13,143 matches
-
și plin de riscuri, pe care îl făcuse împreună cu camaradul său din munții Muscelului și până la București, se lăsase furat de somn și tresări puternic și din tot trupul când simți mâna celuilalt scuturându-l de umăr. Hai, Cornele, îl îndemnă Fănel Trifu, având grijă să vorbească în șoaptă, deși prin preajmă nu se zărea nici țipenie de om. Destul timp am pierdut pe aici. E timpul s-o luăm din loc!... Da, sigur... Hai! glăsui fostul violonist, dezmeticindu-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
încăperea: Ia să ne spună nouă tovarășul Ceaușescu dacă știe care e formula apei... Întrebarea îl lăsă pe Ceaușescu în pom. N-ai auzit ce te-a întrebat tovarășul profesor, Niculae? Răspunde-i, să nu creadă că nu știi!... îl îndemnă Maurer. Ceaușescu vru să spună ceva, dar din gâtlej nu-i ieșiră decât niște sunete nearticulate. Îi trebuiră câteva minute ca să-și recapete aplombul obișnuit și graiul. Ce-i aia, tovarășu'?... Aaaa!!... Văd că dumneata mă subapreciezi!... Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bărbat păros ca o maimuță, cu o cicatrice mare cât toate zilele brăzdându-i obrazul stâng. Ia hai să facem o mică plimbare cu ea, să vedem dacă merită banii!... Hai, sus în șa, Popescule, și piciorul pe accelerație!... îl îndemnă el foarte nerăbdător, dându-i discret un brânci înainte. Nando mai încercă o dată să se elibereze din strânsoare , dar securiștii îl ținură cu mâini de fier la mijloc și îl siliră să descuie mașina și să se așeze la volan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
N-am nici o prietenă... Dacă aș fi avut, ți-aș fi spus demult! Ce-ai spus, maică?... Aud?... tresări baba din patul vecin, săltându-și capul de pe pernă, ca să-l poată vedea și auzi mai bine. Stai liniștită, mamă, o îndemnă femeia între două vârste, așezându-i mai bine căpătâiul și ajutând-o să se așeze la loc. Bătrâna mai îndrugă ceva și începu să tușească urât, scuipând o flegmă gălbuie-roșcată într-o batistă. Domnul Barbilian e un mare poet, afirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apucă să apese pe clanța ușii. Le deschise domnul Măgureanu în persoană, care parcă stătuse în antreu și pândise momentul venirii lor. El îi întinse afabil și zâmbitor mâna musafirului, cercetându-l o clipă prin lentilele ochelarilor de pe nas și îndemnându-l să intre și să se simtă ca la el acasă. Era un bătrân foarte înalt, uscățiv și cu părul albit complet, cu un aer demn și destul de distins, de fost funcționar în vreun minister interbelic sau ceva asemănător. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
câteva clipe pe amândoi fără grai. Dar imediat mama lui Victor se ridică de pe scaunul ei foarte bucuroasă și veni s-o întâmpine pe fată cu brațele deschise: A, ia te uită cine a venit la noi!... Faceți cunoștință, îi îndemnă Victor pe bătrâni. Ticu continuă să stea, însă, neclintit pe scaun și s-o privească pe fată cu niște ochi mirați, de parcă ar fi văzut-o picând din cerul senin. Felicia dădu bună seara și spuse că spera ca vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
alfabetului grec : ά, β, δ, ζ, ...η, θ, ω... După câteva rotații ale discului Justin atinge ușor, de parcă mângâie, o literă. Undeva, pe bolta care se ghicește în spatele discului, a cărui rotire s-a întrerupt, apare o bandă luminoasă care îndeamnă la alegerea între două alternative : "aici" sau "de cealaltă parte..." Sunetul cristalin se aude din nou fără ca Justin să fi folosit bagheta. Defilarea benzii luminoase s-a oprit lăsând să se poată citi doar ultima opțiune, așa cum se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
singură, a ajutat-o bunul Dumnezeu să treacă pragul cel greu. Vezi tu că amândouă pacientele merg spre bine dacă am scos pisica și nu s-a mai întors ? Eu trec în salonul de-alături." "Fii atentă la pisică !" o îndeamnă, pe ton de glumă, colega femeii care vede pisici acolo unde alții nu le văd. Zgomotele spitalului care se trezește din somn : deplasarea paturilor celor care vor intra la blocul operator, pregătirea micului dejun care degajă deja un parfum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din ce în ce mai des drumul. Cei trei bărbați se înarmează cu lopețile ascunse sub jilț, coboară și degajă drumul cu repeziciune, fără nici o vorbă, fără nici un gest inutil. Deși sub șubă este cald și bine Dora nu a adormit cu toate că toți o îndemnaseră. Eul ei se pare a se fi transferat în silueta întunecată a bărbatului așezat la înălțime, în fața ei. Nu-i vine a crede că întâlnirea cu el a fost aievea. Nu-i vine să creadă nici că această călătorie printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rest gândirea și simțurile îi sunt nealterate. Își scoate o mănușă și se ciupește de obraji spunându-și : Este adevărat, nu sunt fantasme !" În întâmpinarea lor iese un bărbat care le luminează calea cu o lanternă : Intrați la căldură !", îi îndeamnă aceasta, cu o rostire cu accent ciudat. În tinda casei, grupul se oprește și bărbatul continuă : "Eu mi-s Petrică, nepotu lui Tanasie. Mi-o trimis el de știre ce-om ave di facut. Apu..., v-oi ruga sî intraț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cuvintele, își drege glasul și, în sfârșit începe : M-au tulburat cele transmise de tata despre mama și mai cu seamă remarca lui despre relația mea cu Dorina, nepoata lui: "Cam rece, cam sec răspunsul tău..." Întâlnirea cu el mă îndeamnă să scot la suprafață, să limpezesc neliniștea care sălășluiește în adâncurile mele. Relația pe car am avut-o cu mama... Relația mea cu Dorina... Încerc să pun în cuvinte cauza neliniștii mele. Știu că vine de acolo, de la relația delicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
-i vorbă, că nici din cele auzite n-a înțeles mare lucru, dar și-a zis că Roza-vecina ori îi ia tot, ori, îi dă totul tzurik, adică înapoi, cuvânt pe care-l știa de la Gheorghieș al ei când își îndemna caii să dea căruța înapoi. Că nemțeasca asta a lor îi numai bună ca s-o priceapă caii... Iar Rozy, după ce mi-a luat tot curechiul, vrea să-mi ia și bărbatul! Dar cu mine nu-i merge!.. și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că trage! Și dădea bice calului. În schimb, la moara cumătrului Gheorghieș de la Mănăstioara, îi plăcea de minune. Acolo se simțea Cazanciuc în largul lui, că acolo nimeni nu mai îndrăznea să-l întrebe de coada calului. Dimpotrivă, oamenii îl îndemnau să le povestească el din cele multe știute de prin satele vecine. Iar el nu se lăsa prea mult rugat, că avea plăcerea și știința povestirii unor întâmplări auzite sau la care a fost parte. Așa, odată, și-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Cazanciuc, bucuros nevoie mare că pleacă spre casă odată cu seara. Dar și cu mine nu mi-e rușine că și în situația mea, mama-i româncă, tata-i ucrainean, iar eu îs moldovean... a mai adăugat căruțașul și și-a îndemnat bidiviul cu un energic Dii căluțul tatii! făcând ca în urma lui să rămână o dâră lungă de praf albicios, înecăcios. Odată ajuns pe culmea dealului de la Mănăstioara, a constatat că va sosi cu bine acasă la adăpostul întunericului ocrotitor... după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sumedenie de lucruri impardonabile ce-i vor afecta imaginea de funcționar la Sfat. Tot pe moment a realizat că cei doi colegi, suspect de binevoitori, care s-au oferit să-l ajute, în realitate și-au bătut joc de el, îndemnându-l, practic, să continue distrugerile în apartament. Dar nici nu le putea reproșa prea multe, deoarece instalația de emisie-recepție tot în patul lui se afla, așa că a ales varianta de a-și vedea spășit de treabă... Fără îndoială era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
neamul, Paraschivo! Că podoabele de fătuci nu știu ce-nseamnă înfrânarea de timpuriu și așa, după măritiș, nu mai pot face copii! Ptiu, Doamne, iartă-mă! Că nu-ți mai spune nimeni nici mamă și nici bunică. Așa te povățuiesc să le îndemni și tu pe fetele tale că pe băieți îi va îmboldi Ion, Paraschivo! Eu vreau nepoți! Mulți, fata mamei! De la doi în sus, Paraschivo! * * * Năstăsia, cea de-a doua fată a lui Constantin Mâțu și a nevestei sale Saveta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mișelești iar apoi sunt repartizate, după caz, în grădini cu verdeață sau la baia de smoală clocotindă. Dacă doriți o confirmare a celor spuse, priviți cu atenție fresca de la Sucevița sau Voroneț care ilustrează legenda biblică a Scării Virtuții ce îndeamnă la meditație, la cumpătare, corectitudine, smerenie și la grija față de cel apropiat. Luați aminte, pământeni, parcă ar zice Judecătorul, că excesul, lăcomia, pizma, risipa, zgârcenia, râvna la bunul altuia, desfrâul vă trimit suflețelul direct la cazan pentru o întreagă veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
traduceam glumele în limba franceză, dar, de cele mai multe ori, luați de valul râsului, suna de ieșire și ne amuzam numai în neaoșa noastră limbă dulce ca... Hai, zi și tu o glumă, tăcutule! Măcar în limba română deschide gura, mă îndemna doamna... Ce mai la deal la vale: doamna știa să încurajeze un om, nu jignea; era foarte delicată și știa să-i spună că-i prost, fără să-l deranjeze. Nu știam decât o singură glumă și i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pereții capelei și-i întreb dacă n-ar trebui să te chem, dacă n-ar trebui să încercăm să fim cei mai mari inventatori ai lumii, noi, cei care am putea reînvia sentimentele romantice ale studenției... Încearcă, A, încearcă, mă îndeamnă Marele Bronz. N-am găsit nici în ceruri un suflet mai mare decât al lui Z... Încearcă, A. Știi, îmi zice încătușatul Onuț, în viața cealaltă, pe când nu eram sfânt de capelă, eram așa de singur în garsoniera aceea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu te forțezi și impulsul vieții e în tine în mod natural, dacă nu opui rezistență și accepți și le savurezi pe toate, păstrându-te, nimic nu te poate răni. Asta-i calea cea mai ușoară pentru mine. Ceva mă îndeamnă, ceva m-atrage și mi-e greu să mă desprind. De aceea am și trăit ca mine. Numai că vine un moment când te odihnești singur și uiți. Lumea a fost și ea creată cu atât de mult timp în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
o oglindă cu părul castaniu revărsându-se pe umeri, cu ochii de culoare albastră ca a cerului de primăvară, cu buzele-i cărnoase și cu o seninătate ce-i lumina întregu-i chip. Hai, Matei, ce mergi așa de îngândurat, îl îndemnă prietenul. Cum de n-am mai văzut-o până azi? — Pe cine să vezi, măi? Ce tot spui? Pe fata care a fost cu noi. —Să nu-mi spui că ți-a căzut cu tronc. — Cu tronc e puțin zis
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de răbdare. Ajută-mă întâi să punem masa că trebuie să vină și tata. Nici n-a terminat bine vorba că a apărut și Alexandru. —Ce faceți fetelor? — Ne pregătim pentru servirea mesei. Veniți că mâncarea este gata, i-a îndemnat Cecilia. S-au așezat în jurul mesei și în timp ce mâncau, Elena nerăbdătoare a revenit cu rugămintea ei. — Acum trebuie să-mi spui visul, Ceci. Am așteptat destul. — La masă se mănâncă, nu se vorbește. —Lasă-mă cu teoriile, că mă supăr
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-mi! —Vrea să ne întâlnim. — Când? Unde? Cum? sărea într-un picior, veselă, Elena. — Stai că dai peste mine, nebuno. —De ce te bucuri? O întrebă mamă-sa care tocmai ieșea din bucătărie. Pentru căă, pentru căă...... — Hai, spune odată! O îndemnă mamă-sa. Îi spun, Ceci? — Doar nu-i secret. —Sora mea cea dragă și fata ta cea iubitoare se întâlnește astăzi cu un băiat. —E adevărat, Ceci? — Da, mamă! — Cine-i băiatul? Aiuritul de astă-toamnă, din parc, se grăbește să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mezina. Ea este Elena. —Mă bucur să te cunosc, a răspuns Matei sărutând-o pe frunte pe Elena care îl cerceta cu privirea. Bună! i s-a adresat și Ceciliei sărutând-o, cu dragoste, pe obraji. Hai, urcați! le-a îndemnat. Cornul Cerbului, fiind un loc de agrement plăcut și aproape de oraș, era frecventat de multă lume. Acolo ei au găsit prieteni și cunoscuți, iar Matei a fost asaltat de multă lume. —Să trăiți, domnul doctor, să știți că nevastă-mea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
va trebui consultată și societatea civilă și societățile extraparlamentare nu numai partidele, pentru că alegerile în Parlamentul European vor constitui cea mai importantă mișcare după 1989, susținea Cecilia. Mai vorbim mult despre politică? Hai să ne mai relaxăm puțin, i-a îndemnat Matei. S-au jucat diferite jocuri nelipsite fiind cele cu pedepse hazlii. Georgeta căuta să greșească de cât mai multe ori ca să aibă ocazia să-l sărute pe Matei, fiindcă cea mai frecventă pedeapsă era sărutarea unei persoane. Când l-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]