164,731 matches
-
de comunicații, și oferă un transfer moderat până la transfer înalt de date. Rețeaua MÂN în cele mai frecvente cazuri este proprietatea unui singur operator (companie), dar rețeaua este folosită de către mai multe persoane și organizații. Rețelele MÂN mai pot fi deținute și conduse că utilități publice. - Implementarea rețelelor metropolitane MÂN Unele tehnologii folosite pentru aceste scopuri sunt ATM, FDDI și SMDS. Dar aceste tehnologii vechi sunt în procesul de substiturire de către rețele Ethernet bazate pe MÂN, ex: Metro-Ethernet. Rețelele MÂN, la
Rețea de calculatoare () [Corola-website/Science/299358_a_300687]
-
de Căi Ferate a Regionalei CFR Cluj. După doi ani de inginerie, între 1976-1978, a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în doi ani ca urmare a aprobării susținerii examenelor anticipat datorită faptului că mai deținea o altă licență. În august 1978 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Din anul 1978 a fost preot în Turda, unde a amenajat o capelă, organizată anterior într-o casă, dându-i
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
datorie, în noua sa calitate, pentru o nouă sesiune a Curții Supreme. John Roberts a fost, anterior alegerii sale în prezenta funcție, judecător al Curții de Apel în Jurisdicția Circuitului D.C., a practicat ca avocat timp de 14 ani, a deținut poziții în Partidul Republican al S.U.A., în administrație, în Departamentul de Justiție al S.U.A. și, respectiv, în Consiliul Casei Albe (în engleză White House Counsel). Roberts s-a născut în Buffalo, New York, în 27 ianuarie, 1955, ca fiu al lui
John G. Roberts, Jr. () [Corola-website/Science/299394_a_300723]
-
ocnă, printr-o întâmplare misterioasă. Salvează viața unui marinar de pe un vas dar „moare” chiar el. De fapt se aruncă în mare și este crezut mort. Se duce la Montfermeil, după ce își ia, de la domnul Lafitte, banii pe care îi deținea sub numele de Madeleine, și o cumpără pe Cosette de la nemiloșii hangii. Se mută la Paris, în hardughia Gorbeau, de unde este nevoit să plece din cauza lui Javert, care îl urmărește din nou. Scapă de el și se duce împreună cu Cosette
Mizerabilii () [Corola-website/Science/299393_a_300722]
-
a instalat Imperiul, a schimbat natura oficiului, înlăturându-i majoritatea puterilor. Deși reprezenta o mare onoare și o necesitate pentru alte oficii, mulți consuli demisionau la jumătatea anului pentru a permite altora să-și încheie mandatele de sufecți. Cei care dețineau oficiul în data de 1 ianuarie, cunoscuți drept consules ordinarii, aveau onoarea de a asocia anului numele lor. Ca rezultat, aproape jumătate din bărbații care au deținut rangul de pretor puteau să atingă și consulatul. Uneori acești consuli sufecți demisionau
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
anului pentru a permite altora să-și încheie mandatele de sufecți. Cei care dețineau oficiul în data de 1 ianuarie, cunoscuți drept consules ordinarii, aveau onoarea de a asocia anului numele lor. Ca rezultat, aproape jumătate din bărbații care au deținut rangul de pretor puteau să atingă și consulatul. Uneori acești consuli sufecți demisionau în schimb, iar alți astfel de sufecți erau numiți. Aceasta a ajuns la extremul său sub Commodus, când în 190 d.Hr. douăzecișicinci de persoane au deținut
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
deținut rangul de pretor puteau să atingă și consulatul. Uneori acești consuli sufecți demisionau în schimb, iar alți astfel de sufecți erau numiți. Aceasta a ajuns la extremul său sub Commodus, când în 190 d.Hr. douăzecișicinci de persoane au deținut funcția de consul. În timpul Imperiului, împărații numeau frecvent protejați sau rude fără vreo cerință a vârstei. De exemplu, Împăratul Honorius a primit consulatul la nașterea sa. Deținerea consulatului era aparent o astfel de onoare încât până și efemerul Imperiul Galic
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
consuli romani, vezi: În 1799, Franța revoluționară a decretat o constituție care conferea puteri executive supreme asupra a trei oficiali care purtau titlul de „consul“. În realitate, însă, statul se afla sub controlul Primului Consul, Napoleon Bonaparte. La început consulii dețineau oficiul pentru o perioadă de zece ani, deși în 1802 Bonaparte a fost declarat Prim Consul pe viață (consulatul pe viață a fost introdus și pentru Consulul Secund și Terțiar). Consulatul francez a încetat din existență când Bonaparte a fost
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
și telecomunicațiilor. Toate terenurile agricole fuseseră declarate naționalizate prin Decretul asupra pământului, (finalizat în Codul pământului (1922)), care stabilise colectivizarea ca fiind obiectivul pe termen lung al agriculturii sovietice. Deși țăranilor li se permisese să lucreze pământul pe care îl dețineau, surplusurile de producție care depășeau nevoile lor de consum trebuiau predate statului la prețuri care-i defavorizau pe agricultori. În mod nesurprinzător, țăranii au început să scadă producția, de aceea fiind nevoie de „rechiziționări”, confiscări ale recoltelor. În timp, banii
Plan cincinal () [Corola-website/Science/299417_a_300746]
-
pe acțiuni la data de 12.11.1990, în temeiul Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți comerciale, și pe baza Hotărârii Guvernului României nr. 1200/12.11.1990, prin preluarea integrală a patrimoniului deținut de "Întreprinderea de Medicamente Terapia Cluj-Napoca", înființată în anul 1920. Compania a devenit societate comercială pe acțiuni în septembrie 1991 și s-a privatizat în anul 1996 prin procesul de privatizare în masă. Privatizarea SC Terapia SA - Cluj s-a
Terapia (companie) () [Corola-website/Science/299425_a_300754]
-
a privatizat în anul 1996 prin procesul de privatizare în masă. Privatizarea SC Terapia SA - Cluj s-a realizat prin "Negociere directă cu investitorul potențial selectat", conform Hotărârii Guvernului nr. 887/1995 și s-a finalizat prin transferul capitalului social deținut de stat la această societate către persoane fizice și juridice, în două etape distincte, după cum urmează: Privatizarea fabricii "Terapia" a fost motivată de necesitatea investițiilor în tehnologie de vârf, management performant, marketing agresiv, dezvoltarea sectorului de cercetare, diversificarea producției, creșterea
Terapia (companie) () [Corola-website/Science/299425_a_300754]
-
în 1989. Ministerul Securității Publice era înțesat de "instructori" sovietici. În 1945, generalii și instructorii sovietici formau 80% din cadrele ofițerești ale Wojsko Ludowe (Armata Populară), procentul scăzând la 30% - 40% în 1948. Comuniștii polonezi, care răspundeau numai în fața sovieticilor, dețineau controlul total al țării. Opoziția a fost persecutată și mai apoi suprimată, iar contrar înțelegerilor de la Conferința de la Ialta, nu s-au ținut alegeri "libere și cinstite" până în 1990. La Conferința de la Ialta din februarie 1945, Stalin era capabil să
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
de comuniști. El a rupt în 1943 relațiile cu guvernul polonez în exil care se afla la Londra dar, pentru a-i liniști pe Roosevelt și Churchill, el a consimțit la Ialta ca să fie format un guvern de coaliție. Comuniștii dețineau cea mai mare parte a posturilor cheie din noul guvern iar, cu ajutorul sovietic, în scurtă vreme au câștigat controlul asupra întregii țări, câștigând mai mult sau mai puțin cinstit toate alegerile. Opoziția, condusă de Stanisław Mikołajczyk, a reușit să câștige
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
socialistă planificată centralizată. Regimul s-a hotărât să înceapă colectivizarea agriculturii, deși ritmul în care se desfășura procesul era mai scăzut decât în alte "țări surori". Polonia a rămas singura țară din blocul sovietic unde țăranii necooperativizați au continuat să dețină o poziție dominantă. În ciuda faptului că istoricii polonezi au estimat că între 200.000 și 400.000 au murit în timpul persecuțiilor politice postbelice, stalinismul în Polonia nu a atins culmile care au caracterizat represiunile comuniste din celelalte state satelite ale
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
a început deasemenea în 1944, prin preluarea controlului asupra intreprinderilor industriale germane din "teritoriile recuperate". Cum naționalizarea nu era un proces popular, comuniștii au amânat reforma naționalizării până în 1946, când, după referendumurile 3xTAK, ei au ajuns să fie siguri că dețin controlul total asupra guvernului și se pot descurca cu eventualele proteste publice. Unele naționalizări semioficiale ale diferitelor întreprinderi germane au început chiar din 1944. în 1946, toate întreprinderile cu mai mult de 50 de angajați au fost naționalizate fără nici o
Republica Populară Polonă () [Corola-website/Science/299409_a_300738]
-
sau vânzarea de monedă străină la piața neagră era o infracțiune serioasă. Persoanele care primeau plăți în valută din străinătate, (autori ale căror cărți fuseseră publicate peste graniță, de exemplu), trebuiau să-și cheltuiască banii doar în shopurile "Берёзка" ("Mesteacănul") deținute de stat. În momentul în care s-a autorizat cumpărarea liberă de valută, cursurile oficiale au explodat. Sistemul bancar era centralizat și controlat total de o bancă proprietate integrală de stat, Gosbank, responsabilă pentru îndeplinirea planurilor economice în domeniul financiar
Economia Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/299432_a_300761]
-
speciale la istoria Moldovei dintre Prut și Nistru. Destinul a fost nedrept cu acest mare patriot, unul dintre făuritorii marii uniri din 1918 rezervîndu-I un rol tragic. Ștefan Ciobanu s-a numărat printer aceia care, în virtutea înaltei poziții ce o dețineau în stat, au fost nevoiți să îmbrace mantia neputinței și să asiste la desprinderea, în iunie 1940, a Basarabiei din trupul României Mari. Ca ministru al Cultelor și Artelor în guvernul lui Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940), Ștefan Ciobanu
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
e guvernată de legea nescrisă „If it bleeds, it leads”, care într-o traducere liberă ar însemna: „Orice știre în care curge sânge e o știre de prima pagină” și nu este de mirare că adeseori, spațiul tipografic destinat caricaturii deține o poziționare importantă în conceptul paginației. În general se face o distincție clară între caricatură și ilustrație editorială dar, adesea o ilustrație la text poate avea aceeași încărcătură satirică ca și o caricatură de sine stătătoare. Caricatura se distinge și
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
decât mai multe coloane de text. Toate cotidienele, cu excepția ziarului "The New York Times" și "Village Voice", care preferă ilustrația editorială, publică zilnic cel puțin o caricatură de gag. Nu numai caricatura politică a făcut deliciul publicului American dar și caricatura sportivă a deținut un rol important. San Francisco este locul unde caricatura sportivă a făcut istorie, totodată având o influență și asupra altor habitate. Specificul social al vieții celor din "Frisco", ca un centru al artelor și culturii de pe coasta de vest, a
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
artistică a vizualului tipărit pe care doar linia grafică o poate oferi. Grafica de presă nu numai că a supraviețuit dar s-a rafinat și diversificat uimitor în decadele ce vor urma. Caricatura "glumeață" de gag, neimplicată politic sau tematic, deține un loc aparte în vizualul presei. "Caricatura pentru caricatură", cea care nu naște nici dispute, și cu atât mai puțin războaie, s-a dezvoltat în paralel cu genul caricaturii de care ne-am ocupat până aici și își are originile
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
nucleul și locul de lansare a noilor tendințe în estetica caricaturii moderne. Începând cu anii "50-"60, un stil mai rafinat și mai sofisticat a fost impus de artiști precum Jules Feiffer sau David Levine. În anii "70 caricatura politică deținea supremația paginilor de gazetă. A existat o adevărată emulație creativa și de originalitate. Pat Oliphant, Jefferson McNelly, Tony Auth, Paul Conard, Edward Sorel și David Levine au adus un suflu de prospețime prin desenele și stilul lor aparte. Cea mai
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
steaua HR 8799 tot din constelația Pegas sunt primele care pot fi fotografiate direct. Constelația Pegas conține un asterism în formă de pătrat deși, una dintre stele, Delta Pegasi, sau "Sirrah", este considerată oficial că face parte din constelația Andromeda, deținând denumirea Bayer de Alpha Andromedae, și având și un alt nume: "Alpheratz". Corpul calului este format dintr-un patrulater din patru stele, anume α Peg, β Peg, γ Peg, and α And. Picioarele din față ale calului înaripat sunt formate
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
și prea puțin remarcat la nivel național al predecesoarelor sale (în fapt aceeași echipă, cu nume diferite de-a lungul timpului). Data oficială a nașterii clubului este considerată 2002, când s-a înființat societatea S.C. Sporting Club S.A., cea care deține activele clubului. Culorile oficiale ale clubului sunt galben-verde, iar primul obiectiv stabilit a fost promovarea în Liga a II-a, lucru realizat în acel sezon competițional. Beneficiind de finanțarea unui foarte cunoscut om de afaceri vasluian, fostul arbitru internațional, Adrian
FC Vaslui () [Corola-website/Science/298803_a_300132]
-
șase luni de închisoare. În 2008, în conformitate cu estimările Forbes România, George Becali a devenit cel mai bogat om din România, cu o avere estimată între 2,8 și 3 miliarde de dolari . Conform unei estimări concurente, realizate de cotidianul Adevărul (deținut de concurentul său de atunci, Dinu Patriciu) cu o avere estimată la 700-750 milioane euro, în anul 2008, Becali ar fi ocupat doar locul șapte în clasamentul celor mai bogați români.. Deține 26% din clubul sportiv Steaua, palatul de pe Aleea
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
Conform unei estimări concurente, realizate de cotidianul Adevărul (deținut de concurentul său de atunci, Dinu Patriciu) cu o avere estimată la 700-750 milioane euro, în anul 2008, Becali ar fi ocupat doar locul șapte în clasamentul celor mai bogați români.. Deține 26% din clubul sportiv Steaua, palatul de pe Aleea Alexandru nr. 1 din București, și numeroase proprietăți imobiliare. În plus, Becali este acționar la fabrica de armament Uzina Mecanică Drăgășani, la Avicola Iași, Arco și la grupul de firme Arcom. Mai
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]