KorAP: Find »[drukola/base=înflorit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...91 >

2,269 matches

Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

2); devreme (2); dezghețare (2); dulce (2); eternă (2); fericire (2); frunze (2); iarna (2); înflorită (2); înfloritoare (2); însorită (2); lalele (2); libertate (2); liniște (2); mărțișor (2); mireasmă (2); miros (2); naștere (2); nou (2); ploioasă (2); pomi înfloriți (2); reînnoire (2); rîndunică (2); trezire (2); vază (2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
2); ploioasă (2); pomi înfloriți (2); reînnoire (2); rîndunică (2); trezire (2); vază (2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a înverzi; înverzire; lalea; liniștită; mea; miros de flori; miros plăcut/curat; mugure; nașpa

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
romantism (8); roză (7); flori (5); galben (5); pasiune (5); petale (5); puritate (5); spin (5); fericire (4); ghimpi (4); grădină (4); petală (4); sînge (4); bucurie (3); gingășie (3); mireasmă (3); plăcere (3); catifelat (2); delicatețe (2); iubită (2); înflorit (2); lalea (2); lăcrimioară (2); miros frumos (2); mirositor (2); de la Moldova (2); negru (2); parc (2); parfumat (2); respect (2); sărbătoare (2); sentimente (2); senzual (2); suflet (2); surpriză (2); tandru (2); ac; albastru; anotimp; aparență; aparențe înșelătoare; aprins

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
3); eșec (3); fugă (3); gaură (3); izvor (3); luncă (3); mică (3); pămînt (3); repede (3); abis (2); adîncime (2); a coborî (2); declin (2); distracție (2); frică (2); frumusețe (2); gol (2); greu (2); hău (2); început (2); înflorită (2); îngustă (2); liniștită (2); moară (2); natură (2); obstacol (2); pădure (2); plimbare (2); punte (2); rău (2); seacă (2); țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
carne; cîinele; colorate; corp; culoare; la culoare; curat; curînd; da; dar; descoperiri; dezinvolt; dinozaur; Dumnezeu; educație; emoție; entuziasm; eternitate; eu ființă; a fi; ființă vie; ființe vii; floare; floră; foarte; frumusețe; fug; fugă; gîndire; gîză; glas; grabă; gunoi; început; îndrăgostit; înflorit; înțelegere; întotdeauna; lemn; liber; luptător; mama; măreț; melancolic; mergător; minciună; mîndru; mit; moarte; mobil; moi; morcov; morgă; mormînt; morți; motivat; muncitor; natură; neamul; noroc; nou-născut; omorît; omul; ca omul; oportunitate; pas; pasăre; pămînt; persoană; peste; peștișor; pisică; plăcere; plăceri; puternic

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396

zi. Ascultați un cântec trist. În unele cazuri, procedeul dă rezultate. În China se numește „a combate răul prin rău”. Dacă simțiți că procedeul nu vă priește, puneți un cântec vesel. Plimbați-vă cât mai mult posibil printr-o grădină înflorită. Studiile arată că prezența verdelui în proporție de peste 25% din imaginea pe care o privim ne calmează și ne crește senzația de fericire. Din același motiv, dacă aveți o grădină, este bine să petreceți mai mult timp îngrijind-o. Pieptănați

Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273

instituții de stat sau autorități” (Sadoveanu, 1967, p. 76). În 25 februarie 1937, în Adevărul, cu titlul „Fapte”, o nouă încurajare: „Profesorul Eugen Neculau, om de o rară încăpățânare, nu înțelege să dezarmeze și merge înainte. Merge nu cu vorbe înflorite, nu cu strigăte vane, ci cu fapte” (ibidem, p. 150). Iar a doua zi, în aceeași gazetă, sub titlul „Cale nouă”, se sugerează că acțiuni ca aceea de la Ungureni, pentru a prinde rădăcini și a rodi, trebuie să fie cunoscute

Educația adulților by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această apă se toarnă la rădăcinile unui păr, rostind: "Cum îi părul, când e înflorit, de frumos, așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!"375 În Joia Mare, de dinainte de Paște, în Bucovina, se trimit pe la case, de sufletul morților, sticle sau ulcele, pline cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
stâlp", iar "stâlpul acela este toiagul lui Dumnezeu"416 fapt ilustrat și într-o colindă din Moldova: De când, de când Dumnezeu / Și pământul s-a născut, / În patru stâlpi de argint, / Prea frumos l-a-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Verde, verde și-nflorit / Și cu flori acoperit."417 Reîntoarcerea la semnificațiile primordiale ale pământului-arhetip se realizează prin intermediul fiecărui rit de purificare, specifice sărbătorilor de peste an: "Pământul e așezat pe un stâlp și diavolul roade veșnic la el și când vede colinda (bățul frumos

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-auriți. / L-acei meri / Și-acei peri / Pică două lumânări, / Pică două, / Pică nouă, / Pică douăzeci și nouă, / Să se facă-un feredeu, / Să se Scalde Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său..."419 În cadrul sărbătorilor de iarnă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-am plivit; / La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Ca s-avem parte și noi, / Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă, / Tot cu mesele întinse / Și cu fețele aprinse, / Tot cu casele-ngrijite, / Cu buni oaspeți locuite, / Și la anul să trăiți, / Să vă găsim înfloriți, / Ca merii, ca perii, / În timpul primăverii / Și ca toamna cea bogată / Și de toate-ndestulată."165 Aceeași contopire ființială dintre om și cosmos o întâlnim și în ceremonialul de trecere. Aici, cosmicul devine o metaforă a umanului, metamorfoza fiind posibilă în urma

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de circumstanțialele de scop, vizualizează integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună mare, fii voioasă, / Că tu ai fină frumoasă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
divină, cât și pentru omul care tinde la în-dumnezeire. Pentru a cunoaște binele și răul are loc înfruptarea dintr-un măr, mărul simbolizând veșnica reînnoire a pământescului, dar și germenele revelației divine: Colo sus la răsărit, / Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Soare, / Sfânt domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de cuvântul tămăduitor: "Mă uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai pe râu în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ca preotul."319 În preajma solstițiului de iarnă, pasărea-suflet din colinde este reprezentată ca simbol al comuniunii dintre pământesc și ceresc: "Voi, sfinților, stați aici, / Eu mă duc cu îngerii / Pe cărarea-ntr-aurită. Unde raiul îi gâcit, / Este-un pom în drum înflorit / Tăt cu mere și cu pere, / Da nu-s mere și cu pere, / Da nu-s mere, nici nu-s pere, / Ci-s mai multe suflețele."320 O altă reminiscență a noului an agrar, este prezența "rândunicii" în unele colinde

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca dușman, ca pericol care pune în dezechilibru ordinea lucrurilor: "În jos înspre răsărit / Este-un măr mândru-nflorit, / Dulce somn de adormit / Și șerpele m-a găsit. / Jumătate m-a mâncat, / Jumătate nu mai poate. / Vină, Doamne, de mă scoate / Din gura șerpelui / Din mâna călăului."363 Sau "Limon, Limon, Dragul mamei, / Ce-ai strigat în gura mare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

ca în cimitir". Marin Sorescu topește lumea reală în substratul lumii fantastice a satului, a misterului, a spiritualității, printr-o transcriere exactă a limbii, a poreclelor, este satul de duminică dimineața: " Când cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea ridicola, caricată a existenței. De fapt, Marin

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

măruntaiele scenei, Lopahin încuind cu zgomot surd ușile sălii, și apoi masivele cortine de incendiu coborând scrâșnit, dinaintea spectatorilor prinși în capcană, ei și uitatul Firs. Și dulapul-coșciug, din care renaște, teatral, o livadă în miniatură. O livadă de vișini înflorită. (Iulia Popovici) Alexa Visarion a conceput lumea livezii de visini ca pe una insularizata, dar o insula mai putin obisnuita, cuprinsa intre o banuita apa, pe care plutesc vestigiile trecutului casnic, cu un dulap in prim-plan, culcat ca un

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893

sale, sunt structurate pe antiteze romantice: destinul derizoriu al omului comun/destinul întru eternitate al geniului, trecutul exemplar/prezentul degradat, efe meritatea ființei umane/eternitatea naturii, opozițiile real- ideal, teluric- celest, viață- moarte etc.: O, moarteai un secol, cu sori înflorit, / Când viațai un basmu pustiu și urât; Ea un înger ce se roagă - el un demon ce visează; / Ea o inimă de aur - el un suflet apostat (M. Eminescu). Anti teza nu sa devalorizat în literatura postromantică, fiindcă ea co

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
secvența selectată, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și suprimarea unei silabe. În același timp, cratima semnalează elidarea vocalei „î“. 3. Ștefan cel Mare era soarele Moldovei./ O, moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale subiectivității sunt: pronume la persoana I (în mine, mi) și a IIa (despre tine), adjective pronominale posesive la persoana a IIa (tale

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178

anuale în rondul de plante perene, dar mai ales țineți cont de înălțimea plantelor, atunci când acestea ajung la maturitate, astfel încât să nu se acopere unele pe altele. Luați în considerare și ciclul lor de dezvoltare pentru a avea o grădină înflorită tot anotimpul. • Cultura florilor anuale direct în pământ este destul de simplă. Trebuie doar să urmați indicațiile și, după cum veți vedea, acestea se aseamănă mult cu cele pentru răsadurile de interior, doar că precauțiile care trebuie luate sunt mai puțin importante

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]