16,607 matches
-
1760 - 1762 "Domosló", 1850 "Dumuslău", 1854 "Domosyló", 1930 "Dumuslău". În 1792, comunitatea greco-catolica a construit Biserică de lemn din Dumuslău, Hramul Sf. Arhangheli. În 1908, sătul Dumuslău avea 56 gospodării și 305 greco-catolici. Școală conferionala greco-catolica avea 25 elevi, iar învățătorul avea un salariu de 400 coroane. 40 locuitori (30 bărbați și 10 femei) erau cunoscători de carte în 1908; 20 locuitori cunoșteau și maghiară. Potrivit Sematismului din 1934, Filia Dumuslău (a Parohiei Doh) avea 415 greco-catolici. Cantor era Ioan Pop
Dumuslău, Sălaj () [Corola-website/Science/301793_a_303122]
-
Pactul încheiat între Austria și Ungaria decretează anexarea Transilvaniei la Ungaria. În anii care urmează se încearcă maghiarizarea forțată a românilor prin orice mijloace. Legea minorităților din 1868 nu se respectă. Guvernul Tisza (1875-1890) votează legi din ce în ce mai defavorabile naționalității române. Învățătorul Băieșu Arsinte este dat afară din învățământ pentru că nu știa limba maghiară. Satul rămâne fără învățător ani de-a rândul. În 1888 se angajează ca învățător Baneasu Alexandru, absolvent al școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
încearcă maghiarizarea forțată a românilor prin orice mijloace. Legea minorităților din 1868 nu se respectă. Guvernul Tisza (1875-1890) votează legi din ce în ce mai defavorabile naționalității române. Învățătorul Băieșu Arsinte este dat afară din învățământ pentru că nu știa limba maghiară. Satul rămâne fără învățător ani de-a rândul. În 1888 se angajează ca învățător Baneasu Alexandru, absolvent al școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea din punct de vedere igienic. Sătenii cu mari sacrificii cumpără clădirea administrației domeniului Gherla și o
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
din 1868 nu se respectă. Guvernul Tisza (1875-1890) votează legi din ce în ce mai defavorabile naționalității române. Învățătorul Băieșu Arsinte este dat afară din învățământ pentru că nu știa limba maghiară. Satul rămâne fără învățător ani de-a rândul. În 1888 se angajează ca învățător Baneasu Alexandru, absolvent al școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea din punct de vedere igienic. Sătenii cu mari sacrificii cumpără clădirea administrației domeniului Gherla și o transformă în școală. Satul nu poate asigura leafa unui învățător
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
învățător Baneasu Alexandru, absolvent al școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea din punct de vedere igienic. Sătenii cu mari sacrificii cumpără clădirea administrației domeniului Gherla și o transformă în școală. Satul nu poate asigura leafa unui învățător echivalentă cu a unui învățător de stat. Alt motiv de închidere a școlii. Prin aceste șicane autoritățile insistă ca locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea din punct de vedere igienic. Sătenii cu mari sacrificii cumpără clădirea administrației domeniului Gherla și o transformă în școală. Satul nu poate asigura leafa unui învățător echivalentă cu a unui învățător de stat. Alt motiv de închidere a școlii. Prin aceste șicane autoritățile insistă ca locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară chiar dacă satul este românesc. 1871
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de refacere economică și socială. Reforma agrară din 1925 nu prea are efecte în sat pentru că pe hotarul satului nu se găsesc latifundii. Surplusul de forță de muncă din sat se îndreaptă spre orașe, spre activitatea industrială. Prin stăruința eminentului învățător și revizor școlar Centea Silviu, statul ridică o școală modernă cu trei săli de clasă și dependințe. Harnicul preot Mureșan Ionel, cu mari jertfe ale locuitorilor, ridică o biserică de zidărie în locul bisericii de lemn căzute în ruină. Clopotul ridicat
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
se numea pe atunci), într-o clădire a unui boier de lângă Ferma Lița, construită în anul 1888, cu două săli de clasă și cancelarie. În prezent în acest local funcționează Grădinița nr. 2. Școala a avut atunci două posturi de învățători, Elena și Filimon Petrescu. În anul 1970 s-a dat în folosință o nouă clădire, în aceeași curte cu cea veche, în care funcționează și în prezent Școala cu clasele I-VIII nr. 2. Acest local cuprinde 4 săli de
Comuna Lița, Teleorman () [Corola-website/Science/301809_a_303138]
-
Domnului" de către patriarhul Justinian. Școala a luat ființă în anul 1837, iar după primul război mondial comuna Pietroșani avea patru școli și anume de băieți,de fete,de economie casnică, de ucenici agricoli.Este demn de a fi amintit numele învățătorului Teodor Popescu, autor de manuale, director al școlii de băieți, revizor școlar al județului Vlașca.În războiul de independență comuna Pietroșani a dat 2 eroi, în primul război mondial 139 eroi, iar în al doilea război mondial 81 eroi, numele
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
numit Fogădauă sau Vașcapău. Conform datelor recensământului din 1930 localitatea Vașcapău număra 448 locuitori, dintre care 419 ortodocși, 14 mozaici, 13 reformați, 1 greco-catolic și 1 romano-catolic. Școala confesională este semnalată la începutul sec. al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în casele unor localnici, care aveau cel puțin o cameră mai spațioasă și o închiriau. Actuala clădire a
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
clădire a fost construită între anii 1922 - 1924, când a fost dată în folosință. Câte doi - trei ani, până la intrarea în noul local au funcționat: Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din 1924 -1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
dată în folosință. Câte doi - trei ani, până la intrarea în noul local au funcționat: Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din 1924 -1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai veche a locuitorilor de a construi o biserică mai mare, care
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
care învață copii familiilor de rudari. Bătrânii satului spun că rudarii au avut întotdeauna dorința de a învăța. Lucrul acesta a devenit posibil mai ales după cel de al II-lea război mondial când a început să vină câte un învățător (sau cineva care știa să scrie și să citească, care pentru rudar tot învățător era) care, la început în bordei și apoi într-o cameră mică adună cpoii dornici să descifreze tainele scrisului, cititului și socotitului. Din 1959 prin contribuția
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
dorința de a învăța. Lucrul acesta a devenit posibil mai ales după cel de al II-lea război mondial când a început să vină câte un învățător (sau cineva care știa să scrie și să citească, care pentru rudar tot învățător era) care, la început în bordei și apoi într-o cameră mică adună cpoii dornici să descifreze tainele scrisului, cititului și socotitului. Din 1959 prin contribuția familiilor de rudari s-a construit o școală nouă cu două Săli de clasă
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
bordei și apoi într-o cameră mică adună cpoii dornici să descifreze tainele scrisului, cititului și socotitului. Din 1959 prin contribuția familiilor de rudari s-a construit o școală nouă cu două Săli de clasă și o cameră pentru familia învățătorului. După 1970 numărul elevilor crescând, s-au infintat 4 clase primare (școală cu clasela I-VI) apărând primii învățători calificați. Totodată apare și o grupa de grădiniță care funcționează în fosta cameră de locuit a învățătorului. Explozia demogrfica în timpul regimului
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
prin contribuția familiilor de rudari s-a construit o școală nouă cu două Săli de clasă și o cameră pentru familia învățătorului. După 1970 numărul elevilor crescând, s-au infintat 4 clase primare (școală cu clasela I-VI) apărând primii învățători calificați. Totodată apare și o grupa de grădiniță care funcționează în fosta cameră de locuit a învățătorului. Explozia demogrfica în timpul regimului Ceaușescu a dus la creșterea populației școlare și la apariția în cadrul școlii a ciclului gimnzial (școală cu clasele I-
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
o cameră pentru familia învățătorului. După 1970 numărul elevilor crescând, s-au infintat 4 clase primare (școală cu clasela I-VI) apărând primii învățători calificați. Totodată apare și o grupa de grădiniță care funcționează în fosta cameră de locuit a învățătorului. Explozia demogrfica în timpul regimului Ceaușescu a dus la creșterea populației școlare și la apariția în cadrul școlii a ciclului gimnzial (școală cu clasele I-VIII ). O dată cu apariția claselor gimnaziale (primul an școlar 1978-1979) era necesară construirea unui nou local realizat zece
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
sale, religiile predominante în Marin au fost două: ortodoxă și greco-catolică. Evoluția numărului de enoriași rezultă atât din recensămintele autorităților seculare cât și din șematismele diecezelor. În conscripția din anul 1720, Marinul nu apare înregistrat nici cu preot nici cu învățător. În decembrie 1725 apare în evidențe un preot ortodox care avea doi copii. Nu se găsesc mențiuni cu privire la anul trecerii Marinului la grecocatolicism și nici la modul cum s-a realizat aceasta. Documentele referitoare la Revoluția de la 1848 arată că
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1948-1998” și „Martirologiul românesc” vol. I, de A. Moisin. Pe monumentul “Calvarul Aiudului”, înălțat pe Dealul Robilor din orașul Aiud, pentru victimele comunismului, figurează și numele părintelui martir Ilie Borz. În anul școlar 1937-1938, studentul teolog I. Borz a fost învățător suplinitor la școala din Marin. În anul 1967 biserica de lemn din Marin a fost demolată. După plecarea preotului Miron Biluca din Marin, în 1951, la altarul noii biserici din Marin au slujit următorii preoți: Deac Ioan (1951-1952; 1955), Țolescu
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Cu siguranță, începuturile învățământului din sat sunt mult mai îndepărtate. Copiii iobagilor învățau scrisul, cititul și cântări bisericești, iar învățător era cantorul din sat. Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din anul 1867 arată că, în acel an, la școala confesională din Marin, învățător era cantorul Alexandru Sacota. Numărul locuitorilor din sat era de 538 de persoane, iar școala, construită din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
începuturile învățământului din sat sunt mult mai îndepărtate. Copiii iobagilor învățau scrisul, cititul și cântări bisericești, iar învățător era cantorul din sat. Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din anul 1867 arată că, în acel an, la școala confesională din Marin, învățător era cantorul Alexandru Sacota. Numărul locuitorilor din sat era de 538 de persoane, iar școala, construită din lemn, era frecventată de 29 de elevi. În anul 1870, învățătorul Sacota este înlocuit de un alt învățător-cantor, pe nume Ioan Herț, care
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
anul 1867 arată că, în acel an, la școala confesională din Marin, învățător era cantorul Alexandru Sacota. Numărul locuitorilor din sat era de 538 de persoane, iar școala, construită din lemn, era frecventată de 29 de elevi. În anul 1870, învățătorul Sacota este înlocuit de un alt învățător-cantor, pe nume Ioan Herț, care va rămâne aici până în 1894, când sosește în Marin primul învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
538 de persoane, iar școala, construită din lemn, era frecventată de 29 de elevi. În anul 1870, învățătorul Sacota este înlocuit de un alt învățător-cantor, pe nume Ioan Herț, care va rămâne aici până în 1894, când sosește în Marin primul învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
când sosește în Marin primul învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului Oros din Marin, școala rămâne fără dascăl până în 1922, când inspectoratul școlar îl numește pe cantorul Galea Petru ca învățător, pentru o perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din Focșani
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului Oros din Marin, școala rămâne fără dascăl până în 1922, când inspectoratul școlar îl numește pe cantorul Galea Petru ca învățător, pentru o perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din Focșani, Dragomir Petculescu. Tânărul Petculescu rămâne
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]