2,256 matches
-
asupra modului în care celelalte țări percep deopotrivă imaginea Statelor Unite și evenimentele ce au loc în lume. Dacă puterea blândă presupune și formarea modului de percepere al celorlalți, împărtășirea informațiilor constituie o resursă importantă de putere blândă. În acest context împărtășirea informațiilor secrete poate influența în mod direct și hotărâtor politica. Uneori se întâmplă ca informația singură în măsura în care este elocventă și credibilă să modifice politica unui guvern, motiv pentru care s-a și întîmplat ca, în ajunul războiului din Irak, transmiterea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mai puțin de un sfert din Al Qaeda rețea transnațională cu celule în șaizeci de țări. Statele Unite nu pot bombarda celulele Al Qaeda din Hamburg, Kuala Lumpur sau Detroit. Succesul împotriva acestora depinde de o strânsă colaborare civilă, fie prin împărtășirea de informații, fie prin coordonarea operațiunilor de poliție din diferite țări, fie prin urmărirea transferurilor bancare la nivel global. Partenerii Americii colaborează cu noi parțial din interes propriu, însă atractivitatea politicii americane poate influența și chiar influențează gradul lor de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
2003, p. 54. Pentru un studiu de referință, cf. Gary Hufbauer, Jeffrey J. Scott și Kimberly Ann Elliott, Economic Sanctions Reconsidered, a doua ediție, Washington, D.C.: Institute for International Economics, 1990. 2. Îi sunt recunoscător lui Jane Holl Lute pentru împărtășirea acestei viziuni într-o prezentare în cadrul Grupului pentru Strategie de la Aspen în august 2003. 3. Richard Pells, Not like Us, New York: Basic Books, 1997, pp. 31-32. 4. Harold Lasswell, citat în Philip M. Taylor, British Propaganda in the 20th Century
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
unul pentru altul. Interacțiunea, necesitând acordaj afectiv la început mai ales din partea adultului, presupune integritatea senzorială a celor doi (comunicare din priviri, atingeri, poziții confortabile în contact strâns, recunoaștere reciprocă prin mirosuri, gusturi), care, legate de prezența reconfortantă, dau sensul "împărtășirii" (sharing). Astfel, adultul găsește pentru copil, explică, "traduce", "decodează" semnificația mediului complex, redându-i copilului informația procesată de cele mai multe ori prin comunicare non-verbală dintr-un sistem senzorial în altul. Așa își reprezintă sugarul lumea în semnificația ei pentru ființa sa
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Vasile Conta” Iași, părinții viitorilor elevi ai școlii; beneficiari indirecți: elevii școlii, cadrele didactice, comunitatea locală În care beneficiarii direcți trăiesc. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR PROGRAMULUI activități educative: de conștientizare a nevoilor fiecărei etape de dezvoltare a copilului, grup de suport pentru Împărtășirea și soluționarea problemelor concrete (exemplu: suport emoțional pentru părinții care Își cresc singuri copiii, pentru părinții cu copii cu cerințe educative speciale), consiliere din partea psihopedagogului școlii și a celorlalte cadre didactice. activități de socializare cu ocazia diverselor evenimente (8 Martie
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
democrație de bază în care adulții de gen masculin (fiecare este purtătorul de cuvânt al soției și al copiilor lui, care asistă la reuniune) sunt în poziție de egalitate, fiind detașați de apartenențele lor familiale; această egalitate este dată de împărtășirea dependenței care este produsă prin intervenția celor care se prezintă ca ocupând poziția de intermediari în raport cu puterea centrală; ei produc astfel cadrul simbolic în care sunt încastrați, și de aceea dezbaterile și deciziile se prezintă ca niște indicii de autonomie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exotic extras din real și înălțat în ideal. Există un obiectiv clar de a edifica imagini contrastante negative și pozitive, intim articulate într-un corp unic ale mâinii de lucru și șefilor de întreprindere îndepărtați reușind sau eșuând "împreună" prin împărtășirea moștenirii lor culturale; interesul stârnit de aceste imagini exotice se leagă în oglinda holistică pe care o oferă dificultăților prezente ale întreprinderilor naționale. Direcțiile urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
psihologic; ei pot să devină ceea ce aspiră și sunt capabili să devină; • relația îi întărește în fața obstacolelor, a problemelor, a nereușitelor, a pierderilor; • partenerii simt dorința sinceră de a se mărturisi, de autodezvăluire; • este o relație de reciprocă și profundă împărtășire. Așa cum pentru întreținerea frumuseții fizice și caracteriale sunt necesare atente îngrijiri, și în cazul frumuseții relațiilor interpersonale sunt necesare: • înțelegerea partenerului; înțelegerea reciprocă; • înțelepciunea potrivit căreia egoismul, orgoliul, mândria (aduse în prim-plan) erodează mai devreme sau mai târziu relația
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se identifică cu succesul. Deși există norme, sunt încurajate diferențele dintre indivizi (mai ales dacă acestea duc la rezultate mai bune); • ceea ce îi unește în mod deosebit pe angajații unei organizații cu un astfel de tip de cultură organizațională este "împărtășirea experienței, a scopurilor și a intereselor mai degrabă decât cea a sentimentelor" (idem, p. 221). Cultura fragmentară Cultura fragmentară există în cazul organizațiilor în care predomină persoane cu rol de expert, ce pot lucra independent pentru a atinge anumite scopuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
găsească valențe și preocupări, situații care să-i apropie de ceilalți, pentru a fi și a lucra împreună. În felul acesta nu întotdeauna în cunoștință de cauză ei își asigură un suport moral, social, emoțional necesar supraviețuirii, încrederii în sine, împărtășirii problemelor, susținerii simțământului utilității și al eficienței de sine. Oricât de autosuficienți am fi, nu putem să nu (ne) recunoaștem că singurătatea/ izolarea (absolute) ne creează stări de incertitudine, de criză, de insecuritate. Simțim nevoia să fim cu cineva, să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b, p. 13). Ele dau relațiilor noastre un sens (idem, p. 196). Viața emoțional-afectivă este strâns legată de viața relațională, după cum și invers, viața relațională este strâns legată de viața emoțional-afectivă. Împărtășirea emoțiilor ne permite să ne simțim aproape unii de alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem sau nu, avem o relație specială cu emoțiile, sentimentele, dispozițiile și pasiunile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pozitive pentru sine, pentru ceilalți și pentru mediul său. Liderul nu numai că acționează eficient, dar creează și o legătură socială pozitivă caracterizată prin dăruire. Această atitudine arată faptul că subiectul dorește să intre într-o dinamică ce presupune schimb, împărtășire, că el propune construirea unui lucru aici, acum și împreună cu celălalt. El renunță la propriile mecanisme de apărare, nu simte nevoia de a se supraproteja și îi propune partenerului să facă la fel. Eficacitatea relațională are la bază un comportament
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În ceea ce privește emoțiile resimțite, enumerăm: • calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pentru că libertatea este în esența ei neegoistă, el știe că nu poate fi liber în singurătatea sa și că, pentru a-și adeveri proiectul propriu și propria libertate, el trebuie să-l preia pe celălalt în proiect. Esența libertății este împărtășirea, și tocmai de aceea nimeni nu poate fi liber într-o lume de ființe constrânse. Instituirea proiectului propriu, izvorâtă din nevoia de a-i împărtăși pe ceilalți din libertatea ta, este ctitorirea. Ctitorirea nu este opera eului orgolios, ci dimpotrivă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de o lume care, neavând conștiința libertății și astfel neresimțind nevoia eliberării, nu se lasă călăuzită nicicum către libertate, posibilitatea constrângerii din partea călăuzitorului neexistând la rândul ei. În acest tip de scenariu, deznodământul este revolta împotriva călăuzitorului care insistă în vederea împărtășirii celorlalți din libertatea lui. Ambele scenarii se bazează pe dispariția colectivă a instinctului libertății, pe existența popoarelor leneșe ale istoriei, care au pierdut tradiția libertății și a educării ei. Rămâne o întrebare fără răspuns cum, în condițiile extremei ei fragilități
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care este acela ― insula Galapagos, atomul, sufletul, celula, războiul troian, o religie străină, infernul, o populație, transcendentul ― și vrea să le spună celorlalți ce a văzut acolo. Toată istoria civilizației, toată istoria "științei" și a cunoștințelor, echivalează cu istoria acestei împărtășiri care are în spatele ei ipostaza privilegiată de martor. Ceea ce vreau să spun este nu că Ștefan scrisese un text "mare", ci un text onest și, sufletește, bun. Atitudinea din care se născuseră paginile lui era, în rădăcina ei, corectă. Din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintre acei de gios și fiștecare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a și pus în practică. Preoțimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tipuri ale sistemului internațional au fost mai apoi dezvoltate de Henry Kissinger în teza sa de doctorat asupra activității sistemului "concertului european" inaugurat de Congresul de la Viena din 1815. Kissinger distingea între o ordine internațională legitimă și una revoluționară, în funcție de împărtășirea sau neîmpărtășirea de către marile puteri a unui cod comun de comportament: "O ordine legitimă nu anulează posibilitatea conflictelor, dar le reduce proporțiile. Se pot produce războaie, numai că ele se vor purta în numele structurii existente [...] Diplomația, in sensul ei clasic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Aceasta înseamnă că există în comportamentul uman o diversitate uimitoare de la o societate la alta. Nici un comportament care ni se pare mai mult sau mai puțin exotic al unor popoare din Africa, spre exemplu, nu poate fi complet înțeles în afara împărtășirii modului în care aceste popoare văd lumea și realitățile sociale în cultura lor particulară. În interiorul propriei noastre societăți de asemenea există variații considerabile în credințele, valorile și comportamentele caracteristice grupurilor diferite care alcătuiesc societatea în care trăim. Această varietate uimitoare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o teorie le prevede trebuie să arate în mod consistent prin cercetare că sunt adevărate. Dacă se întâmplă așa, comunitatea științifică va accepta teoria ca corectă; dacă nu, teoria nu va fi acceptată și, în mod firesc, va fi respinsă. Împărtășirea rezultatelor și metodelor. Oamenii de știință au obligația să împărtășească cu ceilalți cercetători cunoștințele pe care ei le produc chiar și atunci când rezultatele la care ajung nu sunt în consonanță cu teoriile lor. Aceștia trebuie să descrie complet cum au
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cercetători nu pot determina dacă un rezultat are valoare de adevăr dacă ei nu știu cum au fost făcute observațiile cu care s-a ajuns la rezultat. Principiul scepticismului organizat descurajează oamenii de știință să accepte un astfel de rezultat. Al doilea, împărtășirea metodelor folosite permite replicarea. Adică, alți cercetători pot fi în măsură să reproducă investigația respectivă sau altele similare. Dacă alți oameni de știință nu pot reproduce rezultatele, validitatea acestora va fi cu certitudine suspectă. 1.2.2. Sociologia ca știință
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un sistem destinat să rezolve aceste funcții. Cum societatea este structurată și cum structurile lucrează ca un sistem să execute funcțiile majore ale societății. Studiază organizațiile formale, elaborarea politicilor sociale. Teoria conflictului Susține că puterea este la fel de importantă ca și împărtășirea acelorași valori pentru menținerea societății; conflictul este responsabil de schimbare. Cum puterea afectează distribuția resurselor limitate și cum conflictul schimbă societatea. Studiul politicii, a mișcărilor sociale, și a structurilor puterii organizate. Interacționismul simbolic Studiază cum sunt create structurile sociale în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a fost (mile Durkheim. Acesta a afirmat că stabilitatea societății se bazează pe împărtășirea ordinii morale consensul oamenilor întemeiat pe lege, credințe religioase și pe regulile de bază care guvernează viața de zi cu zi. După Durkheim există două forme ale ordinii morale comune: 1. Solidaritatea mecanică asigură coeziunea socială în societățile preindustriale, care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]