11,073 matches
-
a încheiat cu o "pledoarie pătimașă", prin care ruga America să ajute România să-și rezolve problemele. Și cea mai importantă dintre acestea era "lupta împotriva comunismului". Așa cum armatele aveau nevoie de hrană, țăranii români aveau nevoie de tractoare și îngrășăminte, pentru a fi niște "luptători eficienți împotriva dezvoltării comunismului"567. Intrarea în vigoare a Tratatului de Pace nu a îmbunătățit cu nimic relațiile economice româno-americane. Malaxa continua, însă, să poarte tratative cu marile concerne americane industriale și bancare și să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să lupte pentru aplicarea planurilor economice naționale ale României 1021. Acest joc "dinte pentru dinte" a continuat, iar la ședința CAER din februarie 1963, Hrușciov a cerut României să renunțe la dezvoltarea industrială și să se axeze pe produse petroliere, îngrășăminte și agricultură. Alexandru Bîrlădeanu, reprezentantul român, a refuzat. După ce i s-au adus la cunoștință declarațiile lui Hrușciov, Gheorghiu-Dej i-a scris liderului sovietic o notă în care preciza că România se va retrage din CAER dacă organizația nu-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
in U.S. International Economic Policy, 1974 1086 Buletin DS, 16 martie 1964, p. 394 1087 Campbell, American Policy Toward Communist Eastern Europe, pp. 120-122 1088 "Scînteia", 25 decembrie 1963, p. 4 1089 Listă cu solicitările blocului sovietic privind fabricile de îngrășăminte și utilajele agricole, 18 martie 1964, Dosarul privind comerțul Est-Vest, cutia 1, Ședințele Consiliului Securității Naționale, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca JFK 1090 Telegramă, București către DS, 1 ianuarie 1964, p. 1, dosarul România, vol. I, Cablograme, conteiner nr. 203-204, dosarele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
până la aproape 10% în anul 1989 (tabelul 3.2). La fel ca și în cadrul grupei anterioare, și în cazul produselor chimice au predominat cele cu un nivel limitat de prelucrare industrială, având în consecință și o valoare adăugată destul de scăzută (îngrășăminte chimice, produse clorosodice, negru de fum, etc.), în timp ce produsele cu un nivel ridicat de prelucrare (medicamente, produse cosmetice, vopsele, materiale fotosensibile, radioactive, etc) au înregistrat ponderi nesemnificative, situate de-a lungul întregii perioade postbelice sub 10% din totalul exporturilor românești
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mobilă, etc.). Tabelul 3.2. Dinamica structurii exportului de mărfuri al României în perioada 1950 1989 EXPORT 1950 1960 1970 1980 1989 Mașini, utilaje și mijloace de transport 4.2% 16.7% 22.4% 24.9% 29.3% Produse chimice, îngrășăminte, cauciuc 1.7% 2.1% 7.2% 9.7% 9.5% Mărfuri industriale de larg consum 1.3% 5.8% 18.2% 16.2% 18.1% Combustibili, materii prime minerale, metale 33.8% 37.0% 22.6% 29.5% 32
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
3.3). Tabelul 3.3. Dinamica structurii importului de mărfuri al României în perioada 1950 1989 IMPORT 1950 1960 1970 1980 1989 Mașini, utilaje și mijloace de transport 38.3% 33.7% 40.3% 24.6% 25.5% Produse chimice, îngrășăminte, cauciuc 4.5% 7.4% 6.0% 6.4% 5.6% Mărfuri industriale de larg consum 10.2% 5.2% 5.5% 3.0% 3.4% Combustibili, materii prime minerale, metale 23.5% 34.3% 31.1% 50.3% 56
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
3.0% 3.2% 1.5% Total import 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 10 S. Pralea, Op. Cit., p. 39 Referitor la grupa de produse chimice, îngrășăminte, cauciuc, aceasta a înregistrat o creștere destul de pronunțată, majorându-și ponderea valorică în deceniile șase, șapte și opt, iar ulterior, datorită dezvoltării industriei chimice autohtone și substituirii treptate de către producția internă a unor produse anterior importate, procentul deținut de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la importul României din Republica Croația au inclus unele medicamente, țigla pentru acoperișuri, articole din sticlă, unele produse din fontă, oțel și aluminiu. Republica Croația a considerat ca fiind sensibile în cadrul importurilor de produse industriale care provin din România anumite îngrășăminte, unele produse textile, anumite produse siderurgice, unele piese de mobilier, etc. 12 Anexele A și B se regăsesc în toate protocoalele bilaterale încheiate între țările membre CEFTA și au caracter obligatoriu. sortimente de carne de pui, diferite produse din carne
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fost generate în principal de reducerea nivelului de protecție acordat unor ramuri industriale, care se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agro-alimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin menținerea unui nivel scăzut în cazul prețurilor la energie și materii prime (metalurgie, îngrășăminte chimice, petrochimie, materiale de construcții, cauciuc și materiale plastice). În ceea ce privește nivelul de specializare, liberalizarea schimburilor externe dintre țara noastră și statele membre UE și CEFTA a condus la accentuarea acestuia în sectoarele în care România era deja specializată. Rezultatul a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de reducerea nivelului de protecție acordat unor ramuri industriale, care se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agroalimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin intermediul unor subvenții la intrare, menținând un nivel scăzut al prețurilor impuse la energie și materia primă (metalurgie, îngrășăminte chimice, petrochimie, materiale de construcții, cauciuc și materiale plastice). Alinierea la Tariful Vamal Comun al UE va determina o scădere a protecției vamale în cazul majorității produselor industriale și agroalimentare, media aritmetică simplă a taxelor vamale efectiv aplicate pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pământul este cu totul diferită. De exemplu, femeile și bătrânii nu merg la câmp. Nici măcar bărbații și băieții nu au o legătură directă cu pământul, fie din pricină că-l lucrează cu tractorul, fie pentru că este contaminat cu pesticide, fungicide sau cu îngrășăminte. Agricultura modernă i-a despărțit pe oameni de pământurile lor. Prin contrast, agricultura tradițională îi leagă pe oameni de pământ și-i învață să respecte și să apere mediul înconjurător. În huamiles, nimeni nu folosește îngrășăminte chimice. Terenul din La
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pesticide, fungicide sau cu îngrășăminte. Agricultura modernă i-a despărțit pe oameni de pământurile lor. Prin contrast, agricultura tradițională îi leagă pe oameni de pământ și-i învață să respecte și să apere mediul înconjurător. În huamiles, nimeni nu folosește îngrășăminte chimice. Terenul din La Magdalena nu permite realizarea de culturi comerciale, care sunt dominante în restul regiunii. Productivitatea agricolă scăzută a zonei determină o mare parte dintre oameni să migreze spre alte regiuni, în căutare de slujbe plătite. Această practică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
3. Revoluția Verde este un program de dezvoltare menit să crească producția agricolă prin aplicarea de noi tehnologii agricole. Acestea includ semințele de cereale hibride sau îmbunătățite, loturile agricole de dimensiuni foarte mari și facilități moderne, cum sunt utilajele agricole, îngrășămintele chimice, insecticidele, fungicidele, erbicidele și mâna de lucru ieftină, temporară și abundentă (Gonzalezxe "Gonzalez, Laura", 1992, 1996a, capitolul 3; Griffin, 1972; Hewitt de Alcantara, 1976; Gonzalezxe "Gonzalez, Laura", 1992). 4. Revoluția Verde a fost rezultatul unui program agricol al guvernului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
știință din SUA și peste o sută de specialiști, cu costuri de 1,6 milioane de dolari americani anual (Hewitt de Alcantara, 1976). Obiectivele echipei americano-mexicane erau creșterea productivității prin crearea de noi semințe hibride, îmbunătățirea solurilor prin folosirea de îngrășăminte chimice și controlul dăunătorilor și al bolilor plantelor. Statele Unitexe "Statele Unite" au furnizat asistența tehnică, iar Mexicul a sprijinit proiectul prin finanțări și prin dezvoltarea infrastructurii rurale. În linii generale, Revoluția Verde și-a atins scopurile. În patru ani, din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
avea resursele necesare, cum sunt apa și capitalul, pentru a putea participa la proiecte. Revoluția Verde a fost bine organizată și coordonată de stat. Firmele de stat și-au deschis ateliere locale și au produs semințe hibride de sorg și îngrășăminte, care au fost apoi folosite la producerea principalelor culturi ale Revoluției Verzi, sorgul și grâul, destinate exportului. În plus, băncile sprijinite de guvern au oferit credite, utilaje și personal tehnic, respectiv agronomi, topografi și specialiști în dezvoltare agricolă, fermierilor care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în domeniu. Principala diferență dintre fermele mici/medii și cele mari este accesul la rețelele de producție și distribuție. Fermierii cu o bogată experiență în economia socialistă au multe relații cu agenții economici actuali: companii care cumpără cereale, vând semințe, îngrășăminte și utilaje mecanice. Rețelele fermelor agricole: instrumente de control asupra pieței Datorită lipsei de reglementare a pieței, rețelele sunt singurele instrumente care facilitează în prezent legătura dintre piață și fermieri. „Când instituțiile comerciale sunt rudimentare, schimburile personalizate (...) minimizează necesitatea regulilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și Reiffeisen Bank, din Slobozia. La utilizarea largă a acestui tip de credit, formal, se adaugă și cea a creditului informal sau „moral”, la care fermele apelează chiar în mai mare măsură. Aceste credite sunt utilizate în special pentru achiziționarea îngrășămintelor. De obicei, fermierii cumpără îngrășăminte primăvara și le plătesc toamnă, la recoltă. Creditele formale (oferite de băncile comerciale) sunt cu precădere destinate achiziționării „lucrurilor mari”, utilajelor sau combustibililor. Asociația agricolă Ceres poate să acceseze cu ușurință ambele forme de credit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
La utilizarea largă a acestui tip de credit, formal, se adaugă și cea a creditului informal sau „moral”, la care fermele apelează chiar în mai mare măsură. Aceste credite sunt utilizate în special pentru achiziționarea îngrășămintelor. De obicei, fermierii cumpără îngrășăminte primăvara și le plătesc toamnă, la recoltă. Creditele formale (oferite de băncile comerciale) sunt cu precădere destinate achiziționării „lucrurilor mari”, utilajelor sau combustibililor. Asociația agricolă Ceres poate să acceseze cu ușurință ambele forme de credit prin rețelele sociale stabilite de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
același timp mult mai puțină încredere. Totuși este greu de spus care dintre aceste tranzacții sunt mai importante pentru fermele agricole studiate. O caracteristică definitorie a relațiilor cu partenerii autohtoni este creditul sub forma schimbului amânat. Spre exemplu, fermierii cumpără îngrășăminte primăvara sau vara și le achită odată ce reușesc să valorifice recolta, toamna. Și fermierii se află de multe ori în situația în care beneficiază de astfel de credite atunci când vând produse și primesc banii după mai multe luni. Argumentul acestor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
decât creditele la bancă pentru că nici nu trebuie să te stresezi cu hârtiile cerute de bancă. În plus, nici o bancă nu ar accepta să garantez cu producția agricolă, dar persoanele cu care fac troc acceptă” (directorul Favorit). Managerul obține semințe, îngrășăminte și benzină în schimbul produselor. În acest fel el și partenerii lui de schimb creează fundamentul unor relații de credit, în care termenul plăților este mult decalat de momentul livrărilor (Humphrey, 2000). De fapt, prețul cerealelor pe piețele existente este prea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu care fermele studiate relaționează (Pioneer, Comcereal, sau Syngenta). În consecință, managerul de la Favorit este mai degrabă interesat să lucreze cu dealeri regionali cum ar fi Fitocom. Această companie mediază tranzacții între ferme și marile companii distribuitoare de carburanți, semințe, îngrășăminte și alte materiale folosite în procesele de producție. Fitocom acceptă tranzacțiile sub forma trocului și practică un comision reprezentând aproximativ 20-25% din produsele schimbate. Pentru fermele mici și mijlocii, această modalitate de a procura resurse este foarte răspândită: „Nimeni nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
-și plătesc datoriile pentru că sunt pensionari” (directorul Favorit). Fermele mici și medii colaborează foarte intens și câteodată intră în relații cu fermele mari. Spre exemplu, Favorit asigură asociației Ceres utilaje în schimbul cerealelor. În acest mod Favorit poate obține de la Ceres îngrășăminte cu împrumut pentru perioade scurte de timp. În mod similar Adiflora și Promar, cele doua ferme mici din Smirna se ajută reciproc și încearcă să-și consolideze pozițiile față de Ceres prin alianțe care facilitează distribuirea comună a produselor, spații comune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ce necazuri au, iar dacă se ajută, se ajută mai mult de fală. Sunt egoiști și le e teamă să nu aibă celălalt mai mult. Situația de acum le dă acest prilej. Dacă, de exemplu, află că undeva se găsesc îngrășăminte mai ieftine, nu spun, țin secret”. 4. Familia rămâne unitatea socială fundamentală a vieții satului Drăguș. Acest lucru se vede clar în relațiile de cooperare economică limitate la cadrul familial. Familiile cele mai prospere sunt cela care primesc ajutor de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
între ei. Impozite reale se mai practică și în prezent, în țările în curs de dezvoltare, unde, în cazul impozitului funciar, se utilizează următoarele criterii de impunere: mărimea terenului; numărul animalelor; valoarea materialelor procurate pentru lucrările de irigații; cantitatea de îngrășăminte folosite etc. Rezultă că, în cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia în considerare produsul net (venitul) real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce îi dezavantajează pe micii producători și îi avantajează pe marii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]