157,129 matches
-
iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („...de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm înțălege”. Ureche greșește originea doar a două cuvinte: femeie - familia
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („...de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm înțălege”. Ureche greșește originea doar a două cuvinte: femeie - familia, părinte - parentem). Cronicarul afirmă
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea artistică a povestirii, scoțând-o în același timp din câmpul utilității imediate. Cuvintele și turnura frazei au evoluat într-un chip subiectiv, putem zice, căpătând corporabilitate metaforică. El, cronicarul, nu este scriitor de cuvinte «deșarte», ci de «dreptate», anii trecuți nu trebuie lăsați «să se înece», pe Ștefan nimeni dintre înaintași și nici dintre urmași «nu l-au ajuns» în vrednicie, când îl biruiau
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
de vin, podgoria și anul fabricației, dar și alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăți de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvial al anului respectiv în locul unde se găsea via etc. A scris și un "Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora", care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut. Arestat fiind în perioada
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta albă" și în "Deșteptarea României" și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
găsim elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu). El va fi urmat de mai toți poeții sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. Pastelurile lui Alecsandri evocă natura așa zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obișnuit al unei vieți patriarhale, idilice. Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict de natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Natura nu mai este un refugiu
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
de către sultan). Guvernul l-a trimis pe Kemal în Anatolia de est să reprime o demonstrație ce mai târziu s-a dovedit a fi inexistentă. Totuși Kemal a profitat de ocazie pentru a părăsi capitala. Istoria modernă a Turciei se zice că ar fi început pe 10 mai 1919, când Kemal a ajuns în Anatolia. Abandonând misiunea de a "restaura ordinea", el a fondat o mișcare naționalistă turcă cu baza la Ankara. În aprilie 1920 un parlament provizoriu din Ankara i-
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
turcii. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în Moldova , sub domnul Mihai Racoviță. ""Atunce" [zice Neculce] "și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara" "Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat"”. Lucrarea de căpetenie a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. Lucrarea cuprinde evenimentele
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
diatermă" (neadiabatică). Variabilele de poziție ale ambelor subsisteme sunt fixate. În aceste condiții nu există schimb de lucru mecanic nici cu exteriorul, nici între subsisteme; nu există schimb de căldură cu exteriorul, dar subsistemele pot schimba căldură între ele. Se zice că cele două subsisteme se află în contact termic; iar dacă s-a stabilit, conform principiului zero al termodinamicii, echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
între subsisteme; nu există schimb de căldură cu exteriorul, dar subsistemele pot schimba căldură între ele. Se zice că cele două subsisteme se află în contact termic; iar dacă s-a stabilit, conform principiului zero al termodinamicii, echilibrul termodinamic, se zice că cele două subsisteme se află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații rezultă pe cale deductivă că, pentru orice sistem aflat în echilibru termic, există o funcție
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a. Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care numai 4
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
vitale. Nouă lume, dislocata, va contribui stenic la autenticitatea redescoperita”. (Marius Mihet)”. „Bălăiță este un prozator lent, nu doar în sensul că scrie rar, ci și în sensul că intrigă prozelor sale merge la pas, pe jos, cum s-ar zice, ignorând mijloacele moderne de transport, ocolește, amâna, suspenda încheierile epice, pare a se rătăci în detalii, revenind însă de fiecare dată, când te aștepți mai putin, la firul principal, care se înnoadă și se deznoadă la infinit. În teoria clasică
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
țaichii a lui Slavici. O altă caracteristică este dilatarea evenimentelor, ca și cum ar fi puse sub lupa. Detaliile își sporesc considerabil dimensiunile, sar literalmente din pagina, gesturile cele mai firești se descompun, filmate cu încetinitorul. Prozatorul lungește povestea, purtându-și, așa zicând, cititorul cu vorba. Aceste redimensionări creează impresia că evenimentele și personajele aparțin unui plan fabulos. Există, desigur, imixtiuni parșive în ordinea normală a lucrurilor, dar proza lui George Bălăiță este una funciar realistă. Ceea ce vrea să spună că are un
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
de române în care domnia colectivități pare tiranica, absolută”. „Adevăratul mesaj al lui George Balaita se află nu în "ce" spune, ci în "cum" spune și constă poate într-o nesfirsita bucurie că lumea există.” (Alex. Ștefănescu) „Nu s-ar zice, citindu-i frazele sprintene, pline de verva și de umor (cu destulă autoironie), debitate cu un fel de spontaneitate a scepticismului de sine, ca George Balaita e de fapt un maximalist, de nu chiar un fundamentalist al literaturii. Dar un
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
în tabelul 3.1 sunt redate caracteristicile predictive ale unor teste simple de screening pentru neuropatia diabetică efectuate la unnumăr de 478 de subiecți, în condiții standardizate (58). Este de menționat faptul că testele de mai sus sunt teste așa zise “psihofizice”, adică percepția pacientului este influențată și de starea lui psihică și de factori fizici, ambientali. Din această cauză standardizarea lor poate ridica probleme. Nu în ultimul rând trebuie luați în considerare și coeficienții de variație intra- și inter-observator. 35
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
eficiente dozele de 1200 mg/zi la 61.5% dintre pacienți, și dozele de 600 mg/zi la 76.2% dintre pacienți. S-au constatat 85 efecte adverse ușoare și moderate la 32.6% dintre pacienții tratați cu 1200 mg/zi, la 18.2% dintre cei tratați cu 600 mg/zi, la 13.6% dintre cei tratați cu 100 mg/zi și la 20.7% dintre cei din grupul placebo. Studiul ALADIN II a fost, de asemenea, un studiu randomizat, placebo
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
pacienți, și dozele de 600 mg/zi la 76.2% dintre pacienți. S-au constatat 85 efecte adverse ușoare și moderate la 32.6% dintre pacienții tratați cu 1200 mg/zi, la 18.2% dintre cei tratați cu 600 mg/zi, la 13.6% dintre cei tratați cu 100 mg/zi și la 20.7% dintre cei din grupul placebo. Studiul ALADIN II a fost, de asemenea, un studiu randomizat, placebo controlat care a evaluat eficacitatea administrării orale pe termen lung
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
studiul ALADIN III (122) au fost înrolați 509 pacienți cu diabet tip 2 și au fost randomizați în tratament de 3 săptămâni fie cu 600 mg/zi de acid alfsa-lipoic urmat de 6 luni de administrare orală a 1800 mg/zi, fie placebo. Tendința de ameliorare a simptomatologiei nu a atins semnificația statistică, probabil datorită ratei înalte de repondenți din grupul placebo (mai mare decât în alte studii), dar s-a constatat o ameliorare semnificativă a scorului pentru handicap prin neuropatie
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de mărimea unei țări ca Franța. Ea apare, se transformă și dispare în aproximativ 10 minute. Pe alocuri, suprafața Soarelui prezintă pete întunecate, numite pete solare, care au fost foarte mult cercetate dupa inventarea lunetei și a telescopului. Urmărindu-le zi de zi, observăm că ele nu ramân în același loc. Această deplasare dovedește că Soarele se învârtește în jurul propriei sale axe. În timpul unei eclipse totale, când discul orbitor al Soarelui dispare, uneori chiar total, în spatele Lunii pentru câteva ore, remarcăm
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
înainte fluviul și au dat polonezilor care au organizat revolta eticheta de „criminali” în radioemisiuni. În următoarele două luni, sovieticii au observat calm cum naziștii au reprimat cu brutalitate feroce eforturile revoluționarilor. După capitularea polonezilor, Hitler a comandat distrugerea orașului zicând „nu vor sta în Varșovia nici două cărămizi”. Germanii au fost finalmente învinși când forțele sovietice și-au reluat invazia în 1945. În timpul războiului, aproximativ 6 milioane de cetățeni polonezi au fost omorâți de germani și peste 2,5 milioane
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor mărgineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumantei lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari. În patronajul cultural și educațional al românilor din Dobrogea de Sud, principatul Țării Românești, apoi România se implicaseră încă din
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
spune că pe atunci împrejurimile Barcăului erau pline cu câmpuri de margarete. Documente vechi spun că numele așezării a avut, de-a lungul vremii, trei variante: "Marghiureta", "Margitfalva" și "Marghita". Tot trei sunt legendele care povestesc originea acestor nume. Una zice că ele vin de la câmpurile de margarete, în timp ce alta susține că localitatea, aflându-se vremelnic pe domeniul fiicei unui rege maghiar, numită Margit, a luat numele acesteia. Unii istorici susțin că numele orașului Marghita provine de la o mică bisericuță cu
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv (sau puseu de manie psihotică). Eugen Simion a declarat la lansarea volumului, referindu-se la ipoteza asasinării: „Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot”. Cea mai realistă analiză psihologică a lui Eminescu i-o datorăm lui I.L. Caragiale care după moartea poetului a publicat trei scurte articole
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
o cedase de bunăvoie. Hotărârea Sfatului Țării din 27 martie 1918 era socotită de autoritățile sovietice ca fiind o "înscenare imperialistă". În 1924, sovieticii înfințează în Podolia ucraineană o "republică autonomă moldovenească" de 8.000 km² pe care Ian Sodrabs, zis Lațis, un comisar al lui Stalin, o declarase "prefigurare a unei viitoare Românii socialiste", și în care limba era scrisă în slove latine și declarată "română". Dar, din 28 februarie 1938, această formație politică devine baza unei viitoare anexări numai
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]