18,350 matches
-
al meu...”. Așa că îi acceptăm, îi citim și chiar îi iubim pentru efortul (făcut public) de a se extrage din bolgiile prezentului, pe care și noi îl detestăm... trăindu-l din plin. Poeții „cântă” liber precum pasărea și urcă în nori, pe un fir „scăpat” din mantia idealității pure. Fericite ființe! Aceste „rara avis” traversând secolele supraviețuiesc în memoria culturală. Le descifrăm „mesajul” ori 165 trecem grăbiți pe lângă ei, dar ne simțim în siguranță știind că există. În ce-i privește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la doamna Mariana Rogoz Stratulat. Lacrima din paradis, Ed. Pim, Iași, 2009 La prima lectură atrag atenția câteva „teme și motive” (cum se mai scrie prin manualele școlare), mai bine-zis cuvinte-cheie ce definesc teritoriul imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea, liniștea, moartea, lacrima etc. dezvoltă o dinamică interioară proprie, de risipire și reculegere, de evadare și regăsire, de căutare a spațiului virtual în care cântecul din inimă consună cu misterioasa cântare cosmică pe care voiau să o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
verbelor pierdere și ascundere indică neobosita căutare a propriei ființe, copleșită de teroarea timpului și de amenințarea lipsei de sens a existenței. 167 Autoarea are o sensibilitatea particulară, aș zice „cosmică”. Scufundarea în peisaj, identificarea cu sufletul pietrei sau al norului sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
arama pe față = "a se deconspira" (sens care nu corespunde sumei: "a dărui" + "sie" + "metal cu anumite caracteristici" + "pe" + "figură"). Funcțional, expresia poate transmite informație 45: * semantică fie direct (părere de rău, a-și ieși din pepeni, cu capul în nori etc.), fie indirect (cine știe cine, cine știe ce); * gramaticală de tip categorial, marcând anumite categorii gramaticale: în fața, de-a lungul, de jur împrejurul [pădurii] (cazul genitiv), odată cu (cazul acuzativ), [frumos] de mama focului (gradul de comparație superlativ absolut) etc.; * gramaticală de tip raportual, marcând un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i-a întrebat ea." (Hans Christian Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a, nor, cea, al, ai, s-ar, tei. Formulați enunțuri cu omografele cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Vai, bunicuța, da' de ce ai urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se inelau, viorii, cearcănele dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, / Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (f) " Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! Zice mam'mare și iar sărută pe nepoțel și iar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ, cu capul în nori, în floarea vârstei etc.; * raportarea la flexiune: adjective invariabile (cu o singură formă pentru toate categoriile gramaticale): cumsecade, roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori. A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și Mama-Pădurilor). IV.3. Raporturi sintactice 133 (a) Raportul de interdependență/ inerență se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Ii, Rodico, te-ai făcut mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon Vangheli, Ne cheamă soarele) (c) " Acum zise bogătașului iară: Ce aleargă mai iute pe lumea asta? Armăsarul meu, cucoane, răspunse bogătașul, că aleargă peste văi și dealuri, când îi dau drumul, de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s-o dea împăratul." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu oaste și veniră în ajutorul socrului lor. Făt-Frumos trimise și el pe soția sa ca să roage pe împăratul a-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
linguistic consequences are entirely distinct. It is certainly not desirable neither for a linguistic process to be named by different terms (such as ellipsis, truncation, absorption, shortening or abbreviation, which are usual names for the procedure we are examining here), nor for such a term to designate as it is the case several phenomena occurring on the same or on another level of the language (phonetics, morphology, syntax, word formation, stylistics). The lexical-semantic condensation can occur inside a certain language or
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fluviului Hudson, statuia Libertății, majestuoasă, înconjurată de vapoare și bărci cu motor, ne amintește că pășim în țara nouă a libertății, după care au venit un număr mare de oameni din toată lumea, să învingă greutățile sau să moară. Zgârie norii, își înalță semeț capetele, deasupra unei păduri de clădiri, ele însele întrecând tot ce am văzut până acum. Le facem o nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că în climatul nostru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
număr mare de oameni din toată lumea, să învingă greutățile sau să moară. Zgârie norii, își înalță semeț capetele, deasupra unei păduri de clădiri, ele însele întrecând tot ce am văzut până acum. Le facem o nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că în climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, îmbrățișări
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
semeț capetele, deasupra unei păduri de clădiri, ele însele întrecând tot ce am văzut până acum. Le facem o nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că în climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
al 20-lea etaj unde ne-am instalat, am impresia că hotelul dansează cu mine. Scot capul pe fereastră, dar sus, deasupra mea, ca pe un vârf de deal, văd jucând lumini. Cu greu îmi dau seama că sunt zgârie norii. A doua zi, 12 Octombrie, o mare sărbătoare, descoperirea Americii. Se împlineau 443 ani de la descoperirea Americii de către Christofor Columb la 1492. Noi românii, cu spiritul nostru, am fi avut o mare manifestare în acea zi. Ei, care sunt destul de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cabine ale crucii roșii cu cele necesare pentru controlarea sănătății, în special pentru luarea tensiunii, în schimbul unei modeste taxe. Rezervăm câteva ore vizitării giganticului centru Rockefeller. New- Yorkul are o serie de giganți care au uimit lumea. Mai sunt zgârie nori în Chicago, în St. Paul, în San Francisco (Frisco), în Pittsburgh, dar mult mai puțini. Aici domină în insula Manhattan, pe de o parte din cauza subsolului stâncos, pe de altă parte pentru că aici s-a dezvoltat cel mai puternic centru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]