129,052 matches
-
rînd, al publicului larg. Cititorii acestor cărți știu că există cîteva subiecte privilegiate de cei care au adunat istorii orale: războiul, deportarea, rezistența, anii comunismului. Experiențe marcante, triste, apăsătoare. Un volum de curînd lansat, apărut la Editura Do-minoR din Iași, încearcă să se sustragă acestor teme și adună povești și amintiri despre copilăria bunicilor. O reușită parțială, pentru că între textele cuprinse în volum se conturează o inevitabilă antiteză: copilăria anilor interbelici și copilăria din perioada de început a comunismului sînt clar
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
libera exprimare, dacă tot ce vrea să exprime e doar pornografic? A devenit de Sade un fel de predecesor al lui Larry Flynt? De altfel, era de așteptat, având în vedere că regizorul Philip Kaufman a mărturisit că medicul care încearcă să-l "calmeze" pe marchiz, personajul Royer-Collard (Michael Caine), i-a fost inspirat de Kenneth Starr... Păcat de scenariu, altfel succint și la obiect, și de Rush, a cărui interpretare e, ca de obicei, fabuloasă. Nu același lucru se poate
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
Cum lapidar formula undeva Nicolae Manolescu, nuvela e anecdotică, romanul e problematic; neocupându-se de analiză, descriere, sondare psihologică, povestirea și nuvela nu propun o formulă asupra căreia să se poată opera cu ușurință mutațiile hibridizării prin care romanul a încercat să supraviețuiască pe o piață controlată de cenzura ideologică. Și, după cum vedem acum, cu mari riscuri. Din acest punct de vedere, nuvela a fost privilegiată și, dat fiind prestigiul și adresabilitatea romanului, chiar dacă nu ar fi întru totul recuperabilă "pierderea
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Zamfir, de la România literară, alături de Gabriela Adameșteanu, Dragoș Bucurenci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Roxana Crișan, Albert Kovacs, Cosmin Manolescu, Luminița Marcu, Tudor Octavian, Andrei Oișteanu, Gabriela Omăt, Mihai Oroveanu, Nicolae Prelipceanu și Irinel Anghel, Mihai Mihalcea, Sebi Zgrebu s.a.) au încercat, apoi, să descurce ițele finanțărilor pentru cărți și reviste. Dincolo de multele nereguli semnalate, e de reținut concluzia: subvenția se dă pentru cititor, nu pentru autor, nu pentru editură. "Provocată", la final, de reprezentanții artiștilor independenți(Vlad Nancă, Ștefan Cosma, Alexandra
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
menită tocmai să bage groaza în el: o cruzime gratuită ce pregătește ființa fără apărare pentru opera sadică desăvârșită de marii maeștri cu luneta la ochi. După bâlbâiala antologică din timpul confruntării cu Băsescu, când, de bine de rău, a încercat să schițeze o explicație pentru pasiunea de a ucide, Adrian Năstase nu se mai sinchisește să-i persifleze pe cei care-ndrăznesc să-i reamintească de minima etică a vânatului. De altfel, răspunsurile sale adaugă noi dimensiuni manierei stupefiante a
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
limba, își cunosc limitele, își cunosc corpul și ce anume pot face sau nu pot face cu el, se mișcă bine, expresiv, cîntă, dansează, unii chiar superb, cu conștiința imprimată de mecanismul mișcării, sondează în personajele pe care le interpretează, încercînd de fapt să se cunoască, să-și înțeleagă aventura în lumea teatrului. Nimeni nu poate știi cîți dintre ei își vor face meseria, cîți vor ajunge nume importante, cîte abandonuri vor fi, nimeni nu poate știi dacă cei care au
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
împotriva metodelor de retragere a cetățeniei, practicate de regimul totalitar împotriva oamenilor de cultură incomozi. H. J. Schädlich emigrează în 1977 în Germania Federală, după ce, în același an, îi apare în prestigioasa editură Rowohlt volumul de proză Versuchte Nähe (Apropiere încercată), primit de critica de specialitate și de public cu entuziasm. Stabilit din 1979 în Berlinul Occidental, Hans Joachim Schädlich publică numeroase romane, printre care amintim: Tallhover, Schott, Mal hören, was noch kommt, Jetzt, wo es zu spät ist, Anders ș.a.
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
râs de m-am prăpădit - e de belea rău" (rohit.ro). Și locuțiunea de belea primește grade de comparație - "se pare că e cea mai de belea frază" (europeana.ro) - și e folosită adverbial: "O întreb de hobby-uri și încerc s-o fac să creadă că ne potrivim de belea" (e-joy.ro). Astfel, o evoluție semantică recentă poate să intre rapid în rețeaua de modele și analogii a limbii, producînd surprinzător de multe construcții noi...
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
sunt corecte dar în afara oricărei revelații. Comentariile sunt la nivelul simțului comun pentru cei care cunosc cât de cât epoca, insuportabil de redundante (multe lucruri sunt repetate obsesiv) și digresive, iar, stilistic, fără farmecul paginilor de eseistică din propriile romane, încercând tot soiul de explicații deterministe facile pentru "specificul național", cu surprinzătoare neglijențe (cacofonii, cenaclul lovinescian apare scris Zburătorul etc.), cuvinte mari și găunoase în fraze patetice, greoaie, încărcate până la saturație cu incidente nepermis de lungi. Fraza arborescentă a scriitorului este
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
unei decepții: "întotdeauna prima întrebare ce mi se pune este cum se trăiește în preajma unei personalități copleșitoare, covîrșitoare, ideea fiind a unei supraviețuiri și anume în stare de piftie". Trecînd peste "starea de piftie" ca peste un mic răsfăț, să încercăm a schița profilul adoescentului de un anume tip care a fost (și a rămas în bună măsură, după cum se autoapreciază confratele nostru) fiul lui Șerban cel Rău. Există două feluri de adolescenți din rîndul celor ce se înscriu într-un
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
Pavel Șușară In contextul discuțiilor despre Muzeul Național de Artă Contemporană, este extrem de utilă o rememorare a evenimentelor artistice, dar și a tentativelor de analiză a fenomenului, deja consumate în spațiul cultural românesc, evenimente care au încercat, la rîndul lor, să pună în dicuție principii inevitabile ale oricărei construcții deschise, în care referentul artistic și o anumită vocație autoreferențială a spațiului însuși intră în coliziune directă. Pornind de la enormul stoc autoreferențial care mocnește în Casa Poporului, și
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
filme, măcar aduci unele care sunt "monștri sacri" ai cinematografiei mondiale. Așa că începe să-mi pară bine că mi-a alunecat printre degete respectivul DVD - dovedește că, și în aceste condiții capitaliste vitrege, există cinefili români în alertă. Deci, voi încerca să "trec în revistă" două filme care, la ora la care se scriu, se găsesc încă pe piață. Ar fi oarecum banal și snob să afirm că primul dintre ele e unul dintre lungmetrajele mele favorite, pentru că 8 ˝ e deja
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
Ambii cuceriseră faima internațională cu La dolce vita (1961). În filmul de față, ambii trec printr-o "criză" a cărei miză e la început blocajul creativ, apoi identitatea. Spun ambii pentru că de data asta Mastroianni e Guido, un regizor care încearcă să-și recupereze inspirația. Ceea ce nu e ușor când ești prins între carnal și spiritual, între realitatea pragmatică și oniricul care domină imaginația acestui regizor și, nu în ultimul rând, între artistic și vandabil. Degringolada carnavalescă e de data aceasta
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
însă, artistul nu este doar produsul percepțiilor, așteptărilor și prejudecăților noastre, ci și - dacă nu chiar în primul rînd - modelatorul acestora, agentul viu al unor noi construcții mentale și creatorul discret al altor orizonturi morale. Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze arta și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă încredibil de repede
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
decît după 1990. În toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte și-a conservat și a adîncit experiențele inițiale din țară, iar, pe de altă parte, a încercat o adaptare, cu cît mai puține pierderi, la spațiul dinamic, determinat economic și necruțător cu cei indeciși, al pieței de artă occidentale. într-un anumit fel, Marianov a trăit simultan în două realități: într-una Răsăriteană, puternic motivată istoric și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Vizuale, atunci avem semnale serioase că ceva nu este în ordine și se perpetuează inadmisibil confuzia dintre funcționarul ministerial, cel care gestionează informația și asigură comunicarea, și mediul profesional care construiește și avansează proiecte. Funcționarul bîntuit de elanuri creatoare, care încearcă să genereze cultura pe care tot el urmează să o arbitreze, poate fi orice, dar în nici un caz administrator și artist în același timp.
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
mahări pesediști. Că dl Timofte a fost adeptul stilului silențios, asta da, e adevărat. Tocmai din acest motiv, ar fi util să aflăm ce l-a transformat în personajul imprudent care, de-o vreme încoace, trâmbițează vrute și nevrute. Înainte de-a încerca să ghicim motivațiile gureșeniei actuale a d-lui Timofte, să ne amintim felul în care a ajuns parlamentarul PDS-ist din perioada �96 - �2000 mai-mare peste principalul serviciu de informații al țării. Pentru că venirea lui la conducerea SRI n-a
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
cu aplomb, la siguranța națională. Aveam, în fine, o ilustrație a sintagmei cu care mă înțeleg atât de greu. Din două, una: ori dl Timofte și-a pierdut uzul rațiunii, ori, pe fondul amenințării de-a fi dat afară, a încercat ultima și cea mai sinistră dintre diversiuni. În primul caz, se poate presupune că informațiile făcute publice sunt reale. Dar cu atât mai puțin ele trebuiau făcute publice. În ce-al de-al doilea, nu are rost să spun ce
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
credea de mare subtilitate, dar care e, de fapt, de-o imensă grosolănie. Mă mir (a câta oară?) că după șirul de minciuni, de gafe și dezinformări dl Timofte continuă să rămână în funcție. O fi chiar de neînlocuit, așa cum încearcă să se prezinte? O fi noua administrație atât de slabă, încât n-a putut, în două luni, să propună un șef al SRI-ului? Nu-mi vine a crede. Oricum, pentru a nu descalifica și instituția în fruntea căreia se
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
să îi reușească de fiecare dată, iar acum îl folosește pentru a te lăsa să privești personajele din cât mai multe unghiuri cu putință. Există și un contrast: regizorul a mai făcut filme despre străini dizlocați, indieni și pakistanezi, care încearcă să se adapteze la multiculturalismul așa-zis britanic (Sammy and Rosie Get Laid și My Beautiful Laundrette), dar acum protagoniștii săi s-au transformat în imigranți a căror existență depinde de cât de bine știu să rămână invizibili. Filmul are
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
complice dintre Mihai Constantin și Dana Războiu la gafe sau bâlbe; fără Andreea soțului ei Zaharescu; fără vocea scăldată în sentimentalism a Valentinei Fătu și mărinimia lui Silviu Brucan de a ne mai acroda o jumătate de secol pentru a încerca să scăpăm de tranziție; fără insistențele exasperante ale Alessandrei Stoicescu și sobrietatea lui Robert Turceascu... -Da, m-a parodiat Haralampy, vom sta Duminică de duminică în familie... -Nu!, am zis hotărât - o să vedeți... Și-am plecat în dimineața de ajun
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
înseamnă a accepta că țara ta a făcut imense porcării. Și, mai grav, că le-a făcut împotriva interesului propriului popor. În realitate, "siguranța națională" nu e altceva decât șmecheria prin care indivizi ce se știu cu musca pe căciulă încearcă să blocheze accesul la dovezile ticăloșiei lor. Aura de "instituție patriotică" s-ar prăbuși cât ai zice pește, lăsând locul unui infern alcătuit din activitatea de poliție politică sută la sută a Securității. Sunt convins că absolut toți "profesioniștii" lui
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
cea a statelor și națiunilor, a intereselor divergente și a culturilor exclusiviste, a personalităților de bază distincte, transplantate - ca urmare a expansionismului european - pe "soluri" specifice, autonome, uneori fără legătură între ele? Acestor întrebări și altora, decurgând din posibilele răspunsuri, încearcă să le dea de capăt profesorul Gheorghe Ceaușescu în sinteza pomenită. Nașterea și configurarea Europei nu este un eseu despre necesitatea făuririi UE ca pol de stabilitate pentru "religiosul secol XXI", ci o lucrare didactică, admirabil concepută, pe "istoria problemei
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
modul ei de producție, materială și spirituală. O confruntare inevitabilă, fundatoare pentru un topos cu virtuți identitare, cel al "veșnicului război dintre Europa și Asia." De la războiul Troiei până la cuceririle lui Alexandru cel Mare și ale diadochilor săi, Europa a încercat mereu să impună Asiei un model rațional de asumare a realității, o atitudine activă față de mediu. Nu fără primejdia contaminării cu fastul și luxura asiate, cu universul fantasmatic al spiritualității uriașului continent din Est. Cum s-a întâmplat în lumea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
fi apărut al treilea "stâlp" identitar, creștinismul, reprezentat metaforic de Ierusalim. Creștinismul a constituit o nouă premisă a unificării europene, a regăsirii vocației ecumenice a micului continent ce prelungește Asia și mărginește Africa. Imperiul spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]