157,129 matches
-
Dar nu! Cu polițiștii nu ne-am înțeles. Eu i-am zis la un moment dat la un polițist: „mă, omule, mă, fii și tu cu sufletul înțelegător, că nu se știe ce-o veni și peste tine!” Ei tot ziceau că de la primărie, că alții îi pun să ne dea de-acolo. Ne-au zis că dacă ne mai prind ne trimit în țară. Am plecat, ce să facem! Am mai căutat noi altceva, dar nu prea am găsit, și
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
dat la un polițist: „mă, omule, mă, fii și tu cu sufletul înțelegător, că nu se știe ce-o veni și peste tine!” Ei tot ziceau că de la primărie, că alții îi pun să ne dea de-acolo. Ne-au zis că dacă ne mai prind ne trimit în țară. Am plecat, ce să facem! Am mai căutat noi altceva, dar nu prea am găsit, și nu ne mai descurcam deloc. Mâncam o dată pe zi, și-atunci te miri ce. Ăsta
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
numai bătrâni și copii, și zău dacă le mai ardea de ceva! Am vrut să ne mutăm la Suceava, dar nu s-a putut că nu aveam bani și na, cu patru copii după noi, era greu. Și-atunci am zis că să plecăm în Italia și-am plecat! Copiii am zis să-i iau cu mine că măcar aproape să fim toți dacă ne ducem departe! Am pus anunțuri peste tot aici la Paris: la bisericile noastre, la magazine, peste
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
ceva! Am vrut să ne mutăm la Suceava, dar nu s-a putut că nu aveam bani și na, cu patru copii după noi, era greu. Și-atunci am zis că să plecăm în Italia și-am plecat! Copiii am zis să-i iau cu mine că măcar aproape să fim toți dacă ne ducem departe! Am pus anunțuri peste tot aici la Paris: la bisericile noastre, la magazine, peste tot: caut de muncă - „je cherche travailler”. Asta știu să zic
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
zis să-i iau cu mine că măcar aproape să fim toți dacă ne ducem departe! Am pus anunțuri peste tot aici la Paris: la bisericile noastre, la magazine, peste tot: caut de muncă - „je cherche travailler”. Asta știu să zic. Poate, cine știe, m-o auzi cineva! Ce vă doriți cel mai mult? Un locușor cât de cât, și să muncesc. Și să meargă copiii mei la școală. Să fie și ei în rând cu copiii ăștia frumoși de-i
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
-
te mai superi. E cumplit să te ridici, să te urnești S-ajungi măcar de unde ai plecat Mereu te împiedici și te lovești Iar monitoru-ți scrie: AI CLACAT! Și totuși, te îndrepți mereu spre NICĂIERI Ca PAFA cel vestit, mai zis și BOSCHETAR Ajungi să crezi... că mâine este ieri Trezindu-te apoi, visezi iar, în zadar. Ce lucru complicat e VIAȚA Când traiul ți se pare inutil Să mai vină, oare, dimineața? Să mai iau diseară, scobutil? Numărul 4, august
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Petre Un maistru nițel cam bonom. Temându-se că-i dă cu pietre Spuse totuși, cu disperare: ”Eu vreau, de se poate, să muncesc! Căci, nu am de mâncare Și aș dori... să mai trăiesc.” Maistrul, luat cam prea direct, Zise rapid: ”Nu eu! Vorbește cu omul.” Privind spre cineva, discret Era de fapt, chiar inginerul. Neputând da înapoi, Cu o ultimă sforțare Împins de griji și de nevoi Omul își repetă a sa rugare. Inginerul, creț și cu mustață Simpatic
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
pare că nu se mai angajează.” Cu inima pitică, ca de purece, Dar și cu o vagă speranță A insistat, cu sufletul cam rece. Și iată, joi, mai prinde viață! L-a văzut Șeful, care, direct, Fără vreo altă vorbă, zise: Începi mâine, de probă. Fii atent! O lună, două, doar.” Și se duse. Încet, încet, a trecut un an deja Omul nostru-i vechi acum. Și-a regăsit din nou liniștea, Căci nu mai e chiar singur pe drum. Muncește
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
vrăbii, cu zgomot de mașini, Ne-au adunat pe toți, ca la coridă, Cu șefu-n centru, iar noi dispuși pe mărimi. S-aude clar al șefului glas sobru: „- Ne pare rău, dar criza ne doboară! Vă dăm șomaj!” Ne zice-n față oblu, Dăruindu-ne de fapt o criză financiară. Iar drumuri, vorbe, interviuri, telefoane, Iar așteptări deșarte și mii de umilințe, Iar scări urcate, pe jos, cu liftul, iar interfoane... De ce? Ca să trăim, de fapt, ca ființe! De-om
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
că hoți, că vin să fure - păi, normal! Ajungi acolo să muncești, nu îți primești banii, si trebuie să rabzi de foame - păi, cum să rabzi de foame! Mergem să furăm o bucată de salam din supermarket, ne prind și zic că ăștia sunt din România, au venit la furat. Păi, cum să nu fure dacă noi am venit să muncim și voi, nemții, nu ne dați banii!? Cine e hoț mai mare, eu care am muncit pentru tine, și mă
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
voi sunteți, nu noi care mergem să furăm o bucată de salam și va luptați și foarte mult să ne țineți în situația asta săracă. Dar, bineînțeles, că va convine: ne mențineți în sărăcie, ne obligați să furăm, iar apoi ziceți că de-asta nu merităm drepturi, că suntem români și furăm, deci de-asta nu putem lupta împotriva voastră, si de-asta nu ne putem obține drepturile și salariile. E un cerc vicios: suntem tratați foarte prost, ca muncitori migranți
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
chioșcurile de pe strada din România pentru că așa cere standardul european? Păi, voi faceți standarde europene doar în folosul altora? Nu se poate așa ceva. E doar pentru ei, acolo, noi suntem ca niște sclavi subjugați, vasali moderni. Trebuie să respectăm ce zice împăratul. Noi, acum, ca să avem ușile deschise, să ajungem la voi în țară [în Vest], ca să muncim la voi în țară și să v-o dezvoltăm, trebuie să respectăm niște standarde europene care îngreunează populația și mai mult. De exemplu
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
muncă și locuire foarte grele, noi suntem dispuși să muncim foarte mult și pe foarte puțin, față de cei din țări mai bogate. Noi muncim pe un program de 10 ore cu 5 euro pe oră cu un șef care îți zice: „Muncește mai repede! Dar de ce ai stat să fumezi?”. Pur și simplu avem în spatele nostru un stăpân. Înainte, aveai un stăpân care te biciuia, acum avem un șef constant nemulțumit de noi, oricât de mult și bine am munci. Tot
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
săptămâni, dar primești o lenjerie ruptă, murdară, pătată. Și asta este, dacă spui ceva ți se spune - „nu vrei, du-te și stai la hotel!”. Acum câtva timp am cerut să mi se schimbe lenjeria și doamna respectivă mi-a zis că a primit special ordin să nu schimbe lenjeria la camera mea. Și am întrebat-o de la cine a primit ordinul și dânsa a spus că de la IGI(2) nu se aprobă. Vă dați seama dacă IGI nu aprobă nici
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
luată măsura de închidere a centrului din Vasile Stolnicul, din cauza mizeriei, despre care noi deja am discutat. Cineva care locuia în centru a făcut o sesizare și a venit o inspecție de la SANEPID. După ce au intrat în câteva camere, au zis că închid centrul de urgență. Pe 12 decembrie, ne-au chemat și ne-au anunțat că o să ne mute timp de o lună în alte centre. Cum s-a desfășurat mutarea? Au fost mutate aproximativ 65 de persoane, dintre care
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
să mă despart de copiii mei”. Cea mare era însărcinată. Eu nu mă simțeam pregătită să fiu bunică; mă pregăteam să nu mai fiu... Când am născut-o, am numit-o prințesă, cum cred că fac multe mame. Mi-a zis: „Du-te în Italia, muncește și pot să am bază în tine, așa cum am avut mereu. Va fi bine. Important e să trăiești și să poți munci!”. Mi-a făcut bagajul - o pijama, două bluzițe, câteva lucrușoare - cu ideea că
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
nu ne dăm seama că Timpul este o capcană în care nu trebuie să ne lăsăm atrași, bătălia surdă pe care de 200 de ani o purtăm pentru un loc sub soare - un loc la banchetul universal al națiunilor, cum zicea Bălcescu - este pierdută. Când, în secolul 19, culturile noastre se formau la adăpostul noilor state-națiune, toată această hartă epistemică având ca vârf de lance Timpul a fost încorporată în aparatul de stat - universități, școli tehnice, spitale, garnizoane militare, etc. - și
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
a fost încorporată în aparatul de stat - universități, școli tehnice, spitale, garnizoane militare, etc. - și internalizată de frageda identitate colectivă a popoarelor noastre. Cultura înaltă în Est poartă cu sine până astăzi trauma acelei nașteri vitrege. Că avem forța să zicem cu Babi Minune: hopa, hopa, am intrat în Europa, acesta este meritul producțiilor artistice care se situează în afara canonului, ca așa zisa literatură de mahala a lui Anton Pann sau ca manelele. Dar majoritatea celor educați se sfiesc să cânte
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
manelele. Dar majoritatea celor educați se sfiesc să cânte, strâmbă din nas și cenzurează. Cultura națională - cultură eminamente modernă - este o tehnologie a sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
unui fetiș. Occidentul a fost și este fetișizat în fazele de producție capitalistă, imaginea sa purificată și transformată într-un model de interpelare, din nevoia structurală a unei clase de mijloc emergente de a se curăța - a se înălbi, ar zice Frantz Fanon - de stigmatul balcanicului sau al esticului. Fetișul occidentului fiind tot un produs al liberalismului delocalizat. De curând, resuscitarea mitului neamțului destoinic și cinstit, care a dus la alegerea actualului președinte Klaus Iohannis, se înscrie în această schemă generală
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
piatra de încercare a societății românești în era globalizării multipolare. Noi nu suntem tradiționali, chiar dacă locuim la sat; și nici provinciali, chiar dacă în loc de Berlin sau Singapore locuim la Zlatna. În tot ceea ce întreprindem, participăm la actualitate - sau la plurimodernitate cum zice Partha Chatterjee - în deplină concomitență cu sistemul-lume. Nu există scăpare, iar sarcina noastră este să depistăm dezavantajele structurale și să le depășim. În decursul acestei transformări, rolul și locul teoriei se schimbă. Cunoașterea delocalizată - care este marca și mizeria liberalismului
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
și aici, nu aveam apă, dar curent aveam, trăgeam de la un vecin și îi plăteam 50 de lei în fiecare lună. O duceam greu, nu se putea trăi. Copiilor le trebuiau îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, de unde să le iau? Nu mai zic că la scoala nu se ocupă nimeni de ei... Eu</spân><spân>,</spân><spân> una</spân><spân>,</spân><spân> nu aveam decât alocația copiilor. M-am ocupat tot timpul numai de creșterea lor. </spân> Ioan: Înainte de ‘89 am lucrat la
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
în primul rând că să pun copiii la o școală, să învețe să scrie, să citească, ca să poată să se angajeze undeva la lucru dup-aia. O sa ajunga băiatul mare și nu o să știe să scrie, să citească, ce-o să zică? Că mama nu m-a dat la scoala, nu? Am și o fetiță de cinci<spân> ani, uite-o aici, am înscris-o și pe ea la preșcolar, să învețe și ea să scrie, să citească, sau măcar să vorbeasc</spân
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
comentarii - întotdeauna o sa gasesti și rele, și bune despre firmele de recrutare, și oricum nu știi ce e real și ce nu e. Dar de firmă asta nu găsisem nimic de rău pe forumuri, poate o singură persoană care a zis ceva de rău. Și țipă cu care am vorbit de la Wranghel părea ok, erau din Timișoara, mi-au inspirat mie că sunt oameni mai buni acolo [râde]. Am vorbit cu ea pe Skype și la telefon o grămadă și părea
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
angaja pe mine să lucrez la o altă firmă de „careri”, asistenta și îngrijire la domiciliu.</p> În contractul inițial, care oricum era total diferit de ce am semnat în Anglia, trebuia să fiu part-time „office assistant”, part-time „carer”. Dar ei ziceau că partea de „carer” începea după un training pe care alegeam să-l fac sau să nu-l fac, și că fără training aș fi putut rămâne teoretic să lucrez cu normă întreagă că „office assistant”. Trainingul costă 1500 de
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]