2,843 matches
-
nu numai că dintr-acele lucruri nimică n-au prăpădit ce încă au adaos oarișce. Drept aceea,... de va fi și voie înălțimii tale, ca să să orânduiască egumenu la această mănăstire Aron Vodă și după orânduiala și a altor mănăstiri închinate, să să scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte, din câte hotărâri voievodale luate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să mai adaug, totuși: ― Din câte știm, sfințite, Mănăstirea din Țarină nu-i singura care a trecut prin vămi străine. Mai sunt și altele. ― Asta-i temă pentru acasă, fiule. Așa că mâine caută să afli care ar fi acele mănăstiri închinate și care au trecut prin aceleași necazuri. Și după amiază, la ora obișnuită, ne-om tălmăci, fiule. Acum du-te și urmează cele rânduite. Poftă bună și somn ușor. ― Mulțumesc și sărut dreapta, părinte. Îndată ce am ieșit de la bătrân, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui și să-i fie lemnul dughenii moșie în veci... iar el să aibă a da chirie de an câte doi lei”... ― Dar vezi tu, dragule, cum se comportă egumenii Ierusalimului? Ca stăpâni deplini asupra a tot ce aparține mănăstirilor închinate. După spusa lor, acestea sunt: “sfintele mănăstiri a Ierusalimului”. ― Ce-o fi însemnând precizarea egumenilor greci din “tocmala” cu cizmarul Gligorașco?: “și să-i fie lemnul dughenii moșie în veci”. ― Vrea să pară că îi acordă bietului cizmar o danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la Sfânta Gora”... ― “Chivernisala sfintii mănăstiri” era pe planul doi. Important, părinte, era faptul ca: “să margă ceva vinit pre an și la acea mare m(ă)n(ă)stire de la Sfânta Gora”... ― “Ceva vinit” pare puțin spus, fiule. Mănăstirile închinate nu se abăteau de la acel “postulat” - dacă putem să-i spunem așa hotărârii lui Radu Mihnea voievod de la 26 martie 1618 - prin care aproape tot venitul din fiecare an al unei mănăstiri trebuia să se transforme în “parale” care să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1742 spune: “Ce, voind și domniia mea a ne arăta următor poroncii cei dumnezăiești, luat-am aminte pentru sf(â)nta m(ă)n(ă)st(i)re ce se numește Dancul, de aic(i) den Ieș(i),... ce este închinată la... m(ă)n(ă)stirea Xeropotamo de la Sfânta Gora,... afar(ă) dentr-o sută de lei pre an ce i-am fost făcut din vama ce mari, încă den domniia noastră dentăi... Și iarăș(i) mai socotind... că,... cu atâta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de lăcomire asupra bunurilor mănăstirii Galata de Gios se vorbește și în hrisovul lui Matei Ghica voievod din 4 august 1753, în care citim: “Viind înaintea domnii mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a Sânaiei, i Sfintii Agorii i altora, ce s-au orânduit untu de lemn, tămâie, din Vamă, pe obicei ce s-au așăzat mai pe urmă, la let 7250 <1742> iunie 19”... În continuare, sunt înșirate toate mănăstirile din Moldova, închinate, arătându-se și ce cantitate de untdelemn și tămâie trebuie să dea pe o lună fiecare. La sfârșit, se arată: “Fac pe lună: 47 ocă de untdelemn și câte 100 dramuri tămâie”. “Dumneata, vel vistiernice, să dai acest untdelemn, tămâie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește mănăstirii Golia, închinată mănăstirii Vatoped de la Sfântul Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru, și Cirișnovățul, ținutul Soroca”... “Și iarăși au dat... giumătate de sat de Movileni... și cu heleșteu... l-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se hodinească, dacă ar pierde atâta avuție?!) au mai aflat dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au miluit cu moșii i țigani, și bucate, cât și svintei biserici de la vamă (Sfântul Lazăr) i-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vreun popă sau diacon că a plătit cei 2 lei, avea a da socoată de ce și cum... Iată o scrisoare a voievodului Grigorie Alexandru Ghica, din decembrie 1764, în care, după ce spune că scutește de banii ajutorinței toate mănăstirile moldovenești închinate, citim: “Scriem domniia mea la svințiia voastră... egumeni de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfânta Gorii, și a Sinaiului,... ca să afle toți de obștii dreptate și mila domnii mele, mai vârtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
două sate, Toporouții, moșia lui părintească, de moștenire, și Șipotul împreună cu proproietățile și bunurile lor și cu drepturile la dările pe oi, pe stupi, pe porci, la dijme și la orice alt haraciu și drept domnesc, ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru moarte de om, și angăriile domnești,... împreună cu morile închinate lor și cu celelalte averi, mișcătoare și nemișcătoare, și cu veniturile lor, și să fie supuse acestea toate,... preasfântului și patriarhicescului scaun al dumnezeiescului Mormânt al Domnului... nostru Iisus Hristos, de la Ierusalim,... și a se socoti de acum înainte metoh
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sa patriarhul și-a arătat “valoarea”! ― Și nu-i singurul loc. Ne vom mai întâlni cu sfințiile lor. Și ai să vezi cum, cu aceeași râvnă, aruncă blesteme pentru lucruri de nimic! ― O nouă dovadă că patriarhii erau stăpânii tuturor mănăstirilor închinate și că ei le pecetluiau soarta o găsim la <1693 aprilie - 1695 decembrie 8>, când “Io Costantin Duca v(oe)voda, Bojieiu milostiiu, gospodari Zemli Moldsavscoi” scrie că tatăl său, Gheorghe Duca voievod, a “făcut tocmală... cu prefericitul Dosoftei patriarhul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la locul ei. ― Mergând mai departe, vedem că Misail, mitropolitul Sucevei, împreună cu episcopii și marii boieri adeveresc la 25 septembrie 1704 scutirea de dări a mănăstirilor Galata, Barnovschi, Sfântul Sava, Cetățuia și Bârnova din Iași și Sfântul Gheorghe din Galați, închinate Sfântului Mormânt. La sfârșitul acestei scrisori, găsim: “Precum au tocmit și au așăzat și au legat într-acest testament acești sfinți arhierei și cinstiți... boieri,... am întărit și noi ca să fie neclătit. Iar care s-ar amesteca să-l strice
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și altele de nevoie ca s-o ridicăm”. Este șocantă această afirmație a “patrierșiei” sale, părinte. El a dat, el a luat, el a hotărât, el a dres, el a blestemat... Ca pe propriile-i moșii!!! ― Păi, dacă mănăstirile moldovene închinate erau de fapt proprietatea Sfântului Mormânt, cine voiai să hotărască ce trebuie și ce nu trebuie făcut? ― Să vezi, părinte, până unde a ajuns “patrierșia sa” cu implicarea în viața Moldovei... ― La ce ți-i gândul, fiule? ― La un blestem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doar în crugul toamnei, când se adunau roadele. Acestea trebuiau prefăcute apoi în parale, care, după tipicul știut, să ia calea Ierusalimului... Toate “împresurările” despre care fac vorbire patriarhii sunt drept urmare a lăsării în paragină a moșiilor și locurilor mănăstirilor închinate. Nimeni n-ar fi venit să se facă stăpân “peste noapte” pe un loc care s-ar fi văzut că este în grija cuiva. Mai ales în sama unei mănăstiri!... Un loc părăginit, însă, își găsește până la urmă un stăpân
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a fost închinată uneia de la Dionisiate din sfântul Munte. Pentru edificare, voi relua porunca lui Radu Mihnea voievod din 26 martie 1618 venită totuși destul de târziu (după 44 de ani) din care aflăm pe ce baze era pusă relația - mănăstire închinată - locurile sfinte. Iată ce spune vodă: “Văzând... slăbirea, și nimicirea și sărăcirea acestei sfinte mănăstiri (Galata)... am luat-o din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o... cu tot ceea ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după bunul plac al mai-marilor în ierarhia călugărească. Purtarea acestor călugări ghiftuiți și destrăbălați jignea sentimentul demnității naționale. Mănăstirile închinate nici măcar nu plăteau vreo dare statului. Veniturile lor nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără treabă și nepăsători>. Încă de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza și-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S-ar aprinde de mînie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5. Dimpotrivă, iată cum să vă purtați cu ele: să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le tăiați pomii închinați dumnezeilor lor și să ardeți în foc chipurile lor cioplite. 6. Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pămîntului. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
locurile în care slujesc dumnezeilor lor neamurile pe care le veți izgoni, fie pe munți înalți, fie pe dealuri și sub orice copac verde. 3. Să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le ardeți în foc copacii închinați idolilor lor, să dărîmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, și să faceți să le piară numele din locurile acelea. 4. Voi să nu faceți așa față de Domnul, Dumnezeul vostru! 5. Ci să-L căutați la locașul Lui, și să mergeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
care va mai rămîne din darul acesta, să fie a preotului, ca și la darul de mîncare." 14. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 15. "Cînd cineva va face o nelegiuire și va păcătui fără voie față de lucrurile închinate Domnului, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui un berbece fără cusur din turmă, după prețuirea ta, în sicli de argint, după siclul sfîntului locaș. 16. Să mai adauge a cincea parte la prețul lucrului, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
cu mînie, și vă voi pedepsi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 29. Veți mînca pînă și carnea fiilor voștri, veți mînca pînă și carnea fiicelor voastre. 30. Vă voi nimici înălțimile pentru jertfă, vă voi dărîma stîlpii închinați soarelui, voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voștri, și sufletul Meu vă va urî. 31. Vă voi lăsa cetățile pustii, vă voi pustii locașurile sfinte, și nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tămîii voastre. 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, 23. preotul să-i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului. 24. În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. 25. Toate prețuirile să se facă în siclii sfîntului locaș: siclul are douăzeci de ghere. 26. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință, va fi un lucru preasfînt pentru Domnul. 29. Nici un om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
un lucru preasfînt pentru Domnul. 29. Nici un om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. 32. Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33. Să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]