Vladimirescu spre București în 1821. Satul Tecuci este străbătut de DJ 703, legătura între
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
după evanghelie (2,17%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Economia comunei se bazează în principal pe agricultură dar are și unele activități industriale. Cea mai importantă societate locală se ocupă cu morăritul,construcții,etc. Această deține câțiva angajați din comuna,dar și din împrejurimi. În comuna se mai găsește o fermă,o presă de ulei, o secție de tractoare,o microfermă,etc. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comună deține câteva tractoare,combine,pluguri
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
morăritul,construcții,etc. Această deține câțiva angajați din comuna,dar și din împrejurimi. În comuna se mai găsește o fermă,o presă de ulei, o secție de tractoare,o microfermă,etc. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comună deține câteva tractoare,combine,pluguri și altele.
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Călugăreni), Muntenești, Brăhășoaia (Călugărenii Vechi) și Cănțălărești. De la înființare și până în anul 1895, comuna a avut un singur primar și anume Alecu Frimu, unchi al cunoscutului I. C. Frimu. De altfel, frații Frimu (Alecu, Iorgu și Costache) erau vechi răzeși și dețineau împreună peste 200 de fălci de pământ (aproape 300 ha.). Din 1950 și până în 1956, comuna Bârzești a fost desființată iar satul a trecut la comuna Ștefan cel Mare. În perioada 1956-1968 a redevenit comună iar din 1968 și până în
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
hramul "Nașterea Maicii Domnului" iar pe cea din lemn o mută în satul vecin Dobroslovești(al cărui proprietar era) aflat la 6 km.est de Bârzești și unde se află și astăzi, fiind declarată monument istoric. Actuala biserică din Bârzești deține o valoroasă bibliotecă cu cărți vechi de cult care au numeroase însemnări(în chirilică) ale ctitorilor, foarte importante pentru cercetătorii avizați. În peretele dinspre vest al naosului(cu prelungire în pronaos) au fost reînhumate în 1942 osemintele ctitorilor dar și
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
de elevi iar cei (puțini) care mai sunt fac o navetă de 4 km. la școala din Bârzești, revenindu-se, astfel, la condițiile de școlarizare din sec. al XIX-lea. Cămin cultural nu mai există dar marea majoritate a locuitorilor dețin televizoare și aparate de radio. Satul este îmbătrânit și fără perspective de revigorare.
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
anii '60 ai sec.XX a dus la migrarea aproape în masă a tineretului la oraș.În zilele noastre puțini s-au întors la baștină. Locuitorii de aici se ocupă în mod tradițional cu agricultura și creșterea animalelor. Câțiva cetățeni dețin tractoare și mașini agricole cu care execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
în comuna vecină Băcani dar cu pricipalele activități în Ibănești. SC Doi amici SRL are și o mică fabrică de pâine. Ambele societăți comerciale au ca obiect de activitate și comerțul. În afara celor două societăți agricole mai sunt familii ce dețin 1 sau 2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Măicănești din județul Vrancea, Muntenia, România. Satul Râmniceni este așezat pe malul drept al râului Râmnicul Sărat, cu o populație de peste o mie de locuitori. Satul Râmniceni se află în componență comunei Măicănești din anul 1968. Până în anul 1968 a deținut statutul de comună, având în componență mai multe sate: Râmniceni, Slobozia Boțești și Satu Nou, care făceau parte din fostul raion Brăila, Regiunea Galați. Localitate de hotar între Țară Românească și Moldova, aflat în zona de interferente culturale, lingvistice și
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă cu agricultura pe loturi mici de până la 5 ha. Cam toate cele 191 de familii (472 de suflete) dețin câte o vacă de lapte, iar un număr de 12 familii au 109 oi. Populația a îmbătrânit odată cu plecarea tineretului la oraș, iar de spor natural pozitiv nu se poate vorbi. La 2 km vest se află halta CFR Brăhășoaia
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
și din secolul al IV-lea. Economia locală se bazează în principal pe agricultură și industria lemnului. Comuna nu este zonă turistică și nu are capacități de primire turiști. Cea mai importantă societate locală se ocupă cu comercializarea lemnului. Aceasta deține o suprafață 2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
cu comercializarea lemnului. Aceasta deține o suprafață 2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
de anvelope Continental, Alcatel-Lucent (IT) producătorul de componente auto Hella, Flextronics (telefonie mobilă, aparatură electronică), Dräxlmaier (componente auto pentru BMW), Linde Gas(gaze tehnice), Procter & Gamble (detergenți), Nestlé (napolitane), GTM Logistics Europe, Mahle (componente auto), TRW (volane). În prezent Timișoara deține un produs intern brut/locuitor mai mult de dublul mediei naționale conform datelor Institutului Național de Statistică. Primele instituții de credit din Timișoara au apărut la sfârșitul secolului XVIII. În secolul următor numărul lor a crescut exponențial. Printre primele insitituții
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
și Comerț a Banatului", "Casa de Economii Timișoara" sau "Banca Timișiana", prima instituție de credit românească din Banat, fondată la 12 august 1885 de elita românească a Banatului. Aceasta acorda credite preferințiale românilor. Totuși, majoritatea covârșitoare a capitalului bancar era deținută de capitalul maghiar, german și austriac. Această situație s-a menținut și după instalarea administrației române la Timișoara, deși pe piața timișoreană au intrat și marile bănci din Vechiul Regat. Perioada interbelică a reprezentat cea mai mare expansiune a domeniului
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
o pauză la prânz. Cele 3 cadre didactice aveau ore și cu clasele de dimineață și cu cele de după-amiază. În anul 1933, localul școlii se mărește cu un antreu, ce va servi drept cancelarie. Tot acum, aflăm că școala deținea teren agricol pe care il dădea în arendă. În anul 1968 potrivit noii Reforme administrative, sătul Bursuceni, comuna Verești trece sub administrarea județului Suceava, școala devenind Școala Generală Bursuceni. În anii comunismului, se construiește corpul de clădire unde astăzi învăța
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
înconjurată de lotul școlar și terenul de sport. Școală este dotată cu bănci,dulapuri-vitrină, table, catedre, mese și scaune de laborator și material didactic necesar desfășurării orelor de curs. De-a lungul timpului, funcția de director al școlii a fost deținută de urmtoarele cadre didactice: Constantin Niculică, Mihai Lăcusta, Constantin Chiriac, Iulian Dăscălescu, Pavel Gavriliuc, Aglaia Pascaru, Mihai Gază, Pavel Cosar, Dragoș Tabăra, Eugenia Dumitriu Începând cu anul școlar 2005 școală se numește Școala generală cu clasele I-VIII Bursuceni- Corocăiești
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat de trecutul comunei, aceste meleaguri, datorită pămînturilor mănoase, au reprezentat un veritabil „centru boieresc“. Izvoarele istorice, dar și memoria localnicilor mai în vîrstă, amintesc de familii de boieri care au deținut moșii imense. Trei dintre familiile cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren arabil, vita-de-vie și păduri. Chiar lîngă biserică din Pogana se află
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]