16,183 matches
-
timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat o foarte importantă particularitate a istoriei industriei moldovenești: în marea majoritate a ramurilor industriale s-a trecut direct de la cooperația capitalistă simplă la mașinism. S-a observat în mod îndreptățit că „în Moldova nu a existat, o producție de hârtie...” până în 1841, când „...s-a trecut direct la industria de fabrică”. Această constatare poate fi extinsă, exceptând întrucâtva industria alimentară, asupra tuturor ramurilor industriale ale Moldovei în sensul subliniat de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1849 și să se pună la adăpostul casei Hanson et c-nie din Constantinopol, al cărei împuternicit, Guarricmi, venise, în noiembrie 1849, la Galați pentru a avansa lui Goldner fonduri. Într-o jalbă a lui Goldner către domnitor găsim multe observații îndreptățite, a căror veridicitate este confirmată de abuzurile binecunoscute ale funcționarilor de stat. După îndepărtarea lui Mihai Sturdza din Moldova, comisia înființată pentru soluționarea diferendelor dintre stat și Goldner s-a adresat domnitorului Grigore Ghica, la 20 februarie 1850, arătându-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deplin explicabilă dacă avem în vedere că dominația otomană era pavăza care le asigura rolul economico-politic în țară și continuarea exploatării ei, în numele și în virtutea unui regim impus de Poartă. Era vorba însă de o minoritate, încât este pe deplin îndreptățită concluzia că politica filo-rusă a lui Cantemir și Brâncoveanu nu a fost personală, căci, „cel puțin în această împrejurare, domnii nu lucraseră împotriva părerii obștești”. Această părere obștească nu putea să încline decât spre viitorul pe care-l promitea Petru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să facă amendă onorabilă la Poartă ca „să se ție [...] cu mâna de amândouă funiile”. Domnitorul urma o cale proprie în interes propriu. Desigur, nici boierimea autohtonă filorusă nu-și ignora interesele de clasă, dimpotrivă, dar ea se socotea singura îndreptățită să facă apel la titlurile continuității și revendicărilor naționale. Într-o filipică antiotomană, intitulată Trâmbița românească (manifest tipărit în 1769 și atribuit lui Enăchiță Văcărescu) se lansa chemarea la deșteptarea românilor, „pă vrăjmași să năvălim”; se invoca măreția de altădată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Suceava, elev și student de excepție, apoi cercetător științific și profesor universitar, director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, membru corespondent al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Alexandru Zub a împlinit în chip fericit așteptările optimiste și îndreptățite ale dascălilor săi și ale tuturor celor care l-au urmărit cu interesul ce-l suscită, de regulă, valorile. În anii studenției noastre, de-abia dacă am schimbat câteva fraze amiabile, pentru a reînnoi cunoștința în toamna anului 1957, când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în spate diplomația engleză; istoricii iranieni pretind că Rusia a declanșat războiul din 1826, iar cei sovietici învinovățesc Iranul. Rămâne însă fără răspuns întrebarea: revanșa pregătită de iranieni țintea la recuperarea unor teritorii răpite lor și, în acest caz, era îndreptățită ? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Nu se cuvin, deasemenea, minimalizate, motivele de prevenție în politica țaristă dacă avem în vedere propensiunea engleză: supunerea Nepalului (1816) și a Assamului (1825), pătrunderea observatorilor englezi în Afganistan și Buhara și creșterea influenței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fel de saturație. Aveam impresia că se punea în funcțiune mecanismul și se efectua aplicația, or asta mă atingea mai puțin. Fecunditatea descoperirii gîndirii sale mă lovise o dată și nu se mai manifesta printr-o nouă fecunditate, după părerea mea, îndreptățită sau nu. Asta resimțeam. Poate că în acel articol, unele formulări mi s-au părut raționalizatoare, nu mai știu ! B. N.: În scrisoarea sa, Lupasco spune: "Fără îndoială, v-a deranjat cuvîntul determinism, în legătură cu evenimentul. Dar, mai întîi, o logică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
neagă pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și nu în lipsa de dreptate căreia i se adresează amenințarea. Motivând pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu este posibil prin natură. Așa încât, deși are propria sa lege, el nu este blocat în sine. Între natură și cultură există o perpetuă corespondență îndreptățită tocmai pentru că în lume se află o ființare (o existență) în care natura și cultura sunt împreună, în echilibru (un echilibru funcțional, prin urmare, niciodată perfect); și această existență pe seama căreia este pus un asemenea rost "cosmic" este omul ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât în măsura în care este, anterior, un principiu al omului și un fapt făcut posibil prin existența umană, o existență culturală, desigur. Vocația urmează finalității naturii, dar numai pentru că natura și-a servit propria finalitate prin personalizarea energiei. Prin urmare, nu este îndreptățită ideea unei finalități naturale primare, natura nefiind, prin "natura" sa, ordonată prin finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se petrecea în Ziua Judecății de Apoi (Pareami che sorto). În vis tatăl său, sfârșit de foame, apărea pentru a-l condamnă. Arminio iese în timp ce preotul Moser sosește. Preotul îl întreabă pe Francesco dacă a fost chemat pentru o solicitare îndreptățită sau numai pentru ca să-și bată joc de religie. Moser îl vede pe Francesco tremurând și declară că Dumnezeu îl șomează să dea socoteală pentru crimele comise. Francesco răspunde cu o întrebare: “Ce poate Dumnezeu să-mi facă? Care dintre păcate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un secol dacă facem abstracție de cele câteva montări în peninsula Iberica în deceniile șase și șapte ale secolului 19. Partitura vocală, desi greu de găsit, a rămas mereu accesibilă și a permis o evaluare a operei originale de către autoritățile îndreptățite (Gatti, Toye, Abbiati ș.a.m.d..). Această situație a durat până în spre sfârșitul anilor 60 când două copii complete ale partiturii au ieșit la lumină în arhivele Bibliotecii Conservatorului din Neapole, una pentru Stiffelio și alta pentru Guglielmo Wellingrode în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
demersului nostru, vom descoperi în registrele bisericii că a mai existat un prunc, dar că acesta a murit încă înainte de a fi botezat. Deci, din punct de vedere obiectiv, atât cifra paisprezece, cât și cifra cincisprezece sunt corecte. Mult mai îndreptățită ni s-ar părea întrebarea cum de Augustus Rupert Vasi Hamilton, mai pe scurt Costică, este..., adică a fost cu cincisprezece ani mai mare decât NF? Mai ales că între ceilalți copii diferențele de vârstă sunt de cel mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
diferitele tribunale! Bine, veți întreba (absolut îndreptățit), cine să fie atât de inconștient, ca să nu spunem prost, să angajeze un avocat potrivnic intereselor sale? Și să-l mai și plătească atât de generos pentru un deznodământ cunoscut apriori catastrofal! Absolut îndreptățită întrebare! Doar că, iertată să ne fie expresia, o întrebare născută din ignoranță: în primul rând, de fapt în al doilea rând, cel ce-l angajează pe maestrul Ludovic L. nu e mandantul său, ci chiar partea adversă. Așa că și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
plătită generos de un sponsor în care are totală încredere. Și, bineînțeles că și acel "sponsor" va fi plătit generos pentru serviciul de încredere tot de către partea adversă.] În al doilea rând, adică în primul rând, răspunsul la întrebarea absolut îndreptățită "cine să fie atât de inconștient, ca să nu spunem prost, să angajeze un avocat potrivnic intereselor sale?" este că nimeni nu este atât de inconștient, ca să nu spunem prost, să angajeze un avocat potrivnic intereselor sale! Cel ce ajunge sub
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
alți mizerabili suspecți. (Nu este întâmplător că am ales să prezentăm și această speță, în care măiestria lui Ludovic L. a trimis un om în spatele gratiilor, unde se află în siguranță: se știe că furia maselor este întotdeauna pe cât de îndreptățită, pe atât de trecătoare.) Deci: 1. Maestrul Ludovic L. a mai salvat viața unui om; 2. Niciodată nu e indicat să spunem de la început că un cutare caz se încadrează sau nu în demersul nostru. Iată, așadar, motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a șaisprezecea spiță a lui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 (vezi documentele depuse la dosar); Întrucât oficialitățile din orașul New York (SUA) au refuzat să ia în considerare cererea îndreptățită a petentului; Întrucât oficialitățile din orașul New York (SUA) și-au motivat gestul prin aceea că nici în Constituție, nici în vreun Amendament, nici în vreo Lege sau vreun Regulament, și nici măcar printr-o cutumă nu se specifică datoria statului de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
locul lui (containment) a blocului răsăritean, iar a URSS, aceea de a-și consolida poziția și de a obține rangul paritar cu cealaltă putere mondială, vechiul obiectiv neschimbat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta se vedea, astfel, îndreptățită să procedeze la fel ca SUA în situațiile internaționale. Ambele părți căutau să producă cât mai multe neplăceri și motive de îngrijorare celeilalte părți într-o largă arie deschisă competiției și fricțiunilor. Exista însă o sferă restrânsă unde cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Consiliul de Securitate și la Curtea Internațională de Justiție, toate fără urmări, în timp ce în SUA declarațiile anticubaneze se multiplicaseră. Era un cere vicios: în timp ce Cuba, exasperată, denunța primejdia unui nou atac după The Bay of Pigs și se vedea îndreptățită să se bazeze pe URSS, care îi trimitea armament și experți, SUA invocau aceste pregătiri ca acte ostile. În atitudinea lui U Thant se citea o înțelegere a situației disperate a Cubei ce se bucura de simpatie în lumea a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
eroismul (între 41% și 46%); patriotismul (între 49% și 57%). Iată zece valori pe care elevii le atribuie cu precădere școlii, ceea ce arată că diversele atacuri la rolul învățământului și al școlii, din perspectiva valorilor însușite de elevi, nu par îndreptățite. Școala se menține, astfel, pe primul loc între cele trei instituții în ceea ce privește influența pozitivă asupra elevilor. Televiziunea apare ca având cea mai mare influență în ceea ce privește însuțirea unor valori și atitudini „mediatice” de către toate categoriile de elevi, chiar dacă în proporții diferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aprilie 1930, lunar, cu unele întreruperi. Director este V. V. Tilea, iar redactor responsabil - N. Buta. Articolul-program, Cuvânt înainte, semnat cu numele publicației, al cărei subtitlu este „Revistă bilunară de ideologie democratică”, afirmă drept finalitate „cultivarea conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
Cecurile se clasifică, În general, după două criterii, respectiv: • după felul persoanei beneficiare; • după modul În care se Încasează. a) După felul persoanei beneficiare Întâlnim următoarele categorii de cecuri: • cecuri nominative, care poartă desemnarea precisă a beneficiarului, acesta fiind singurul Îndreptățit să Încaseze suma. Această categorie de cecuri nu poate fi transmisă prin gir (andosare); • cecuri la ordin reprezintă o categorie de cecuri la care este, de asemenea, desemnat beneficiarul, dar care au stipulată clauza „la ordin”, fapt ce dă dreptul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
laptelui, cum este Covalact, consideră că politicile românești din domeniu sunt inadecvate la toate nivelurile. Luările de poziție din mass-media sunt practic unanime în aprecierea că ministerul de resort are o abordare lipsită de profesionalism și de perspectivă. Aprecierea pare îndreptățită dacă se compară cu cea a ministerelor omoloage din celelalte țări UE. În caseta de mai jos sunt prezentate câteva elemente de natură legislativă din 2005, în paralel cu ceea ce s-a concretizat în cazul unei ferme de 250 de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de echivalențele românești oferite de traducător, mai ales pentru operele poetice. I s-au reproșat lipsa de înțelegere față de specificul poeziei sau faptul că acribia învățatului copleșește textul, care nu depășește stadiul unor versificări elementare. Sunt, nu încape îndoială, observații îndreptățite, dar care nu micșorează cu nimic meritele lui C., ale cărui eforturi rămân menționabile. SCRIERI: Istoricul presei focșenene. Bibliografie (1859-1900), Focșani, 1931; Publicațiile periodice românești ale Sibiului de azi, Sibiu, 1934; „L’Infinito” di Leopardi in romeno, Salonic, 1937; România
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât a artistului, cât și a artei. Tot Gherea, de data aceasta îndreptățit, crede că în critica literară („critică științifică”) trebuie introdus un model analitic, model de altfel validat de evoluția ulterioară a domeniului. Revista își află astfel criticul care îi lipsea. Aici, Gherea publică unele dintre studiile lui importante: Către d-nul
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]