17,970 matches
-
s-au spus. Toate parcă șoptesc tainic de câte a Îndurat pe nedrept. Privim cu ochii sufletului În trecut și lăcrimăm de durerea Lui. Câte a făcut El pentru noi, iar noi ce-I dăm În schimb? Păcate și răutate. Aprindem fiecare pelerin câte o lumânare și ieșim din acea Închisoare, acea peșteră. Aproape nu mai putem respira. Ne oprim În curtea În care a fost judecata. Privim curtea și ne-o imaginăm cu mulțime multă de oameni. În această curte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Se vede foarte bine prin sticlă. Mulți pelerini mai strecoară acatiste prin rama de protecție. Deși greu, dar se poate. Am Îngenuncheat și aici toți, părintele David ne-a citit o Sfântă Evanghelie, apoi toți neam rugat În taină, am aprins lumânări și am lăsat acatiste la preoții greci de aici. Cu mari emoții și transformați de toate câte am văzut pe Golgota coborâm treptele. Altar ortodox din Biserica Sfântului Mormânt al Domnului Iisus de pe Golgota Piatra Ungerii Piatra Ungerii este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Domnului, mai este o ușiță cu o icoană a Maicii Domnului. Pe acea ușiță, ca un gemuleț aș putea spune, este lipită icoana Maicii Domnului. Acel gemuleț are el taina lui. Deasupra mormântului sunt multe candele. Sunt și lumânări de aprins pe Sfântul Mormânt. Ai un fel de vas pe care Îl pui să ardă fără să curgă ceară pe Sfântul Mormânt. Mai este și o vază cu flori, crini albi și... atât. Cam atâtea se pot vedea cu ochii trupești
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aflat Crucea Mântuitorului. Acolo este altarul Sfintei Cruci cu Sf. Constantin și mama sa, Elena. Este frumos marcat În mozaic locul unde a fost Crucea pe care a fost răstignit Domnul. Poți Îngenunchea, săruta locul, te poți ruga și poți aprinde o lumânare. E foarte mișcător acest loc sfânt. E sfințit prin Sfânta Cruce a Domnului. Crucea este ca o statuie pe un soclu Înalt, iar pe părțile Crucii Împăratul Constantin și mama sa Elena. Pe pereții peșterii sunt icoane mari
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vorbit: „Ajunge! Până aici!” și de atunci curge mir În formă de cruce și Închide și deschide ochii. Iar acel om rău și hulitor a fost pedepsit pe loc. Creștinii care trec, se Închină, o privesc, Îi dau slavă și aprind lumânări. Icoana are un geam de sită protector. Și mergem mai departe În jurul Sfântului Mormânt și... ce să vezi!? Bolovanul. Este un bolovan imens de mare, cam 1,60 m Înalt și vreo 3 m gros. Se spune că el
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ilie aduna popor la rugăciune. Aici a făcut altar din pietre, a pus jertfa, a turnat apă, apoi s-au rugat cu toată tăria și toată credința și Dumnezeu i-a auzit. Și a primit Domnul jertfa lor, s-a aprins foc și a mistuit tot. Că au avut credință puternică. Să dea Domnul să avem și noi credința lor. Iar proorocii falși s-au rugat și ei cu poporul lor. Dar În zadar. Nu i-a auzit nimeni. Și așa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În credință. Se spune că peste 800 de prooroci mincinoși au fost trecuți prin sabie. Iar mulți păgâni au văzut adevărata credință și s-au Încreștinat venind la Domnul Dumnezeu cel viu și adevărat. Apoi intrăm În peșteră, ne rugăm, aprindem lumânări. Privim și atingem cu mâna pietrele care au fost puse la jertfelnic pe vremea Sf. Prooroc Ilie. Suntem cuprinși de duhul mirării și al emoției. Doar câteva mai sunt care au rezistat timpului. Vedem icoane cu Sf. Prooroc Ilie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sf. Elisabeta mama Sf. Ioan Botezătorul. Acolo este și o pustnică ce se nevoiește. Se roagă tot timpul. Părintele David ne roagă să umblăm și să vorbim cât mai Încet ca să nu deranjăm rugăciunea. Intrăm În clădire, unde-i mormântul, aprindem câteva lumânări, ne rugăm În taină și ieșim. În En-Karem sunt munți Îmbrăcați În vegetație. Sunt frumoși și multă verdeață este. O priveliște minunată Între doi munți. Și Între ei curge un râuleț. În acest sat găinile fac ouă mari
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tău Mereu supus Chiar sub Crucea Lui Iisus. Lui Iisus! 01-06-2006 La Mormântul Mamei Mele. 05.01.2006 Adesea vin la mormântul tău Și-mi curg lacrimi mereu, mereu O floare Mamă ți-am adus Și-o lumânarea ți-am aprins Mormântul, țărâna am afânat De frunze uscate am curățat Și flori frumoase am semănat Cu lacrimi triste le-am udat O rugăciune scurtă Către Tatăl Ceresc am ridicat Să-ți fie somnul mai ușor Și răspuns bun, la Dreptul Judecător
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și cântase Prohodul atât de duios și frumos, nu puteai rămâne ca de piatră! Sigur luai parte cu inima zdrobită de durerea Domnului Iisus! De acum se ieșea afară, preoții și popor, Înconjurând pe străzile În jurul bisericii. Toți aveau lumânări aprinse În mâini și cântau: Mergi la Cer și Te Așează... Doamne ce frumusețe era...În glasul clopotelor și lumea cânta, era pe Înserate. Se contopeau Cerul și Pământul, Îngerii și oamenii. Era ceva care ne transforma, o lucrare lăuntrică. Priveai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
miezul nopții! Biserica și curtea sunt pline de lume de toate vârstele... parcă mai Întinerisem toți, purtăm și așteptăm cu mult suflet momentul(Sacru)...tainic... Iar preoții și ei trei la număr(Sf. Treime) Îmbrăcați În veșminte albe cu lumânări aprinse În mâini În glasul clopotelor răsunau Împreuna cu glasul preoților ca un fir de bucurie ne trecea pe toți...veniți de primiți Lumină de trei ori. Lumea toată se Înghesuia să ia Lumină de la preot. Momente frumoase, Înălțătoare, aproape unicate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
solilor" lui Columb: "Cei doi creștini au întâlnit mulți oameni, bărbați și femei. Bărbații cu toții aveau un tăciune în mâini și ierburi cărora le aspirau fumul, ierburi uscate, învelite într-o frunză uscată și ea, ca o țeavă de hârtie, aprinsă la un capăt și prin celălalt aspirau, cu care își adorm simțurile și aproape se amețesc și spun că nu simt osteneală. Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Indias", Sevilla, 1535, avea să descrie astfel o "partidă de fumat": "șeful de trib (cacique) a luat un mănunchi de tabacos, înalt de o șchioapă și subțire de un deget, răsucit cu o frunză și legat cu două-trei fire. O aprind la un capăt și poate să ardă și o zi. Din când în când o pun în gură și aspiră acel fum, o scot din gură, își țin gura închisă și după aceea scot fumul pe gură și pe nări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care unu și douăzeci picioare! Localul e de vis, sub cer caribean deschis, cu palmieri imperiali, cu orhidee și papagali fenomenali! Te-așezi comod si fără jenă, cât mai apropiat de scenă, comanzi "un ron" că-i de bonton, ți-aprinzi un "puro" din Pinar del Rio și... adio! De cum s-a ridicat cortina simți cum iți crește-adrenalina, că-ți defilează pe sub nas la trap, galop, sau unduind la pas, făpturi ce nu-ntâlnești nici în o mie una de povești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ducea cu mașina la Havana sau la Cojimar. Prin casă umbla îmbrăcat în cămașă și șort, iar când avea musafiri purta un sacou și cămașă albă. În astfel de ocazii, "majordomul" care servea avea vestă albă și mănuși, iar Mary aprindea și lumânări, ceea ce-l făcea pe "Papa", care suferea de miopie și astigmatism, să exclame că la așa o lumină "oricând e posibil să mâncăm și gândaci!" Excluzând gândacii, lui Papa îi plăceau felurile gătite din broască țestoasă, în special
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Tata deținea și se ocupa de o afacere cu bușteni. Casa avea În față o peluză, În spate o curte cu grădină și un iaz cu pește și era Împrejmuită cu un gard de lemn. Mi-l amintesc pe lampagiu aprinzînd felinarele cu gaz și Lincolnul enorm, negru, strălucitor, și drumurile În parc sîmbăta. Toate cele trebuincioase pentru un mod de viață așezat, confortabil, care acum a dispărut pentru totdeauna. Aș putea să dau drumul unuia dintre clișeele nostalgice despre bătrînul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de chec și flecărea despre Întîmplările pe care le-a trăit. - Îl știam pe chinezoiu’ ăla că avea ceva la tainiță și-am Încercat În toate felurile să-l facem să ne zică unde. L-am legat de un scaun. Aprind chibrite - aici a făcut un gest, sugerînd aprinderea unui chibrit - și i le bag sub tălpi. N-a spus nimic. Mi-era așa de milă de omu’ ăla. Apoi tovarășul meu l-a lovit În față cu arma și fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
uitîndu-se În jur să vadă dacă e ceva de care să se poată folosi. M-am tras puțin Înapoi din ușă, ca să evit contactul cu el. S-a strecurat În cameră, s-a așezat imediat pe canapea și și-a aprins o țigară. - E mai bine să ne vedem așa, singuri. ZÎmbetul lui avea ceva ambiguu sexual. - Nick nu e deloc un tip OK, a continuat Doolie. S-a ridicat și mi-a dat patru dolari. - Te deranjează dacă „decolez” aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
spun ce știu. Știi, bineînțeles, cum merg drogurile mînă-n mînă cu comunismul? Am lucrat pe linia C&A anul trecut. Linia asta e controlată de comuniști. Inginerul-șef era unul dintre ei. L-am ochit imediat. Fuma pipă și o aprindea cu o brichetă de țigări. Folosea bricheta ca să dea semnale. Mi-a arătat cum Își aprindea inginerul pipa cu o brichetă de țigări și Închidea și deschidea bricheta ca să semnalizeze. - Ehei, era șiret! - Semnale către cine? am Întrebat. - Nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
C&A anul trecut. Linia asta e controlată de comuniști. Inginerul-șef era unul dintre ei. L-am ochit imediat. Fuma pipă și o aprindea cu o brichetă de țigări. Folosea bricheta ca să dea semnale. Mi-a arătat cum Își aprindea inginerul pipa cu o brichetă de țigări și Închidea și deschidea bricheta ca să semnalizeze. - Ehei, era șiret! - Semnale către cine? am Întrebat. - Nu știu exact. A fost un avion care ne-a urmărit o vreme. Îl auzeam de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
brichetă de țigări și Închidea și deschidea bricheta ca să semnalizeze. - Ehei, era șiret! - Semnale către cine? am Întrebat. - Nu știu exact. A fost un avion care ne-a urmărit o vreme. Îl auzeam de fiecare dată cînd ieșea să-și aprindă pipa. Să-ți spun ceva cu care s-ar putea să cîștigi o grămadă de timp. Locul În care trebuie să cauți informații e Hotel Frontier. Aceiași tipi care țin aici Hotel Frontier controlează Hotel Standish În Philadelphia. SÎnt băgați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am luat carabina calibrul 30 din dulap. MÎinile-mi tremurau. Abia am reușit să-ncarc pușca. Am scăpat mai multe cartușe pe podea pînă să reușesc să bag două În Încărcător. Genunchii mi se Înmuiau sub mine. Am coborît și am aprins toate luminile. Nimeni. Nimic. Tremuram Îngrozitor, și pe deasupra mi-era rău de la lipsa drogului! „De cînd nu m-am mai injectat?” m-am Întrebat. Nu-mi aduceam aminte. Am Început să răscolesc prin casă după marfă. Cu ceva vreme-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-mi dau seama cum stau. Nu simțeam moarte sau vreun indiciu de boală gravă. Mă simțeam obosit, șubrezit și fără vlagă. Stăteam așa cu ochii-nchiși, În camera care se-ntuneca. Ike Bătrînu’ a intrat cu un doctor și-a aprins lumina. Un doctor chinez - unul dintre rețetarii lui Ike. A spus că nu era uremie, fiindcă puteam să fac pipi și nu mă durea capul. - Cum se face că put așa? am Întrebat. Doctorul a dat din umeri. Ike a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pentru El, am zis. Ike curăța acul, pompînd apă prin el. - Ei bine, a zis el aiurea-n tramvai, cînd se va face apelu’ acolo sus, cre’ c-o să fim prezenți, corect? M-am așezat pe canapea și mi-am aprins o țigară. Ike Bătrînu’ s-a dus În bucătărie să facă un ceai. A-nceput Încă o serie din saga nesfîrșită a Jigodiei Negre. - Jigoda Neagră vinde acuma la trei gagii. Șuți toți trei - și se scot ca lumea. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
spuse de stariță cu o voce de comandă foarte ciudată. Efectul bisericii cu interiorul bine proporționat, picturile patinate de vreme și de fum, maicele toate îmbrăcate la fel, în negru, cu lungile camilafce pe spate și blăni frumoase, cu lumânări aprinse în mână, făceau un efect auster și impozant. Clădirea, zidită din 1813 de generalul Haralambie, datează dintr-o epocă proastă și vopseaua galbenă cu care o spoise o făcea și mai urâtă pe dinafară. Tezaurul și multe candele mari de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]