16,255 matches
-
În favoarea rescrierii contractului politic, conferind autoritate sporită Uniunii și, În același timp, cedând o parte din ce În ce mai mare a suveranității naționale În acest proces. Drumul către uniune a Început cu crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) În 19519. Mulți intelectuali și lideri politici europeni au argumentat că vechile rivalități economice dintre Germania și Franța erau În inima conflictului de durată În Europa și o cauză majoră a războaielor care periodic au pârjolit continentul. Jean Monnet a propus unirea producției de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politica externă. Numai În scurta perioada de cincizeci de ani, Între sfârșitul celui de-al doilea război mondial și terminarea Războiului Rece, America s-a depărtat de moștenirea ei istorică și a intrat În relații multilaterale cu restul lumii. Când intelectualii europeni Îi acuză pe liderii americani de astăzi că fac o „diplomație cowboy”, au dreptate. Tradiția americană În politica externă urmează În linii mari visul american. Viziunea noastră despre americanul nobil este cea a unui om singur, Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dar În Statele Unite ale Americii, de exemplu, În opinia mea, preocupările de mediu globale rezonează mai puțin cu publicul larg - cu toate că acest lucru este greu de măsurat - și au o atracție mai mică pentru elitele politice și legislative. În Europa, intelectualii dezbat din ce În ce mai mult chestiunea marii schimbări de la o eră a asumării riscurilor la una a prevenirii riscurilor. Această dezbatere este aproape inexistentă printre intelectualii americani. Noii intelectuali europeni argumentează că vulnerabilitatea este cealaltă față a riscului. În măsura În care indivizii și societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
greu de măsurat - și au o atracție mai mică pentru elitele politice și legislative. În Europa, intelectualii dezbat din ce În ce mai mult chestiunea marii schimbări de la o eră a asumării riscurilor la una a prevenirii riscurilor. Această dezbatere este aproape inexistentă printre intelectualii americani. Noii intelectuali europeni argumentează că vulnerabilitatea este cealaltă față a riscului. În măsura În care indivizii și societatea În general, văd oportunități sporite mai degrabă decât consecințe negative În asumarea riscurilor, ei devin cei care Își asumă riscuri. Americanii, după cum am menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și au o atracție mai mică pentru elitele politice și legislative. În Europa, intelectualii dezbat din ce În ce mai mult chestiunea marii schimbări de la o eră a asumării riscurilor la una a prevenirii riscurilor. Această dezbatere este aproape inexistentă printre intelectualii americani. Noii intelectuali europeni argumentează că vulnerabilitatea este cealaltă față a riscului. În măsura În care indivizii și societatea În general, văd oportunități sporite mai degrabă decât consecințe negative În asumarea riscurilor, ei devin cei care Își asumă riscuri. Americanii, după cum am menționat, sunt persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Barfield sugerează că suntem În punctul de inflexiune a celei de-a treia mari etape a conștiinței umană - stadiul În care luăm o decizie chibzuită de a reparticipa alături de natură. În acest punct ideile lui Barfield se apropie de gândirea intelectualilor, oamenilor de știință și a vizionarilor europeni, care văd lumea ca pe o entitate vie indivizibilă, care merită respect și Îngrijire. A treia etapă a conștiinței umane schimbă noțiunea noastră de angajament de la geosferă la biosferă. Geopolitica s-a bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
monitori pentru bolnavi". Este evidentă, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că, la data inspecției, printre bolnavi, erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, 3 comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate de frică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medical caracterul somatogen al acestor boli. În Iași, doctorul Al. Brăescu se bucura de prestigiul unui medic talentat, atât ca internist, cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul din puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglo-saxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene, fără pereche. Am putut selecta, din publicistica timpului, un număr de 37 lucrări publicate, toate din domeniul specialității, care constituie totodată și lista
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola care, în ziua de 27 februarie 1984, exact în ziua comemorării morții ctitorului Socolei, a organizat o sesiune științifică solemnă la care au participat psihiatri din aproape toate județele Moldovei, artiști, scriitori și intelectuali ieșeni. Poate nu întâmplător și poate soarta a făcut ca în anul 2007 conducerea Spitalului Socola să fie preluată de nepotul pictorului Gh. Spiridon, profesorul Călin Scripcaru, medic legist la Institutul de Medicină Legală din Iași. BIBLIOGRAFIE 1. Brăescu A
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cultură ai timpului. Curând, societatea a devenit nucleul științific al Școlii de la Socola. Cercetări experimentale, fapte clinice selectate pentru semnificațiile lor sau probleme de medicină socială în legătură cu specialitatea au fost comunicate în ședințele societății, care reunea un mare număr de intelectuali ieșeni, chiar din afara cercurilor medicale. Societatea a publicat cunoscutul Buletin al Societății..., care, apărând între 1919 și 1947, a însumat o enormă cantitate de observații clinice, cercetări de laborator, note etc., material care a constituit în mare măsură elementul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
GRĂDIȘTEANU, Grigore (14.IX.1816, București - 28.II.1893, București), traducător. Fost elev al Colegiului „Sf. Sava”, devenit, în 1835, inginer topograf, apoi „cap de masă” la Cancelaria Domnească (după 1840), G. era unul dintre tinerii intelectuali care, grupați în jurul lui I. Heliade-Rădulescu, au participat la inițiativele culturale ale acestuia. Pentru crearea repertoriului trupei românești de teatru, înființată de Societatea Filarmonică, a tradus și tipărit în 1836 Domnul Pursoniac de Molière. Din același autor, tot în tălmăcirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
iunie, cînd, începînd cu orele 18,00, "Mașina de vînt" (autor și regizor CONSTANTIN POPA, actor al Naționalului, profesor univ. la Universitatea de Arte "G. Enescu") va cunoaște emoția primului spectacol. MAȘINA DE VÎNT se constituie într-un mesaj al intelectualului sugrumat de regimul Ceaușescu, nevoit să se comporte conform "principiilor de clasă", dar care, de fapt, în universul său interior, e un răzvrătit, lucid și moral fiind. Actualitatea mesajului este dată de faptul că, în oricare sistem ne-am afla
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
crima de a avea o palmă de pămînt mai mult, sau pentru că și-au ros fundu' pantalonilor pe băncile școlilor, și coatele, și genunchii, și sufletul ca să facă ceva din viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali, burghezi înrăiți, reacționari, bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
avem în cugetul nostru ca pe un dar prețios gândul că de azi înainte limba și cultura noastră una sunt nedespărțite”. Ca și în cazul Declarației, publicate de „România Nouă” la 24 ianuarie, Chemarea reliefa interesul deosebit manifestat de numeroși intelectuali din spațiul românesc față de evoluția situației din Basarabia, solidaritatea cu acțiunea națională de aici și, pentru unii dintre ei (Onisifor Ghibu și George Tofan, pentru a oferi numai două exemple) implicarea directă semnificativă în opera de unire. După proclamarea independenței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decenii consecințe dramatice pentru întreg poporul român, îndeosebit pentru populația din teritoriile respective. Astfel, în perioada 28 iunie-4 iulie 1940 în județele Cernăuți, Chișinău, Cetatea Albă și Bălți au fost arestate 1.122 persoane, dintre care marea majoritate o constituiau intelectualii. În noaptea de 13 iunie 1941 au fost deportate din Basarabia circa 5.000 de familii. Numai în luna august din județele din sudul Basarabiei au fost trimiși la muncă forțată în întreprinderile sovietice din regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în evidență a unor aspecte greu vizibile altfel ale evoluției. Tehnologia și eficiența ei constituie un alt criteriu propus pentru a determinagradul de evoluție al unei societăți. Leslie White a fost acela care încă din anii ’40, într-un mediu intelectual complet ostil ideii de evoluție, a militat în mod energic pentru adoptarea unei perspective evoluționiste. El este autorul așa-numitei „Legi fundamentale a evoluției”: „Ceilalți factori rămânând constanți, cultura se dezvoltă în măsura în care cantitatea de energie produsă pe cap de locuitor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind tradus În voluntarisme puerile, generând exuberanță și entuziasm celor mai ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituții, organizații, grupuri, persoane. O istorie de câteva decenii a unui sat, realizată În manieră socioantropologică, În care vizita sociologilor ar fi privită și prin prisma altor grupuri, categorii ale mediului rural, ar aduce rezultate spectaculoase despre impactul real al intelectualilor sau tehnicienilor asupra unei unități sociale. Abordarea culturii interbelice prin istoria socială modernă, pe filiera Școlii gustiene, Înseamnă o mutație nu numai În sensul deplasării accentului de la oficial, de la evenimențial la informal, la cotidian, ci și În privința lărgirii bazei de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sale. „Comunismul cu față umană” din Cehoslovacia a fost vârful procesului de reformă, fiind Înăbușit cu tancurile de către forțele conservatoare. Procesul de reformă din România nu a Început, În primul rând, de la vârful partidului, ci mai mult din masa de intelectuali, sociologia având și ea o contribuție importantă. Conducerea partidului a creat o anumită permisivitate confuză care a oferit doar cadrul fructificării acestei oportunități de către forțele reformiste. Înăbușirea tendințelor reformiste s-a făcut nu cu armata, ci cu „revoluția culturală” și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între 1953 și 1957 creșterea industrială anuală a fost de 18%), cât și puternicei intervenții a statului, se realizează o Îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai (Tang și Perish, 2000, 19-20). Treptat Însă, puterea comunistă Își pierde legitimitatea În rândul intelectualilor, statul pornind așadar o puternică ofensivă Împotriva acelor intelectuali ce formulează critici la adresa sa, etichetându-i „dreptiști” de care societatea nu are nevoie. De altfel, atitudinea negativă a puterii comuniste față de intelectuali urmează să ia o amploare și mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de 18%), cât și puternicei intervenții a statului, se realizează o Îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai (Tang și Perish, 2000, 19-20). Treptat Însă, puterea comunistă Își pierde legitimitatea În rândul intelectualilor, statul pornind așadar o puternică ofensivă Împotriva acelor intelectuali ce formulează critici la adresa sa, etichetându-i „dreptiști” de care societatea nu are nevoie. De altfel, atitudinea negativă a puterii comuniste față de intelectuali urmează să ia o amploare și mai mare În timpul „Revoluției Culturale” (anii 1966-1976), când aproape toate mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însă, puterea comunistă Își pierde legitimitatea În rândul intelectualilor, statul pornind așadar o puternică ofensivă Împotriva acelor intelectuali ce formulează critici la adresa sa, etichetându-i „dreptiști” de care societatea nu are nevoie. De altfel, atitudinea negativă a puterii comuniste față de intelectuali urmează să ia o amploare și mai mare În timpul „Revoluției Culturale” (anii 1966-1976), când aproape toate mecanismele și pârghiile de mobilitate socială ascendentă intergenerațională sunt distruse pentru intelectuali. În aceeași perioadă, Mao are o nouă tentativă de menținere a politicii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societatea nu are nevoie. De altfel, atitudinea negativă a puterii comuniste față de intelectuali urmează să ia o amploare și mai mare În timpul „Revoluției Culturale” (anii 1966-1976), când aproape toate mecanismele și pârghiile de mobilitate socială ascendentă intergenerațională sunt distruse pentru intelectuali. În aceeași perioadă, Mao are o nouă tentativă de menținere a politicii pe linii populiste, Încercând să delegitimeze și să distrugă toate elementele culturii „tradiționale autoritare”, precum și valorile confucianiste, ele fiind considerate ca aparținând vechiului sistem ierarhic și tradițional. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]