16,567 matches
-
Toate țările membre ale convenției asupra climatului au drept obiectiv stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare „antropică” (anthropique) [în geografie sau ecologie, antropizarea (anthropisation) este transformarea spațiilor, a peisajelor sau a mediilor naturale ca urmare a acțiunilor omului (despăduriri, desecări, pășunări, desțeleniri etc.)] periculoasă a sistemului climatic. Ele s-au angajat împreună să ia măsuri de precauție pentru prevenirea sau atenuarea cauzele schimbărilor climaterice și să limiteze efectele nefaste
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
uneori ironică, alteori violentă, totdeauna neliniștită, gata a fi cuprinsă de vâlvătaie: „Ieșeai și intrai ca prin umbre de tufe, / Pisicească-mpletire pe loc, / Ca niște limbi de flăcări prin rufe, / Mistuitoare în brațele mele de foc.” Cu totul deosebite sunt peisajele marine, încărcate de senzualitate, de culoare, cu marea personificată în făptură feminină mitică: „Fiară îmblânzită, marea cea mare, / Ca unui colos care ține pe umerii săi soarele, / Cu totul și cu totul de aur / Îi linge supusă picioarele” (Răsărit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
în inspirația patriotică și în solidaritatea mitică cu strămoșii, C. se distinge în felul cum privește și admiră nudul feminin („Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
sale. Sunt observații ale unui profesor, în sensul că mereu se extrag „învățăminte” din realitățile descoperite, care vor fi studiate și clasificate, dar și însemnări, nu lipsite de emoție, adesea chiar lirice, ale unui scriitor sensibil la ineditul și frumusețea peisajelor, la semnificațiile ascunse ale experiențelor trăite. O altă carte, anunțată inițial cu titlul Perspective mehedințene, care adună noi notații din drumurile pe cărările munților și ale satelor oltenești, tipărită în 1947, nu s-a mai difuzat. În același stil îngrijit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i se substituie adesea cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
diferite. Dimineața femeia e găsită moartă (Farsa). Cuiva i se promite la un hotel internațional „o fată javaneză”, dar sub această denumire i se oferă o anume pernă (Fata din Java). Narațiunile de genul acesta includ situații comice sau dramatice, peisaje, descripții de mișcări ale naturii memorabile. Anecdotica e uneori cu tâlc. Improvizarea unui ospăț în plină stradă, din ceea ce nevoiașii dintr-o localitate aruncă în oală peste un bolovan pus la fiert, exemplifică urmările benefice ale oricărui act de solidaritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise cu mijloacele celui mai necruțător realism, apogeul viziunii tragic-grotești a degradării ființei umane fiind atins în pictura vieții de ocnă. Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia, și liniile configurative accidente ce se pot înlătura fără primejdia de a distruge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ca Frederick Barth, care sublinia cu forță că identitatea culturală era mai puțin un conținut, o substanță, cât o relație între grupuri. Alte convergențe se manifestă între antropologie și o geografie istorică și culturală atentă la habitat, la loc, la peisaj, la spațiu. De asemenea, să notăm că în istorie, ca și în antropologie, există un interes crescut al autorilor pentru imagine, în raporturile sale cu limbajul. Istoria artei, care revendică adesea o influență antropologică, este astăzi o sursă de reflecție
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a temei respective în cele două sate și o a treia legată de analiza temei în cadrul ruralului românesc în general. Ceea ce rezultă din acest demers, este o fotografie a două sate din Transilvania, într-un anumit moment de timp, în peisajul mai larg al satului românesc actual. 2. TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ CELE DOUĂ COMUNITĂȚI RURALE STUDIATE Cele două sate au prezentat cu câteva excepții până la începutul secolului în caracteristicile satului arhaic: * Populație restrânsă, formând aproape un "izolat demografic", fără prea multe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul în care apar personajele, neindividualizate - siluete ceva mai distincte pe fondul mulțimii -, conotația cvasimagică a gesturilor și vorbelor, existența supusă unei fatalități nelămurite și neliniștitoare, indeterminarea temporală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
felul acesta, și la rolul partidelor politice, de opoziție, în frunte cu cele istorice. Un istoric și o evaluare obiectivă a lor încă lipsește. Despre ele V. T. are opinii foarte severe. El vorbește de totala neadaptare la un nou peisaj social, de agățare am spune disperată de amintirea unei splendori apuse. De faptul, mai ales ipoteză de luat foarte serios în considerație , că probabil că alte mișcări din umbră vor fi pregătite curând pentru a atrage energiile acelor români care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
solid 3. Romanul este făcut, cum nu se poate mai literar, mai tezist în același timp, dar ideea de bază, a construcției, este solidă. Că arhitecții Casei Poporului aveau o altă concepție despre construcție decât a naivului Ioanide (personaj, în peisajul românesc, total artificial și confecționat) și modelele sale (ca și cum... Palladio și templele grecești erau modelele și preocuparea lui... Ceaușescu) este o altă poveste... Un instinct cultural sigur face însă pe Ion Vartic să reia peste o generație, dacă nu chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în nici un fel eventuala ei întoarcere pe lățime. * Principalele componente ale desenului unui copac, reținute pentru interpretare în cadrul testului: situarea copacului în pagină, dimensiunea copacului, punerea în pagină, rădăcini; trunchiul: articulare trunchi/rădăcină; ramuri; flori; fructe; linia solului; coroană; frunze; peisaj accesorii; expresia liniei; proiecții ale unor preocupări inconștiente. * Interpretarea testului ține cont de 150 de modalități. Testul Luscher sau testul culorilor Studiile de psihologie și neurofiziologice au pus în evidență legătura profundă dintre structurile bazale ale personalității și opțiunea pentru
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în realitate. Se disting următoarele forme: halucinații vizuale elementare fotoame (culori, scântei, umbre etc.); halucinații vizuale diferențiate complexe (obiecte, ființe etc.). Halucinațiile vizuale se mai pot împărți în: panoramice, statice, caz în care bolnavul vede de exemplu o imagine, un peisaj etc. Static (ca și în cazul privirii unui tablou la o expoziție) și halucinații vizuale cinematografice în care scenele, ființele, obiectele sunt în mișcare. Halucinațiile vizuale pot fi agreabile, plăcute, frumoase, situație mai puțin frecvent întâlnită (viziuni paradisiace, exotice etc.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) și Cocorii (1942). Dacă în volumul de debut poeziile vădesc stângăcie a construcției, cu al doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin care se urmărea progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spirituală și peisagistică a Moldovei. Mihai Cămăruț, născut la Suceava în 1904, a abordat în lucrările sale teme social-realiste de inspirație moldovenească. Dimitrie Hârlescu (1872-1923), pictor fălticenean, a fost numit "bavarezul" datorită stilului tehnic, corect, cu care a redat portrete, peisaje și scene de interior. Din Suceava se remarcă și Alexandru Tocariu (1894-1954), cu studii în țară și străinătate, autor de compoziții pe teme rurale și urbane 92. Lista artiștilor plastici din județele bucovinene poate fi completată cu nume, precum: Traian
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca, piese inedite ale lui Ciprian Porumbescu. În toamna anului 1933 o altă revistă își face apariția în peisajul nord-moldovenesc: Freamătul literar, publicație creată prin eforturile profesorilor de la Liceul Lațcu Vodă din Siret: George Cârstean, Gheorghe Dușceac, Iordache Grigorovici, Gheorghe Băițan, sub îndrumarea directorului Nicodim Ițcuș. Alături de aceștia, din redacție mai fac parte absolvenți ai liceului siretean, juristul Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
43. Albert Kollmann (1878-1962), cu studii la Viena, predă desen la gimnaziul de stat din Rădăuți. Introduce o nouă metodă de predare a desenului, bazată pe însușirea artei populare naționale. Este autor a peste 2000 de lucrări de pictură cu peisaje și monumente de artă. În 1921 concepe un album pentru garnizoana română din Rădăuți. 44. Dimitrie Loghin (1910-1982), cu studii la Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
concepe un album pentru garnizoana română din Rădăuți. 44. Dimitrie Loghin (1910-1982), cu studii la Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite orașe în care expune tablouri cu peisaje bucovinene. 45. Vasile Lucan (1865-1930), preot, catihet la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
În această formă de negociere, în acest gen de mixted-media text cuvintele rămase vizibile după intervenția pictorului condensează narațiunea originală a lui Mallock într-un text sau într-o serie de fragmente textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
al simplei confesiuni. Orologiul din oglinzi (1975) continuă linia marinelor și a eroticelor din volumul de debut, dar într-o tonalitate mai melancolică, conferită, oarecum, și de întoarcerea dinspre prezentul percepției către trecutul amintirii. Lirismul se interiorizează, în căutarea unui peisaj lăuntric semnificativ, dar adesea printr-o notă exagerat didactică și sentențioasă. Izbânda se simte în poemele vizionare, de notație oniric-expresionistă, cum sunt Viziune colectivă, Noaptea crescută sau Clipa de răgaz: „Când atingeam, în treacăt,/ trandafirii, palmele/ mi se umezeau de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]