1,779 matches
-
ca pentru război. ...În oraș este o stare de vânzoleală.. de neliniște..și, de așteptare... un fel de alertă neanunțată... Nu se vorbește decât de.. „bandiții” din munți... și, că în curând vor fi capturați...!” „.. Populația dezorientată... pare tot mai îngrijorată !.. parcă așteaptă să se întâmple ceva.. ceva inexplicabil !” Isprăvi „Profesorul”, „Raportul”, spus pe nerăsuflate și-i întinse câteva jurnale. Toți camarazii se priviră cu o neliniște vădită în ochi. Baltă rămase câteva clipe pe gânduri.. starea lui de îngrijorare.. li-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zărit deodată doi cerbi ce se luptau hieratic între ei cu coarnele încleștate: se înfruntau demonstrativ ca să cucerească o femelă. Căprioara tânără privea neutră, stând retrasă mai la distanță. Am rămas grozav de surprins când am văzut-o apoi alergând îngrijorată să lingă rănile cerbului care pierduse lupta. Acest lucru a deșteptat în mine o emoție adâncă. Dar am privit-o foarte mirat, cu ochii mari deschiși când, după ce l-a consolat pe cel învins, l-a urmat docilă pe învingător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Era al unui om. Am rămas pironit de spaimă. Și dacă soarta mea o să fie aceeași? Vocea Aiei, de undeva de departe, adusă de vânt în auzul meu, m-a smuls brusc din presimțirea aceea funebră. Femeia s-a apropiat îngrijorată: oricât m-aș fi ferit, ea a reușit să-mi citească îngrijorarea lăuntrică și să înțeleagă amărăciunea simțămintelor mele. M-a îmbrățișat ocrotitoare și m-a sărutat pe ochi. Am izbucnit în hohote de plâns. Ca un copil. Mormânt Et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
află ocultat sacrul! Sulmona Uneori îngrijirile, mângâierile, devoțiunea absolută și maternă pe care Aia mi le rezervă zilnic reușesc să-mi redeștepte în memorie unele amintiri fericite din copilărie. Mama mea, care era foarte tânără, se arăta aproape tot timpul îngrijorată din cauza mea. Doar ea știa să fie tot atât de atentă cu mine. Când mă duceam să mă joc, mă urmărea pe ascuns pe potecile ce duceau la sanctuarul lui Hercule Curinul: se pitea în spatele unui tufiș și mă pândea grijulie, gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
îmbinate și că împreună îți pot hrăni mai bine sentimentul împlinirii și satisfacției personale. Fata de duminică Cristina NEAMȚU Oglinzile Ca toate ființele umane, am devenit conștientă de mine - și m-am format totodată - prin reflecția iubirii, a fețelor zâmbitoare, îngrijorate, dezamăgite, resemnate, obosite, încurajatoare sau încruntate ale părinților mei, prin gesturile lor, timbrul vocii, tonul și cuvintele lor destinate mie. Comunicarea lor cu mine, cu rădăcini adânci în speranțele, stereotipurile și temerile lor, conștientizate și neconștientizate, a fost lichidul amniotic
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de așteptare, poate și sub efectul frigului din ce în ce mai aprig, rândul începe să se îngroașe, să se strângă încetul cu încetul, atmosfera inițială de „voioșie” a dispărut. „Acum încep să se bage și în față !”, se aude o voce de bărbat, îngrijorată, din spate, rândul fiind blocat din cauze necunoscute, nu se mai înaintează chiar deloc. O altă voce, feminină de astă dată, spune suficient de puternic pentru a fi auzită de cei din jur: „Să mă văd eu acolo în vale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu-și dorește altceva decât să ajungă mai repede acasă. O întreb dacă „se vând bine metaniile acestea cu Sfânta Maria de la Mešugorje”. Îmi spune că nu știe absolut nimic despre locul acesta sau despre semnificația sa. Apoi mă întreabă, îngrijorată: „De ce vă interesează așa mult, e cumva un talisman ?”. Chiar așa a spus, un „talisman”. Nu am mai continuat dialogul, femeia s-a închis în sine și nici nu am putut afla cum a ajuns acest martor, hai să spunem
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Bisericii sau prezența sa este „tolerată” contra unei sume de bani, cert este că el nu exista acolo în trecut. Un calendar de perete de mari dimensiuni (de fapt fotografia arhicunoscută a Părintelui Arsenie Boca tânăr, cu privirea sa magnetică, îngrijorată și clarvăzătoare în același timp), pe care scrie „Calendar Arsenie Boca 2011”, este expus chiar în fața tarabei, fluturându-și filele în vântul subțire și rece de toamnă-iarnă. Pelerinii sunt bucureșteni în marea lor majoritate, oameni care au ieșit „la pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lustruiește conștiincios cu o cârpă moale mașina VW Passat, argintie, parcată în fața casei. Orele 16.30-17.00, mă întorc în curtea mănăstirii, pelerinajul este pe sfârșite, dar încă mai există un mic rând de așteptare, câteva zeci de persoane, grăbite, îngrijorate să nu se termine totul înainte ca ele să fi apucat să treacă prin fața raclei. Atmosfera este încărcată, norii sunt grei de ploaie și foarte amenințători. Jandarmii încarcă într-un camion gardurile grele, metalice. Două femei cu un coș de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
secretar-general al partidului, propunând ca Gustav Husak să îl înlocuiască (Provaznik: 1969, 7-14). Cehoslovacia redevenise un membru de încredere al "lagărului socialist". Dintre toate statele care au participat cu efective militare la invazie, RDG a fost de departe cea mai îngrijorată de transformările petrecute în Cehoslovacia (Golan: 1973, 222-223). O reacție justificabilă, ținând cont de precaritatea construcției politice est-germane, total dependentă de centrul moscovit. La rândul ei, RSR a acordat o atenție deosebită evoluției regimului Dubcek, dar din cu totul alte
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economic, minoritățile, partidul trebuia să le acorde drepturi educaționale și culturale. Temându-se pe bună dreptate că vor dispărea înghițiți într-o societate neatractivă ca nivel de dezvoltare și cu un regim politic deosebit de opresiv, minoritățile au devenit tot mai îngrijorate, iar Ceaușescu era conștient că are numai de pierdut dacă nu estompează aceste neliniști. La rândul său, regimul se temea că permițând emigrarea pe scară mai largă, RSR va rămâne în scurt timp fără maghiari, germani sau evrei, deznodământ inconceptibil
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a ajutat să ies din impas. Stăteam foarte amărâtă, Îngândurată pe o bancă În fața căsuței unde stătea președintele. Deodată a apărut Mocanu care, văzându-mă, mi-a oferit un măr de toată frumusețea și mi-a spus să nu fiu Îngrijorată, deoarece a doua zi urmează să vină o delegație din Tropova care aduce evrei ce vor fi transferați, nu-mi amintesc unde, prin Moghilev, urmând să plec cu ei cu trenul, iar jandarmul care-i va escorta va ști că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
neamul regelui Carol II, pe atât de mare trebuie să fie supărarea în cealaltă familie de prinți ă Margareta-Duda ă, că nu ne pot lăsa un urmaș care să moștenească tronul României, deși n-ar trebui să fie așa de îngrijorați, fiindcă și Carol Ferdinand este os domnesc. Nu este nevoie de nici un efort de gândire ca să se vadă că acest eveniment monden, botezul pretendentului la tronul României, în biserica Domnița Bălașa, a avut și neîndoielnicul rol de a uni aristocrația
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dacă ar trebui să sintetizez neliniștea actuală, aș formula problema astfel: părinții noștri erau siguri că aveau să trăiască mai bine decât părinții lor și că noi, copiii, urma să trăim mai bine decât ei. Din păcate, noi suntem acum Îngrijorați că n-o să avem parte de o vârstă a treia la fel de fericită ca părinții noștri, iar copiii noștri probabil nu o vor duce la fel de bine ca noi. Mi s-a părut că toată lumea caută formula magică prin care să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
timp, să se bucure de „copilărie“. Fotbalul, gimnastica, lecțiile șde muzicăț și cina În oraș le reduceau programul de studiu. Unii părinți chiar m-au rugat pe mine și pe colegii mei să aplicăm un program mai lejer. Acești părinți Îngrijorați pur și simplu Își pun prea puține speranțe În copiii lor, distrăgându-le atenția de la studiu; există și părinți de coșmar... care cred că totul este perfect și nu au cerințe suplimentare. În opinia acestora, dacă fiii și fiicele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
despre ce companie era vorba, dar mi s-a confirmat, din surse diplomatice, că era United Technologies. O mulțime de alte companii americane, precum American Express și General Electric, cu centre de comandă În Bangalore, trebuie să fi fost la fel de Îngrijorate. Pentru multe companii globale, „motorul principal al afacerii lor se găsește astăzi aici“, afirmă N. Krishnakumar, președintele MindTree, o altă importantă firmă indiană din Bangalore, specializată În externalizarea muncii intelectuale. „Orice eveniment disruptiv poate provoca haos“. Deși nu Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Iscălește! În biletul de eliberare erau completate răspunsurile după dosar. Dacă știați aceste date, de ce mi le-ați mai cerut? Să fiți atenți ce vorbiți și ce faceți afară, că vă omoară muncitorii cu ciocanele, mi-a zis cu aer îngrijorat. Dar, știți că eu n-am cerut să fiu scos afară, nici pedeapsa nu a expirat. Cine vă obligă să mă eliberați? M-a privit cu dispreț și mi-a făcut semn să ies. La magazie În 29 Iulie 1964
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nici pe trup, nici în suflet semne care să mă degradeze ca ființă a dragostei Lui. Tata era mulțumit, dar și nemulțumit, că n-a aflat ce voia și zise: Văd că n-ai semne pe corp! Maică-ta era îngrijorată! Liniștiți-vă, tată! Sunt întreg și la minte și la trup. N-a zis nimic. Am intrat în casă și mama s-a uitat țintă în ochii tatii. E întreg flăcăul! Ca mâine-l însurăm!, zâmbi tata. Am râs împreună
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu m-am simțit înclinat să discut mai devreme despre Lizzie, pentru că nu am fost sigur de sentimentele mele în legătură cu o anumită atitudine pe care am luat-o față de ea, destul de recent. Nu pot afirma că mă simțeam mâhnit sau îngrijorat. Când am venit aici, am adoptat hotărârea de a mă descotorosi de orice îngrijorare cu privire la relațiile personale; asemenea anxietăți constituie adeseori o formă de vanitate. Atitudinea mea a constat în faptul că i-am trimis lui Lizzie o scrisoare care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi putut salva situația, cel puțin pentru moment. Sau poate că soțul ei infirm era într-adevăr bolnav, suferind, indispus, sau chiar țintuit la pat? Dar, vai, ce simțea Hartley, ce-o determina să fie atât de încordată și de îngrijorată? Poate că reținerea de a mă invita la ei era lesne de înțeles, într-adevăr foarte lesne de înțeles. „Ești atât de mare și de celebru!“ Poate că se rușina cu casa și cu soțul ei. Asta nu însemna că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din nou: — S-a întors Mary? — Nu. Unde e? Lumina care răzbătea prin fereastra din față și prin ușa deschisă reliefa capul sferic, tuns băiețește al lui Ben, [i culoarea albastră a tunicii lui din dril, de croială militară. Arăta îngrijorat și tânăr și, o frântură de secundă, mi-a apărut nu ca „diavolul“ din poveștile de groază ale lui Hartley, ci ca un soț tânăr, muncit de grija dacă nu cumva soția lui a avut vreun accident. — Am întâlnit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
i le-am așezat una peste cealaltă, și mi-am lăsat mâna mea deasupra. După aceea i-am întors fața spre mine, ca să mă privească în ochi. Nu plânsese. Spre negrăita mea ușurare, nu mi-a aruncat privirea dură și îngrijorată de care mă temeam atât de mult, ci o privire liniștită, o expresie nouă, blândă, îngândurată; și, cu toate că era atât de tristă, părea mai tânără, mai asemănătoare cu vechea Hartley, și totodată mai vie, mai puțin apatică, mai inteligentă. Încrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
James, ridicându-se în picioare. Am intrat în bucătărie. Lizzie stătea lângă plită. Își prinse părul la spate și purta un șorț cadrilat, foarte scurt, peste o rochie foarte scurtă. Arăta ridicol de tânără, și avea acel aer de școlăriță îngrijorată și prostuță, pe care-l arbora uneori. Perry ședea cu picioarele întinse sub masă și coatele proptite pe tăblie. Fața lui mare lucea de transpirație [i ochii îi erau sticloși. Se poate să fi fost beat. James spuse doar atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
este rezolvat. Ora 11 Basset, care vine de asemenea de la Sinaia. După-amiaza Th. Rosetti, vicepreședinte la Curtea de Casație. Ora 4 plecat cu trăsura la Palat, acolo Stöhr. Ora 6 înapoi. Întreaga zi nici o depeșă de la Elisabeta, din această cauză îngrijorat. Seara la ora 8 primesc o depeșă, prin care mă anunță că va pleca abia sâmbătă. Miercuri va ajunge în Sinaia, prin Nürnberg și Viena, unde va înopta. Seara scris. Sinaia Sâmbătă, 7 iulie/25 iunie. Cotroceni-Sinaia. Enorm de umed
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nici un foc nu nimerește, acolo până la ora 4. Miniștrii, D. Ghica, amarnic de frig. Ora 4½ înapoi. Cu Elisabeta. Seara scris. Miercuri, 18/30 decembrie Ceață, -5°R. Înainte de amiază scris. Ora 11½ Melchisedec. După-amiază scris soacrei mele, care este îngrijorată; de asemenea, despre eventuala ei venire. Cu Elisabeta. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris până la ora 11. Joi, 19/31 decembrie Ceață, -3°R. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 10½ R. Mihai, apoi Brătianu, o oră întreagă la mine, încă mai
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]