157,129 matches
-
nici măcar o zi liberă. Lucrai șapte din șapte și orele variau, erau undeva între minim zece ore pe zi, până la șaișpe ore pe zi. Adică un fel de sclavie. Iar partea cea mai nasoala era cu distanțele dintre pacienți. Ei ziceau inițial că distanțele, daca nu ai carnet de conducere, sunt undeva la maximum cinșpe minute de mers pe jos. Dar nu, făceai și o oră. Iar timpul ăla pe care il pierdeam pe drum nu era plătit. Adică eu lucram
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
il pierdeam pe drum nu era plătit. Adică eu lucram șaișpe ore, dar poate din astea, șase le făceam pe drumuri. Și în toți timpii ăștia morți nu eram plătită. Dup-aia, am descoperit o grămadă de alte probleme: inițial, ziceau că până îmi găsesc ceva, ei oferă cazare. Dar cazarea de fapt o plăteam. Așa cum îmi plăteam inclusiv uniformă. Și când tu plătești toate lucrurile astea, nu-ți mai vine sau chiar nu mai ai să iei șapte mii de
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
plătești toate lucrurile astea, nu-ți mai vine sau chiar nu mai ai să iei șapte mii de autobuze, să plătești tu biletele, mergând între pacienți. La început de exemplu, nici nu știam exact unde trebuie să ajung. Ei îți ziceau că trebuie să fii la adresa cutare, la ora cutare. Dacă nu aveam Google Maps pe telefon, nici nu știam să ajung la pacienți. Cazarea ți-o ofereau la un hostel, costă 25 de lire pe noapte. Pe palierul pe care
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
dar erau și camere pentru mai multe persoane sau pentru două. În hostel erau numai oameni care veneau să lucreze la firma asta și nu găsiseră încă ceva mai ieftin. Aveam baie comună și era un loc comun unde să zic că puteai să iei micul dejun, dar nu era bucătărie să-ți gătești. Plecarea Odată ce aș fi început trainingul - deși nu voiam să fiu „carer” - daca voiam să plec, trebuia să plătesc cele 1500 de lire. Că, vezi-doamne, m-au
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
mă lase să plec, dar nici nu aveau cum să mă țină. Au încercat toate variantele să mă țină, au intervenit chiar și cei de la firma din România, să mă convingă. Dar nu. Am decis să vin în Londra, am zis că sunt mai multe oportunități față de Slough, unde nu prea aveai ce să muncești. Pur și simplu am venit în Londra. Aveam două contacte în Londra, știam doi oameni pe care ii credeam prieteni, care în final nu m-au
Căutam chirie zi de zi () [Corola-website/Science/296094_a_297423]
-
te adăpostești. Dar nu poți să te adăpostești și sub un copac? (râsete) Ba da, ba daaa... Ba nu, pentru că îți ploua în cap când se udă frunzele. Dar ce, casa nu e din copaci? Poate din lemne vrei să zici. E același lucru! Deci casele sunt din lemn... Poate să fie și din cărămizi casă! Și din porci. Din aia care ploua. Din porci nu se poate. Toți oamenii au casă? Lăură: Auziți, auziți, dar toți oamenii au o casă
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
cum se adăpostesc? Unde mănâncă și unde dorm? Rebeca: Cer bani și cu ei își iau pâine. Lăură: Voi credeți că e corect că sunt oameni care n-au casă? Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
dorm? Rebeca: Cer bani și cu ei își iau pâine. Lăură: Voi credeți că e corect că sunt oameni care n-au casă? Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu am zis nu! Lăură: Dar de ce
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu am zis nu! Lăură: Dar de ce nu e corect? Alex: Pentru că e rău să n-ai casă! E rau să n-ai unde să stai când plouă, unde să
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu am zis nu! Lăură: Dar de ce nu e corect? Alex: Pentru că e rău să n-ai casă! E rau să n-ai unde să stai când plouă, unde să-ți faci de mâncare... Ce ne-ar plăcea
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea să aibă o casă. Eu sunt cu partea asta de grup, care a zis nuuuu. Voci din partea cealaltă: Și eu am zis nu, si eu am zis nu! Lăură: Dar de ce nu e corect? Alex: Pentru că e rău să n-ai casă! E rau să n-ai unde să stai când plouă, unde să-ți faci de mâncare... Ce ne-ar plăcea să avem în casa noastră
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
ai dori foarte tare să fie în camera asta? Alexandra: Mi-aș dori o pisică, dar nu știu dacă-mi iese. Ionuț: Îi iese mai mult câine. Un pisicâine. Transformator. Lăură: Ia uite optimistul ce te încurajează. Ionuț: Mi-a zis doamna că optimist mai e și când scrie un copil în sus. Pesimist e în jos. Lăură: Ce-i aici? Un pat și un televizor. Ce altceva ți-ar mai trebui în casă? Andreea: O masă... un dulap... de haine
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
Eu aș dori o vilă în care să stau cu familia mea, si cu prietenul meu, Oncescu. Lăură: Mai vrea cineva să stea cu prietenii în casă? Toți: Da, eeeeu! Bianca: Da, când o să mă fac mare, în viitor (am zis bine?), aș vrea să stau cu prietena mea, Cristina, o fată, n-o știți, si cu Rebeca și cu Andreea. Andreea: Eu vreau să am o casă cu două camere, două bucătarii, un veceu (râde toată lumea, inclusiv Andreea) și o
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
câți ani aveți?</em> Am 48 de ani și mă cheamă Lenuța. Porecla mea e Venus - zeița Frumuseții. Unde ați fost plecată la muncă?</em> În Spania am fost la muncă, si nu mi-a fost deloc ușor, dar ce zic ușor, mi-a fost greu de tot! Că am stat cinci ani singură cu copiii. Prima dată am plecat în 1999. Am plecat cu copiii mei cu ghiozdanele în spate și cu cărți. Deci așa am plecat. Am apucat perioadă
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
la mine, am dormit așa o perioadă lungă de timp, și-ți dai seama că iarna era rău de tot! Când mă gândesc așa, uneori, la ce-am îndurat atunci, îmi vine să plâng. Te duci la bine - că așa zici tu că o să-ți fie bine - și dai de rău de nu știi cum să-l mai duci ca să treacă! Ne lua ploaia la cules de struguri și ajungeam de dormeam sub o prelata de celofan. Mi-a îmbătrânit sufletul
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
canalizare, le-am înfipt în pământ, și din prelata și furtune am facut că un cort, și sub el am adormit. Curgea apă pe noi. În hainele în care munceam, în ele dormeam! Până când a venit patronul și mi-a zis: „Te rog eu frumos, ia-ți copiii și pleacă de-aici! Nu mai poți să stai așa. Du-te și caută altceva! Du-te la social și vezi poate rezolvi ceva, poate îți dă o casă, poate cine stie!”. De ce
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
adus la mine și le-am dat să mănânce. De ce soțul dumneavoastră n-a venit cu dumneavoastră de la început?</em> A încercat prima dată, prin ’98, să treacă fraudulos, a și trecut, l-au prins în Spania, și i-au zis că patru ani de zile nu mai poate să intre în Spania. Copiii au mers la școală în Spania?</em> Trei au mers, cel mare a muncit cu mine. Ce să fac?! Mă ajutăm cu el, era sprijinul meu cel
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
-mi fac și eu, aici, o căsuță. Nu palat, nu-mi trebuie mie turnuri. Nu marmură, casa de om normal, care intră pe ușă și i se luminează viața că are unde să doarmă. Poate că pare așa.... nebunie ce zic... dar cand casă ți-e o prelata și-o saltea, un pat îți pare un vis! Și asta a fost visul meu: să am o casă a mea. Când am plecat, n-aveam casă, stăteam la mamă cu cinci copii
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
am muncit eu și cu băiatul mare ca să avem ce mânca și să trimitem bani în țară. Copilul care a rămas în Spania a rămas singur?</em> A rămas la niște rude. Soțul a trebuit să plece repede, rudele au zis că o să aibă grijă de băiatul nostru, că e mai bine pentru el să rămână. Avea 13 ani și la 13 ani muncea în solar și ne trimitea nouă bani. Când am ajuns in Spania și l-am văzut, credeți
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
niște păpuci: un 44 și un 42, niște bermude tăiate - vai mama lor! Când l-am văzut mi s-a rupt inima. S-a dus la un prieten de-al lui, un italian, ținea mult la el, și i-a zis: „A venit mama și ăștia sunt frații mei!”. Familia asta de italieni i-a pus la masă, le-a dat să mănânce și i-a umplut o sacoșă cu mâncare ca să-mi aducă și mie. Copilul meu a avut o
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
-mi aducă și mie. Copilul meu a avut o copilărie cum nu trebuie să aibă niciun copil. El a fost mare de mic. A avut o verișoară mai sufletista și aia s-a rugat de patronul ei și i-a zis: „Pune-l la muncă că mi-e frică că-l pierd! Se duce pe străzi, cine știe ce i se mai întâmplă!”. Și omul ăla l-a pus la muncă, cu frica, la 13 ani cât avea băiatul nu era voi, si
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
-l la muncă că mi-e frică că-l pierd! Se duce pe străzi, cine știe ce i se mai întâmplă!”. Și omul ăla l-a pus la muncă, cu frica, la 13 ani cât avea băiatul nu era voi, si a zis: „cine încearcă să-l jignească pe Nino - așa-i zicea - o să aibă de-a face cu mine!”. Ați muncit numai la cules de struguri?</em> Am muncit și la usturoi. Erau grămezi mari de usturoi, ca sirele de paie, și
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
Se duce pe străzi, cine știe ce i se mai întâmplă!”. Și omul ăla l-a pus la muncă, cu frica, la 13 ani cât avea băiatul nu era voi, si a zis: „cine încearcă să-l jignească pe Nino - așa-i zicea - o să aibă de-a face cu mine!”. Ați muncit numai la cules de struguri?</em> Am muncit și la usturoi. Erau grămezi mari de usturoi, ca sirele de paie, și fiecare om își lua lăzile lângă el. Stăteam pe lada
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
mai mult nu e decât e! Alocația - vai de ea! Aș vrea să am copiii aici cu mine, să-i văd pe nepoții mei cum fac cinci, șase, șapte ani... Marea problemă e cu locurile de muncă. Dar le-am zis la copii: „puneți de-o parte ce câștigați acolo și faceți aici ceva cât să puteți să vă descurcați și să trăim cu toții”. E ușor să zici: „ăla nu vrea să muncească!”. Știu oameni care au trecut prin nu știu câte munci
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
șase, șapte ani... Marea problemă e cu locurile de muncă. Dar le-am zis la copii: „puneți de-o parte ce câștigați acolo și faceți aici ceva cât să puteți să vă descurcați și să trăim cu toții”. E ușor să zici: „ăla nu vrea să muncească!”. Știu oameni care au trecut prin nu știu câte munci, si s-a privatizat aia, s-a privatizat aia, si au rămas șomeri! Cine-i nebunul care pleacă dacă are ce-i trebuie! Unde ați mai muncit
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]