16,557 matches
-
Elveția cuprinde trei mari regiuni lingvistice și culturale: germană, franceză, și italiană, la care se mai adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elvețienii, deși predominant germanofoni, nu formează o națiune în sensul unei identități etnice și culturale. Sentimentul de apartenență la o țară comună se bazează pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul și democrația directă) și pe simbolistica alpină. Înființarea Confederației Elvețiene este datată prin tradiție la 1 august 1291, când se sărbătorește și ziua națională. Denumirea în
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
a fost marcată de schimbări bruște în convingeri, trecând în timpul carierei de politician de la doctrinele de dreapta la cele de stânga de mai multe ori în viață. În strânsă legătură cu opiniile sale tradiționaliste cu privire la literatura de specialitate, dar în contrast cu apartenența sa politică la cabinetul Partidul Conservator și cel Liberal, Sadoveanu s-a alăturat grupurilor naționaliste de diferite doctrine, asociindu-se atât cu Nicolae Iorga în 1906, cât și cu grupul de stânga Poporanist de la "Viața Românească". El a încercat să
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
și jurnaliștii care aveau legătură cu Garda de Fier. Publicația lui Crainic presupunea că Sadoveanu și-ar fi „trădat” cauza naționalistă. Într-unul din articole, Ovidiu Papadima l-a portretizat pe Sadoveanu ca victimă a manipulării evreiești, și a comparat apartenența sa la francmasonerie cu venerarea diavolului, luând în derâtere și faptul că era obez, în timp ce Crainic îl compara cu propriul său personaj, trădătorul Ieremia Golia. "Porunca Vremii" se referea des la el ca "Jidoveanu" (de la "jidov", un termen peiorativ de la
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Partidul Comunist Român și al său regim comunist (Tismăneanu evidențiază și faptul că unul din factorii acestui proces erau relațiile bune în care se afla cu Gheorghiu-Dej, cel din urmă având abilitatea de a părea „inofensiv”). Alții au susținut că apartenența lui Sadoveanu la Francmasonerie, care îi avea ca membrii pe extremiștii de stânga pe Mihai Ralea și Alexandru Claudian, facțiune care susținea oficial socialismul evolutiv, parteneri obișnuiți ai comunismului și care sancționa suprimarea francmasoneriei. Conform lui Adrian Cioroianu, Sadoveanu nu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
minoritate importantă de kurzi. Religia predominantă în Turcia este Islamul, iar limba oficială a țării este turca. Turcia este o republică democrată, seculară, unitară, constituțională, cu o moștenire culturală și istorică veche. Turcia a devenit tot mai mult integrată prin apartenența vestică în organizații ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE și economiile majore G-20. Turcia a început negocierile complete cu UE în 2005, a fost un membru asociat al Comunității Economice Europene încă din anul 1963 și a atins acordul uniunii
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Europene încă din anul 1963 și a atins acordul uniunii vamale în 1995. Turcia, de asemenea, a promovat relațiile culturale, politice, economice și industriale cu lumea de Est, în particular cu Orientul Mijlociu și cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenența în organizații ca "Islamic Conference and Economic Cooperation Organization". Având în vedere așezarea strategică, economia dezvoltată și armata modernizată, Turcia este clasificată ca o putere regională de oamenii politici și economiștii mondiali. Numele Turciei, Türkiye în limba turcă, poate fi
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
Doctor în Științe Medicale, și în numeroase articole publicate în țară și în reviste de prestigiu din străinătate. Totuși posibilitățile sale de dezvoltare științifică și academică rămân limitate, întrucât în condițiile politice de atunci nu valoarea personală avea prioritate, ci apartenența de partid. În 1966 Botez este respins la concursul pentru postul de profesor la catedra de neurologie rămasă vacantă în urma pensionării lui Oskar Sager, deși contracandidatul său - cu specialitate realizată în Uniunea Sovietică - nu atingea nici pe departe nivelul lui
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
în 2011, populația orașului Dăbuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,89%), cu o minoritate de romi (1,3%). Pentru 0,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,75%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principala activitate economică în Dăbuleni este agricultură și legată de această o mică industrie de
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
sunt români (97,89%), cu o minoritate de romi (1,3%). Pentru 0,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,75%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principala activitate economică în Dăbuleni este agricultură și legată de această o mică industrie de prelucrare. În ultimii ani la Dăbuleni au apărut și semne de întărire a serviciilor de diverse tipuri și a comerțului. Sunt prezente mai multe
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă. Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu roșu și alb pentru a marca apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și la tradiția social-democrată europeană. Mottoul PSD este în prezent "Pe primul loc oamenii
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă. Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu roșu și alb pentru a marca apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și la tradiția social-democrată europeană. Mottoul PSD este în prezent "Pe primul loc oamenii". Între 2005 și 2006 a fost folosit mottoul: "PSD - Un nou capitol". După rebrandingul din 2006, presa a catalogat în mod eronat
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
a câștigat de două ori Cupa Ungariei. Conform recensământului din 2011, orașul Mișcolț avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (, reprezentând %) erau maghiari, cu o minoritate de romi (, adică %). Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o suprafață totală de km². Declivitatea este progresivă, diferența de nivel între punctul cel mai
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
fost capitală europeană a culturii, împreună cu orașele Istanbul din Turcia, și Essen din Germania. Conform recensământului din 2011, orașul Pécs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (%), cu minorități de persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pécs () [Corola-website/Science/297719_a_299048]
-
erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (%), cu minorități de persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pécs () [Corola-website/Science/297719_a_299048]
-
este un oraș în districtul , județul Nógrád, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul Balassagyarmat avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), luterani (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Balassagyarmat () [Corola-website/Science/297722_a_299051]
-
o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), luterani (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Balassagyarmat () [Corola-website/Science/297722_a_299051]
-
maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică). La Alba Iulia există
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Soare nu există o crustă (scoarță) solidă, și nici materie în stare lichidă, toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă și gazoasă. Soarele face parte din clasa spectrală G2V. "G2" înseamnă că: Sufixul "V" (citit 5) indică apartenența Soarelui la grupul majoritar al stelelor aflate în secvența principală. Aceasta înseamnă că își generează energia prin fuziunea nucleară a nucleelor de hidrogen în heliu, și că se află în echilibru hidrostatic, adică nici nu se contractă nici nu se
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (55,64%). Principalele minorități sunt cele de români (37,07%) și romi (2,31%). Pentru 4,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (47,65%), ortodocși (34,28%), romano-catolici (7,22%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (47,65%), ortodocși (34,28%), romano-catolici (7,22%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În timpurile comuniste, Salonta era renumită datorită numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe dintre ele sunt în pragul falimentului - sau chiar au falimentat. În prezent cea mai renumită
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]