2,548 matches
-
și în zonele Renovărilor urbane. Ele sunt emblematice pentru ambiția lui de a dirija dezvoltarea urbană. În interiorul ZUP, statul și colectivitățile locale dispuneau de un drept de preempțiune în cazul vânzării terenurilor și puteau schimba prețurile cerute. Această situație favoriza înflorirea unui urbanism operațional, ce se distingea de urbanismul reglementativ. Acesta din urmă determina, pentru diferitele parcele ale teritoriului comunal, reguli de folosire a solului care intrau în contradicție cu inițiativele private în materie de construcții; vocația rămânea aceea de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în zonele rezervate operațiunilor de urbanism operațional permitea puterilor publice să negocieze cu micii speculanți ai burgheziei mici și mijlocii. Dar și marile operațiuni de urbanism operațional, în mod paradoxal, au permis speculațiile funciare. Timpul cerut de realizarea ZUP încuraja înflorirea unor operațiuni întreprinse de investitorii privați; aceștia sperau să beneficieze și ei de solvabila cerere de locuințe și să încorporeze în prețul de vânzare sau de închiriere și amenajările finanțate de puterea publică. De fapt, nu era nevoie să fii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comisii și proceduri oficiale de consultare 478 până la înființarea consiliilor de cartier, devenite obligatorii pentru orașele de peste 80 000 de locuitori prin legea din 27 februarie 2002 cu privire la democrația de proximitate, recunoașterea acestei mize civice s-a tradus printr-o înflorire a organismelor de participare democratică presupuse că ar face ca acțiunea publică locală să câștige în eficacitate și legitimitate. Asistăm, totuși, la o veritabilă democratizare a modului de conducere a orașelor? Observațiile privind instituționalizarea participării suscită circumspecția analiștilor. Raportată la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creștinismul, umanismul grec și ordinea juridică romană. Ea a conservat aceste moșteniri cărora le-a adăugat noi elemente ce definesc astăzi, deopotrivă, diversitatea și structura sa unitară. Astfel, la contribuția pe care lumea greco-romană și creștinismul au adus-o la înflorirea Europei, trebuie să adăugăm construcția instituțională a regimurilor feudale și apoi parlamentare moderne, ce exprimă diversitatea de organizare funciară și culturală europeană. Cu prilejul unei conferințe susținute la Universitatea din Zürich, în noiembrie 1922, Paul Valéry spunea: „Eu voi considera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
științelor exacte și aplicative. Pentru a putea reprezenta nivelul superior de gândire al acestei perioade este suficient să-i amintim pe Euclid, Arhimede, cu contribuțiile lor geniale în domeniul geometriei, mecanicii, astronomiei. O asemenea tendință și-a pus pecetea asupra înfloririi științelor și artelor, filosofiei, asupra preocupărilor oamenilor. În centrul cultural al lumii elene, Alexandria, corpul omenesc a putut deveni pentru prima data obiect de studiu permis pentru anatomie. Acest mod de gândire propriu științelor exacte și-a pus pecetea și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a întărit, s-a însuflețit cu înțelepciune, făcându-se mai puțin dependent de jocul forțelor externe de diferite feluri. În secolul al V-lea î.I.C. Grecia se identifică cu perioada de după războiul persan, care a corespuns atât unei înfloriri economice, științifice și culturale, cât și unei întăriri a democrației sclavagiste. De asemenea, aceasta a însemnat o creștere a importanței valorilor obiective, precum și a individualităților, înțelegând prin aceasta valori individuale libere (ex: sclavii erau tot individual vânduți în piețe). 3
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încă din acea perioadă, a numeroase tendințe mistice. Una dintre ele a pavat drumul spre era creștină, de unire instituționalizată a sufletului cu Dumnezeu. Sub această influență, filosofia își va îndrepta acțiunile spre credință, va deveni teologie, epoca sa de înflorire antică va fi tot mai mult uitată. Din această cauză, Philon nu și-a mai propus ca obiectiv cercetarea sufletului ca fenomen natural, ci numai a acelor relații dintre oameni ce rezultă din subordonare la axiome și la Dumnezeu. Este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cultura de la Matignons (Charente) și de la Peu-Richard (Charente-Maritime), deosebite de șasean. În zonele lacustre se dezvoltă de asemenea sate: Charavines, pe malul lacului de la Paladru (Isère). Neoliticul final și nașterea metalurgiei. Perioada dintre -2500 la -2000 este marcată de o înflorire a civilizațiilor neolitice cu o intensificare a ocupării de pămînturi. Civilizația de la Fontbouisse, în împrejurimile orașului Montpellier, oferă în acest sens un bun exemplu cu numeroasele sale sate (20 pînă la 25 pe 100 km2), repartizate pe suprafețe de pămînt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obțină aceleași drepturi, evoluție consacrată de edictul împăratului Caracalla, în 212 d.I.C., care îi transformă pe toți oamenii liberi ai lumii romane în cetățeni romani. Pentru Galia, această atitudine, care s-a putut menține timp de patru secole, a permis înflorirea unei civilizații originale. DOCUMENT 1 Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei 1. Extras dintr-o inscripție gravată pe o placă de bronz și găsită la Lyon: "În mod cert, printr-o inovație, divinul Augustus, fratele bunicului meu, și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aristocrația galică își petrece tot timpul pe pămînturile sale. Orașul rămîne centrul privilegiat al vieții sociale, locul unde se exprimă și cultura. Într-adevăr, Galia de la sfîrșitul secolului al III-lea și din secolul al IV-lea cunoaște o remarcabilă înflorire intelectuală cu orașele Trèves, Autun și Bordeaux. Acolo se formează majoritatea marilor oratori, care rostesc panegirice, discursuri oficiale de laudă pentru împărați: Mamertin din Trèves, Eumène din Autun, Nazarius din Bordeaux. În această universitate din Bordeaux predă Ausone, proprietar bogat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta scrie în limba latină. 9. Nașterea Franței (secolele X XII) "Anul o mie", o idee falsă desigur, dar și timpul unei mari schimbări. După ultimele invazii, arabe, maghiare, normande, o extraordinară înflorire economică, demografică și culturală transformă Franța și Occidentul. De această mișcare beneficiază familia regală a Capețienilor, care, în fruntea regatului Franței începînd din 987, ajunge în prim plan în cursul secolului al XII-lea. Nu se poate data nașterea Franței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încarna istoria Franței pînă la Revoluție: Capețienii. Începuturile lor, înaintea domniei lui Filip August (1180), sînt lente și modeste: ele se situează într-un context feudal puțin propice unei puterei regale solide. Dar, în același timp, regatul beneficiază de extraordinara înflorire economică, demografică și culturală care, începînd cu anul o mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din Evul Mediu timpuriu într-o lume în expansiunea prin raportare la Islam și la Bizanț: un nou raport de forțe exprimat, începînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Biserică la sfîrșitul secolului al X-lea, ajunge, în secolul al XI-lea, la o vastă reformă a Bisericii însăși: *reforma gregoriană. Vom reveni. Să reținem totuși de pe acum că mișcarea de construcție și reformă a fost însoțită de prima înflorire artistică a Occidentului medieval care a lăsat multe urme. Secolele al XI-lea și al XII-lea sînt marile secole ale artei romane, despre care stau încă mărturie, cu decorul lor de sculpturi și de fresce, foarte numeroase biserici rurale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un senior de Artois la începutul secolului al XIV-lea. În acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor este însoțită de o renaștere urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie că e vorba despre renașterea vechilor cetăți episcopale, întorcîndu-ne în timp pînă la epoca romană, sau despre crearea așa-numitelor "villeneuves" (suburbii) sau "villefranche", [orașe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța actuală, de 15 pînă la 20 milioane, cu o densitate de 30 pînă la 40 de locuitori pe kilometru pătrat. Franța din 1328 nu este numai o țară bogată care a profitat, mai mult decît oricare alta, de marea înflorire a Occidentului de după anul o mie. Este de asemenea țara cea mai populată a Creștinătății. De aceea trezirea va fi cu atît mai brutală. Deja numeroase semne ne permit să remarcăm nu numai sfîrșitul creșterii, dar și o răsturnare a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite în marile stări generale care se țin la Tours în 1484, un an după moartea lui Ludovic al XI-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se dezminte de suratele ei, crăciunica nu se dă în vânt după apă, pământul în care stă trebuind să fie udat moderat și lăsat să se usuce între două udări. Apa pe care o folosești în special în perioada de înflorire, trebuie să fie bogată în potasiu. Pentru a florile și bobocii să nu se usuce și să țină mai mult, nu o mișca absolut deloc. Cea mai mică schimbare o îmbolnăvește. Azaleea. Varietate indiană de azalee, care înflorește iarna, este
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
spațiu, ale culturilor istorice. Tot Spengler e cel care face deosebirea categorică între cultură și civilizație, înțelegându-le ca etape succesive în dezvoltarea aceluiași grup etnic. Cultura primează ca tinerețea, civilizația urmează ca bătrânețea. Cultura e primăvara creatoare de strălucite înfloriri; civilizația e sleirea forțelor și decadența în forme rigide, care dezumanizează și dizolvă societatea națională. Autorul acestei teorii a fost acuzat de pesimism din pricina concluziei negative ce se poate trage, fără voia sa, pe seama vitalității viitoare a poporului german. Dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
după căderea Imperiului Roman, Occidentul creștin pierde contactul cu această cultură și intră în „noaptea barbară”. Renașterea cugetării mistice în Apus începe în veacul al IX-lea, după ce opera lui Dionisie Areopagitul se cunoaște prin traducerile în latinește; iar marea înflorire a filosofiei teologice, care poartă numele de Scolastică și culminează în veacul XIII, e rezultanta unor influențe atât de eterogene încât nouă ne par de necrezut. Filosofia arabo mahomedană, pătrunsă în Europa apuseană prin Spania maurizată, cugetarea evreiască, reprezentată îndeosebi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sluji pompa și frumusețea cultului. Datele cele mai recente ale etnologiei ne spun cu alt grai același lucru. Există deci o legătură intimă, de la început, între religie și artă, legătură pe care istoria creștinismului o proclamă prin cea mai bogată înflorire, pe care artele au trăit-o pe tulpina credinței. Și dacă Biserica s-a întemeiat în afara raiului sau în locul lui, pentru a umple deficiența pricinuită de păcat și dacă arta s-a născut în Biserică, de bună seamă tot într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi și care e prin excelență stilul sacru, există netăgăduit și în catolicism; el nu are însă acest caracter de neîntreruptă continuitate, de perenitate, pe care îl are stilul bizantin în ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și același bizantin identic cu el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu trebuie luată cu asalt. Hristos prin Biserica sa îmbărbătează geniul la acest asalt, cel mai nobil după acela al sfinților, care a dus la făurirea atâtor strălucite simboluri artistice ale credinței. Privind dezvoltarea culturii europene, în veacurile ei de înflorire și în epocile de scăzământ, e locul să spunem cu psalmistul David, cel mai mare poet al lui Dumnezeu. „Dacă le retragi tu suflarea, ele mor și se întorc iarăși în pulbere; dacă le trimiți din nou Duhul tău, ele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se dezminte de suratele ei, crăciunica nu se dă în vânt după apă, pământul în care stă trebuind să fie udat moderat și lăsat să se usuce între două udări. Apa pe care o folosești în special în perioada de înflorire, trebuie să fie bogată în potasiu. Pentru a florile și bobocii să nu se usuce și să țină mai mult, nu o mișca absolut deloc. Cea mai mică schimbare o îmbolnăvește. Azaleea. Varietate indiană de azalee, care înflorește iarna, este
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care „împiedică vorbirea”. Descrierea lui este importantă fiind prima care privește aceste anomalii „din punct de vedere fiziologic și mai ales fonetic”*). În Evul Mediu, despicăturile congenitale ale feței sunt privite ca produsul unor fapte diabolice, iar Renașterea caracterizată prin înflorirea științei și a culturii face încercări descriptive fantastice (Ambroise Paré, Licetus, Andromad)*). Callen, în cartea sa „Medicus” amintește de fisurile buzei, iar bizantinii Aetius, Mirepsos și Marcellus Empiricus folosesc termenii de “Labiorum fisurae și Labia rupta”*). Wilhelmus de Compenis și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prim, indiferent de sursa acestuia. Din această categorie fac parte replici precum: [23] "[Platon:] -Lumea uită ades că tot ce-i pământesc și omenesc se ofilește. [Maria:] -Prea sfințite părinte, [...] toate cele pământești și omenești ar trebui să aibă o înflorire." (p. 109) [24] "- Slavă lui Dumnezeu! a zis în acea zi cuviosul Filaret, cătră prietinul său egipteanul, primindu-l cu bucurie în pridvor; toate câte le orânduiește El sunt bune, și iată o minune care nu se vede ades. - Slavă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]