157,129 matches
-
Nectarie și Nifon, după care a fost amenajat și recunoscut drept schit. Azi, este locuit de 25 de călugări de origine română și urmează principiul cenobitic al vieții monastice ortodoxe. O altă așezare monastică românească este Schitul "Sfântul Dumitru Valahu" (zis și Schitul Lacu), situat la 3-4 ore distanță de mers pe jos de la Mănăstirea "Sfântul Pavel", de care aparține. Este construit la o altitudine de 280 m, între Marfonu și Antiathon. A fost fondat în secolul X de călugări din
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
aromână. Este un centru pastoral și fructifer prosper. Mai multe mânăstiri se ridică în împrejurimi. Este și unul din centrele culturale ale aromânilor. În anii 1941-1944, Aminciul a fost centrul „Principatului de la Pind și Meglen, Voivodie a Machedoniei”, un așa-zis „stat” autoproclamat de Alcibiade Diamandis sub ocupația italiană și „moștenit” de baronul ungur de origine aromână Gyula Cseszneky când italienii au lăsat locul ocupanților germani. Populația locală nu a susținut această inițiativă, cum nu a susținut nici proiectul liderului comunist
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
patrimoniului cultural mondial UNESCO. În localitățile din împrejurimile Salonicului locuiește o importantă comunitate de meglenoromâni. Aceștia numesc portul "Săruna", nume moștenit direct din latinescul "Salona". De la ei, și nu de la greci, au preluat denumirea bulgarii și macedonenii, care astăzi îi zic "Solun". Salonicul a fost fondat de Cassandru al Macedoniei, în 315 î.Hr., și denumită astfel în onoarea soției sale, fiică a lui Filip al II-lea, "Thessalonica", soră vitregă a lui Alexandru cel Mare. Denumirea "Tessalonica" provine de la contragerea cuvintelor
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
deoarece majoritatea aheilor aveau organizarea de patriarhat). Inscripțiile din Liniar B menționează câteva divinități: Zeus, Hera, Poseidon, Dionysos (considerat a fi împrumutat de la traci), Afrodita, etc. După cum arată sacrificarea Ifigeniei de către Agamemnon pentru a aduce vânt prielnic pentru corăbii (cum zice legenda), se vede că la micenieni se practica și sacrificarea umană, pe lângă hecatombe (sacrificarea a 100 de tauri, descrisă în poemele homerice). Mai târziu, Homer a descris diferite obiceiuri și divinități din perioada miceniană, dar a intervenit și cultura epocii
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
scrisori etc. în care - dacă nu se putea urmări dezvoltarea unor idei - se pot vedea fazele evoluției limbii. El nu s-a mulțumit să le transcrie, ci le-a însoțit de observații felurite despre care marele filolog german Schuchard a zis: "Pătrunderea și erudiția lui Hasdeu se pun în evidență aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poartă titlul special de "Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În el se publică colecția
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
majoritatea suprarealiștilor cu excepția lui Breton (care aderă, în 1927, la Partidul Comunist Francez, dar vrea să păstreze o totală independență artistică). Disensiunile politice survin și mai violent după 1929, când cazul Leon Trotzky produce noi scindări între suprarealiștii protestatari, așa-zis "staliniști" (Louis Aragon, Paul Éluard, Pablo Picasso, P. Naville, George Sadoul etc.) și cei trotzkyști, susținuți de Breton, sau cei reprezentând un crez exclusiv artistic (Roger Desnos, G. Ribemont-Dessaignes, Antonin Artaud, Roger Vitrac etc.). În 1929, la data de 15
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
mulți copii știu și limba maghiară. Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea lor este mai degrabă o identitate așa-zis locală, bazată pe apartenența la cultul romano-catolic și pe dialectul comun. În ciuda faptului că în marea majoritate nu se declară maghiari, de aici provin cele mai multe cereri pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
a locuințelor ce se află în bilanțul DGLC este de 230, 2 mii m. Rămâne a fi o problemă stringentă evacuările de ape uzate fără epurare formate în Soroca. Apele evacuate de la stațiile de pompare, în volum de 1020 m/zi, au un conținut înalt de poluanți deversați în fluviul Nistru. În 2006 consilierii locali au decis să construiască în apropierea satului Egoreni o nouă stație de epurare cu sprijin financiar extern, însă din cauza disputelor politice proiect a fost stopat. Actualul
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
acostare a navelor”". Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
fost întemeiat orașul cu același nume. În anul 1538, Petru Rareș se ridică împotriva Porții Otomane, refuzând să mai plătească tributul anual. Trădat de boieri, ia calea pribegiei și se refugiază în Transilvania. În același an, sultanul Porții, Soliman I, zis Magnificul, în expediția împotriva lui Petru Rareș, intră fără luptă în Tighina și o transformă, împreună cu 18 sate din jur, în raia . Devenind reședință de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică oraș fluvial. Până la cucerire
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
djihad, ci doar lupta( în lumea musulmană era 4 școli teologice: safită, hanefită). Shafi' ițul al-Mawardî consideră că există 3 tipuri de războaie: împotriva apostaților, rebelilor și răufăcătorilor. Apostații: - musulmanul care și-a renegat redința, dar și cel care își zice musulman și admite anumite dogme deviate de la credință propovăduita de Muhammad. Totodată, apostații erau cei care l-au insultat pe Profet, pe însoțitorii săi sau pe cei patru califi ortodocși, dar și schismaticii și sufiștii, alături de extremiști. În Șery at
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Paris, la 10 minute de Centrul Pompidou. Era ghemuită cu băiețelul ei pe o saltea, cu trei rânduri de pături peste ei. Am întrebat-o dacă pot să vin a doua zi să fac un interviu cu ea. Mi-a zis: „mai bine acum, mâine cine știe unde-oi mai fi!”. De când sunteți la Paris? Sunt aici de trei luni. Și unde-ați stat în tot acest timp? Unde-am apucat. Am stat la sora lui soțul meu, într-o baracă, înghesuiți tare
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
e loc! Sora lui soțul meu are și ea patru copii, și mai e și soțul ei, și o verișoară, plus noi. E greu. De săptămâna viitoare o să ne ducă la un hotel unde mai sunt niște sirieni, așa au zis, și dup-aia au zis că ne duc într-un apartament social. A venit o asociație care a văzut că stăm pe stradă, că avem și copii, și ne-a promis că ne ajută. Eu le-am zis la doamnele
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
meu are și ea patru copii, și mai e și soțul ei, și o verișoară, plus noi. E greu. De săptămâna viitoare o să ne ducă la un hotel unde mai sunt niște sirieni, așa au zis, și dup-aia au zis că ne duc într-un apartament social. A venit o asociație care a văzut că stăm pe stradă, că avem și copii, și ne-a promis că ne ajută. Eu le-am zis la doamnele care au venit că vreau
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
așa au zis, și dup-aia au zis că ne duc într-un apartament social. A venit o asociație care a văzut că stăm pe stradă, că avem și copii, și ne-a promis că ne ajută. Eu le-am zis la doamnele care au venit că vreau să muncesc, nu vreau să stau, nici soțul nu stă. Mai face o zidărie, mai descarcă sticle. Orice e bine să muncim, numai s-avem ce. Zice lumea: la muncă, nu la-ntins
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
că ne ajută. Eu le-am zis la doamnele care au venit că vreau să muncesc, nu vreau să stau, nici soțul nu stă. Mai face o zidărie, mai descarcă sticle. Orice e bine să muncim, numai s-avem ce. Zice lumea: la muncă, nu la-ntins mâna! Dar ce, cerșești când ți-e bine? Soțul meu a depus ce trebuie la forțele de muncă. L-a ajutat cineva să facă actele. Acolo i-au zis că să așteptăm, că suntem
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
muncim, numai s-avem ce. Zice lumea: la muncă, nu la-ntins mâna! Dar ce, cerșești când ți-e bine? Soțul meu a depus ce trebuie la forțele de muncă. L-a ajutat cineva să facă actele. Acolo i-au zis că să așteptăm, că suntem mulți. Păi așteptăm, ce să facem?! Și au mai zis să știm limba. Dar de unde s-o știm? Ați făcut școală? Nicio zi de școală n-am făcut. Eu nu știu cum arată o școală pe dinăuntru
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
cerșești când ți-e bine? Soțul meu a depus ce trebuie la forțele de muncă. L-a ajutat cineva să facă actele. Acolo i-au zis că să așteptăm, că suntem mulți. Păi așteptăm, ce să facem?! Și au mai zis să știm limba. Dar de unde s-o știm? Ați făcut școală? Nicio zi de școală n-am făcut. Eu nu știu cum arată o școală pe dinăuntru. Dar am învățat să scriu și să citesc. De unde? De la frații mei mai mici. Suntem
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
de ei că mama și cu tata munceau toată ziua la câmp, pe la oameni prin curți, prin case, și cineva trebuia să stea cu ăștia micii și am stat eu. Când își făceau ei lecțiile, stăteam acolo, lângă ei, și ziceam ce ziceau ei, scriam ce scriau ei. Dumneavoastră câți copii aveți? Cinci copii. Ăsta, Alex, cu care dorm acum pe stradă, e cel mai mic. Are trei ani și jumătate. Cel mai mare are 14 ani. Eu m-am căsătorit
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
că mama și cu tata munceau toată ziua la câmp, pe la oameni prin curți, prin case, și cineva trebuia să stea cu ăștia micii și am stat eu. Când își făceau ei lecțiile, stăteam acolo, lângă ei, și ziceam ce ziceau ei, scriam ce scriau ei. Dumneavoastră câți copii aveți? Cinci copii. Ăsta, Alex, cu care dorm acum pe stradă, e cel mai mic. Are trei ani și jumătate. Cel mai mare are 14 ani. Eu m-am căsătorit la 15
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
era. Dar unde n-am dormit! Finalul e: pot să dorm oriunde. Nu există loc pe lumea asta, oricât de amărât ar fi, să nu pot să dorm în el. Mă fac mică, închid ochii și adorm. Știți cum se zice: vise plăcute. Așa-mi zic și eu: vise plăcute! La mine nu mă gândesc niciodată. La copii, la ei mă gândesc: să nu le fie frig, să doarmă liniștiți. Ce să faci, omul sărac e mereu vinovat de ceva: că
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
dormit! Finalul e: pot să dorm oriunde. Nu există loc pe lumea asta, oricât de amărât ar fi, să nu pot să dorm în el. Mă fac mică, închid ochii și adorm. Știți cum se zice: vise plăcute. Așa-mi zic și eu: vise plăcute! La mine nu mă gândesc niciodată. La copii, la ei mă gândesc: să nu le fie frig, să doarmă liniștiți. Ce să faci, omul sărac e mereu vinovat de ceva: că nu vrea să muncească - asta
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
școală - păi eu n-am vrut școală? Unde n-ar da să știu și eu „je suis, tu es” mai bine până la sfârșit, dar eram vai de noi, săraci rău, nu se permitea să mergem toți la școală! V-am zis deja. Înainte să veniți în Franța, ați mai fost în altă țară? Înainte de Franța, am fost trei ani și jumătate în Italia, am stat în barăci lângă Napoli. Și ce-ați făcut acolo? La piețe am lucrat. Luam de pe străzi
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
mâncăm, să mai luăm niște haine la copii, din astea. Dar s-a înrăutățit treaba acolo. A început să vină tot mai multă poliție prin piețe și să nu ne mai lase să vindem. Niște italieni ne-au apărat, au zis: „hai, domne, lăsați-i, trăiesc, ce fac rău?” Dar nu! Cu polițiștii nu ne-am înțeles. Eu i-am zis la un moment dat la un polițist: „mă, omule, mă, fii și tu cu sufletul înțelegător, că nu se știe
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
tot mai multă poliție prin piețe și să nu ne mai lase să vindem. Niște italieni ne-au apărat, au zis: „hai, domne, lăsați-i, trăiesc, ce fac rău?” Dar nu! Cu polițiștii nu ne-am înțeles. Eu i-am zis la un moment dat la un polițist: „mă, omule, mă, fii și tu cu sufletul înțelegător, că nu se știe ce-o veni și peste tine!” Ei tot ziceau că de la primărie, că alții îi pun să ne dea de-
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]