2,171 matches
-
I a Școlii de Artă Reșița. Peter Schweg era un bun grafician, un bun pedagog. Invita toată clasa în atelierul său, unde am văzut grafică suprarealistă, de la dimensiuni mici până la dimensiuni de 70x100 cm. Fiind de vârstă apropiată ne-am împrietenit și îl vizitam mai des la atelierul lui unde luam lecții de grafică și mai ales cum se aleg subiectele pentru compoziții. De la el am învățat cum să-mi adun referințele din ziare despre activitatea artistică și să-mi păstrez
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
lui pe Doina Ciobanau Hanachiuc de la Iași, Denisa Mihăilă din Timișoara, Constantin Săndulache din Constanța, Daniela Cornea din Brașov, Lucreția Racoviță și Petru Vintilă din București și Mișu Vintilă din Reșița. Tabăra s-a desfășurat în condiții excelente. Ne-am împrietenit din prima zi. Timpul frumos ne-a permis să lucrăm în aer liber, să facem plimbări în împrejurimi chiar și cu barca. Zona și peisajul mirific au fost pentru noi o sursă de inspirație și totodată ne-a dat putere
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Iași, unde scrie și activează ca profesor suplinitor de geografie. În acest an a plecat la Odesa (Liman) cu contribuția prietenilor Creangă, Vasile Alecsandri și alții. Din această perioadă, din Odesa, unde locuia la dr. Iachimovitz, cu fata căruia se împrietenește, se păstrează câteva scrisori care atestă integritatea sa mintală. Tratamentul cu ghiol pare să fi avut un efect bun asupra plăgilor sale care aveau aspectul unor "bube". Nici o precizare științifică, nici o descriere corectă a acestor leziuni nu ni s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
omorât un pacient, fie el chiar atletic precum era poetul. La Neamț, Eminescu a fost tratat sub îngrijirea dr. Neculai Ursulescu, care venea de la oraș cam de două ori pe săptămână. După cum relatează Leon Onicescu, administratorul așezământului, care s-a împrietenit cu Eminescu după vindecarea acestuia, Eminescu s-a făcut bine, deodată, în ianuarie 1887, când "se însenină ca prin farmec". Ulterior, însă spitalizat fiind, dar neclaustrat, Eminescu scrie "Vezi rândunelele se duc", închinată, după relatarea lui Onicescu, soției unui farmacist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la Carul cu bere sau câte un popas, în drumul spre cămin, la Izvorul rece sau la bufetul Agricultori în Mătăsari. Până în anul II, Velea nu călcase prin aceste locuri, ba chiar ne ironiza auzind că le frec ventam, până când, împrietenindu-ne mai mult, l-am tras după mine într-una dintre acele escapade totuși benigne. Se vede treaba că i-au plăcut, pentru că le-a continuat pe cont propriu și în alte companii, dedicându li-se cu tot mai multă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
jos. Acolo, printre deținuții care veneau de la București, m-a impresionat figura de Crist a unui om mai vârstnic, cu care am intrat în vorbă. Stătea pe banchetă și văzândumă atât de chinuit, mi-a oferit locul lui. Ne am împrietenit, în cele două zile și jumătate, cât a durat drumul până la Aiud, unde am fost depuși. Aveam să aflu mai târziu că omul acela, plin de blândețe și bunătate, era marele scriitor Vasile Voiculescu, se destăinuia un anume Aristide Dobre
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de oameni care nu cunoșteau altă petrecere decât cărțile. Dar, în schimb, precum zisei, m-am dedat la o îndeletnicire mai estetică, la vechea mea dragoste de pușcă. Aceasta nu puțin a contribuit la a-mi întări mușchii, a mă împrieteni cu frumusețele și sălbătăciile naturei și a mă înzestra cu o sumă de impresiuni care mai târziu s-au cristalizat într-un șir de scrieri bune, rele, nu știu, dar desigur, sincere și izvorâte dintr-un simțimânt adevărat. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celorlalți membri ai Curții de Apel. Pretutindene eram invitați cu o deosebită amabilitate la toate petrecerile ce se dădeau, căci Curtea atunci înființată, pe lângă foloasele materiale ce aducea orașului, aducea și un contingent numeros de tineri care însuflețeau societatea. Mă împrietenisem cu deosebire cu familiile Tufelcică, Robescu, Apostoleanu, Dăscălescu și Stamatin, în casele cărora întâlneam ospitalitatea cea mai cordială și îmi petreceam tot timpul ce îmi rămânea liber. Unul dintre tinerii atunci mai în vază era Iorgu Dăscălescu, un băiet frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
între munții ce-l încadrau. Numai la plata adițiunei sau, mai bine zis, a sustracțiunei, ne-am cam resimțit. Dar n-am avut ce face; obrazul subțire se ține cu cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după scoaterea din serviciul militar a fost amenajat ca vas de pasageri și care făcea o singură cursă pe zi de la Tulcea la Sulina (la revărsarea Dunării în mare), iar a doua zi făcea cursa înapoi spre Tulcea. M-am împrietenit repede cu Comandantul Secund Bivolaru, ofițer tehnic, cu care am purtat interesante discuții privind tehnica navigației, construcția navelor, a motoarelor pentru nave precum și amănunte privind viața de marinar. Ajuns în dreptul localității Maliuc, am constatat cu spaimă că vasul fiind mare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tescu), Cora Irineu, Dumitru Ioanițescu, Nae C. Ionescu, Ramiro Ortiz, Ion Răducanu ș.a. Grupul de intelectuali grupați În jurul Ideii Euro pene a fost cunoscut și apreciat În epocă, după cum ușor se poate deduce din lectura listei de colaboratori. Aceștia se Împrieteniseră și inițiau acțiuni de răsunet. Sediul revistei se afla În strada Paris nr. 1, acolo unde apărea și Revista de filozofie, tot sub administrația lui Cons tantin D. Beldie. Ideea Europeană reflectă din plin activitatea secretarului de redacție. Beldie redacta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de-al Doilea Război Mondial, a trăit vânzân du-și o parte din celebra lui bibliotecă anticarilor bucureșteni. Cora Irineu ocupă În viața lui Constantin D. Beldie un loc aparte. Colegi de facultate și colaboratori la redacție, ei s-au Împrietenit și s-au iubit. Cora n-a ținut seamă de faptul că era căsătorit și avea și un copil. De altfel, Costică Beldie era un băr bat frumos și elegant care exercita o puternică atrac ție asupra femeilor. Dragostea lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unui alt prieten de-al meu, care l-a angajat. Constantin Beldie era foarte independent și crea greutăți la fabrică. Proprietarul fabricii, prietenul meu, m-a rugat să-l scap de Beldie și să-l iau. Prin 1940 s-a Împrietenit cu o evreică. O gazetăriță mică și cochetă pusese mâna pe el. Beldie nu mai venea acasă nopțile și nu mai dădea bani În casă. Până atunci toate pasiunile sale se rezolvau ziua, dar această nouă iubire complica lu crurile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puteam repeta aceleași lucruri și atunci, cartea mea se vrea a fi o completare la ceea ce se publicase deja pe această temă, precum și un punct de vedere personal. Desigur, conține multe detalii inedite. Am scris-o cu drag, m-am împrietenit cu cele două eroine ale cărții care mai erau încă în viață. M-am apropiat afectiv de povestea lor, de viețile lor, de gloria sau de drama lor. Istoria este știință, dar poate fi subiectivă fiindcă este, totodată, și viață
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
putere, cum-necum, și strămutarea aceasta forțată a reușit, în sensul că a avut loc. Tata fusese detașat pe șantierul localității model, numită Satul Nou. Aici el i-a cunoscut pe cei mai mulți dintre localnici, s-a apropiat de ei, s-a împrietenit cu ei și a aflat ce-i doare cel mai tare: că apele or să le acopere cimitirul și biserica. Cimitirul n-aveau cum să-l salveze, dar biserica - da. Acesta a devenit principalul țel al tatei, obsesia lui - își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Spaniolu. Și chiar am plecat, la mine-n sat am fost primu care-a plecat după nouăzeci. Numai că n-am ajuns unde-am plecat, m-am oprit în Franța. Ședeam într-o colonie de rulote lângă Paris, m-am împrietenit cu țigani de-ai noștri care-și făcuseră tabăra acolo: am stat cu ei. Nu departe, era un magazin mare, Carefur, bă mâncați-aș ochii, cât era de mare, m-am închinat, nu să ezistă așa ceva, să n-am parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și nudă...“ Versul care deschide capitolul despre eliberarea sa de Chichina spune totul. Totul? Che s-a dezrădăcinat puțin și În prezența bătrînei astmatice din Chile. Și, În curînd, Încă o săgeată i se va Înfige În inimă, cînd se Împrietenește cu doi chilieni căsătoriți, muncitori comuniști care fuseseră hărțuiți În Baquedano. „Cei doi, amorțiți de frig, strîngîndu-se În brațe noaptea, În deșert, erau o imagine vie a proletariatului din lumea Întreagă.“ Ca niște buni urmași ai lui San Martín, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În soare, și am avut parte de una dintre mesele sale magnifice, cu pește prăjit și supă cu multă apă. N-am mai primit nici un semn de la argentinianul nostru În tot timpul cît am rămas În Valparaíso, dar ne-am Împrietenit la cataramă cu patronul barului. Era o specie de individ ciudat, indolent și peste poate de generos cu toți vagabonzii rupți În coate care Îi veneau la ușă, dar de la clienții obișnuiți cerea sume uriașe pentru mîncarea ca vai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
schimbarea gărzii la miezul nopții, vasul a fost tras mai aproape, dar căpitanul portului, un ins antipatic, căruia i se citea pe față proasta dispoziție, stătea proțăpit pe pasarelă, supraveghind sosirea și plecarea lucrătorilor. Macaragiul, cu care, Între timp, ne Împrieteniserăm, ne-a sfătuit să ne găsim un moment mai bun, fiindcă, zicea el, șefu’ era o scîrbă dușmănoasă. Așa că ne-am pus pe așteptat, activitate care a durat toată noaptea, stînd la căldură În cabina macaralei, o invenție străveche care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
parte a zilei strigîndu-ne unul altuia diverse lucruri, de la un stîlp la altul, pînă cînd În zare a apărut silueta astmatică a unei camionete, care ne-a dus pînă la jumătatea drumului, Într-un oraș numit Baquedano. Aici ne-am Împrietenit cu un cuplu căsătorit, muncitori chilieni care erau comuniști∗. La lumina singurei lumînări pe care o aveam, bînd mate și mîncînd o bucată de pîine cu brînză, silueta chircită a bărbatului avea un aer misterios și tragic. Ne-a povestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
vreme ne tot spăla fețele s-a Întețit și s-a transformat Într-o ploaie torențială puternică. Șoferul a strigat după „doctorii argentinieni“, invitîndu-ne În cabina lui, care reprezenta cel mai mare confort posibil În acele părți. Imediat ne-am Împrietenit cu un profesor de școală generală din Puno, pe care guvernul l-a dat afară pentru că era membru al APAR (Alianța Populară Americană pentru Revoluție). Omul, care În mod clar avea sînge de indigen și care, pe lîngă acestea, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
doi crezi că e criminalul?“. Iar părerea lui, ca și a mea, era că tipul de culoare avea un aspect mult mai Înfricoșător decît indianul. În timpul orelor lungi pe care le-am petrecut așteptînd să treacă un camion, ne-am Împrietenit cu cineva care ne-a spus că poate să aranjeze totul fără să ne coste nimic. Ținîndu-se de cuvînt, a vorbit cu un șofer de camion care a acceptat să ne ia și pe noi. Oricum, mai tîrziu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
spuse pe jumătate) la care recurg oamenii atunci cînd Încearcă să facă față unor situații dificile. A doua zi, dis-de-dimineață, ne puseserăm din nou În mișcare. Ziua a trecut fără să aibă loc evenimente notabile, cu excepția faptului că ne-am Împrietenit cu o fată care părea cam ușuratică; probabil a crezut că aveam ceva peso, În ciuda lacrimilor de crocodil pe care le vărsam ori de cîte ori cineva menționa ceva de bani. Spre seară, cînd ambarcațiunea a aruncat ancora lîngă mal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de streptomicină și alte câteva pastile. Aici mă vizita adesea Pr. Ioan Pârțac când se întorcea seara de la câmp, Pr. Ioan Mărtinaș care îmi aducea din când în când Sfânta Taină, precum și alți preoți catolici sau ortodocși cu care mă împrietenisem în pușcărie. Eu slăbisem într-un hal fără de hal, îmi pierdusem orice poftă de mâncare și pe la începutul lui noiembrie m-am văzut dintr-o dată paralizat de picioare. Acum medicii și-au dat seama că era vorba de o afecțiune
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fără voia noastră cu cele mai diverse piese muzicale interpretate "fortissimo", încât se duceau naibii și somnul, și odihna și liniștea noastră. Soluția se impunea de la sine. Și iarăși a început căutarea unei noi locuințe. Ultima locuință... Moș Danilov se împrietenise cu tata și acum ne însoțea până la noua locuință, care se nimerise să fie tocmai căsuța martor care participase la trei evenimente importante din viața familiei Aciocîrlănoaiei. De aici l-au arestat pe tata pentru o perioadă de nouă ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]