4,549 matches
-
și original, totuși păstrează în inima lui viermele îndoielii, care sfârșește uneori prin a-l împinge pe omul inteligent la disperarea absolută; dacă se împacă cu soarta, o face după ce s-a intoxicat cu totul de vanitatea pe care a înmormântat-o în sinea lui. La drept vorbind, noi am luat în discuție cazul extrem: în marea lor majoritate, oamenii acestei categorii inteligente nu o iau chiar așa de în tragic; spre sfârșitul vieții, începe să-i doară mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
au atras tocmai calitățile lui, după cum spuneți dumneavoastră. Dar toate au limita știută, chiar și calitățile; și dacă, deodată, verde în față, are impertinența să declare că în opt sute doisprezece, copil fiind, și-a pierdut un picior și l-a înmormântat la cimitirul Vagankovskoe din Moscova, asta chiar că depășește limitele, arată lipsă de respect, demonstrează obrăznicie... Poate n-a fost decât o glumă, menită să stârnească râsul. — Înțeleg. O minciună nevinovată de dragul râsului, chiar dacă e grosolană, nu ofensează inima omenească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a știu că el, soțul ei, are un picior de lemn. Când i-am atras atenția asupra tuturor acestor inepții, îmi zice: „Dacă tu, în opt sute doisprezece, i-ai fost camer-paj lui Napoleon, dă-mi voie și mie să-mi înmormântez piciorul la Vagankovskoe“. Adică dumneavoastră... începu prințul și se fâstâci. Generalul îl privi evident de sus și chiar aproape cu ironie. — Spuneți, prințe, tot ce ați vrut să spuneți, rosti el lungind cuvintele foarte armonios. Sunt îngăduitor, spuneți totul: recunoașteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe scaun și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și deodată cade lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormîntate în flacări! [9 decembrie 1881] ["ÎN SFÎRȘIT RĂSPUNSUL LA MESAJ... În sfârșit răspunsul la mesaj a fost prezintat M. Sale Regelui și, daca ne pare rău că prin aceasta a scăzut importanța discuțiilor Adunării, cată pe de alta să ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a școlii de pediatrie și puericultură la Timișoara, organizarea sanatoriului de tuberculoză pentru copii „J. Clunet” la Iași și sanatoriile postcură Mircești, Eforie Nord și Techirghiol. Încetează din viată la 24 iulie 1979, la vârsta de 86 de ani, fiind Înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Prin Întreaga sa activitate; didactică, științifică, organizatorică și medico-socială, profesorul Emil Hurmuzache și-a Înscris numele În cartea de aur a Învățământului medical românesc. 1999 NICOLAE N. TRIFAN - Între viziune și pragmatism (1923-2000) Personalitate de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
morții martirilor. Întrucât primiseră trupurile sfinților pe brațele și În poala lor, după ce le‑au tras În jos pleoapele și le‑au Închis gura, Îi luau pe umeri și, Îmbrățișându‑i cu drag, după ce‑i spălau și‑i Îmbrăcau, Îi Înmormântau. La scurtă vreme după aceea au ajuns să primească și ei aceleași Îngrijiri, Întrucât tot timpul cei care rămâneau În viață preluau ei Înșiși lucrarea lăsată de Înaintașii lor”. În continuare, este prezentată atitu‑ dinea păgânilor, În total contrast cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
petreceau lucrurile la păgâni : pe cei care Începeau să se Îmbolnăvească Îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le‑ar fi fost Înainte ; cada‑ vrele celor morți dintre ei erau aruncate pe străzi fără să fie Înmormântate, tuturora le era frică să nu se molipsească de boală și de apropierea de un bolnav, cu toate că așa ceva nu era lucru ușor, oricâte Încercări făceau unii și alții”121. Și mai aproape de zilele noastre, Arhimandritul Ioannikios, În lucrarea sa citată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
medici. Pentru a le mulțumi binefăcătorilor ei, Cosma și Damian, le‑a oferit trei ouă. Aceștia au refuzat, Însă femeia reuși Într‑un final să‑l con‑ vingă pe Damian, care acceptă. Nemulțumit, Cosma declară că nu dorește să fie Înmormântat lângă un frate atât de interesat. Din fericire, Domnul justifică gestul lui Damian. Acesta din urmă, s‑a stins și el din viață la scurt timp și toți se Întrebau unde va fi Îngropat. Dar Dumnezeu a făcut o minune
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu duhul, faptele trupului, veți fi vii”. Faptul că Biserica a cinstit de la Început sfintele moaște ne‑o atestă, Înainte de toate, Sfânta Scriptură. După ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, „ucenicii lui au luat trupul lui și l‑au Înmormântat și s‑au dus să‑i dea de știre lui Iisus (Matei 14, 12). De asemenea, „bărbați cucernici au Îngropat pe Ștefan și au făcut plângere mare pentru el” (Fapte 8, 2). Cunoaștem din istoria Bisericii câtă cinstire i‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
călătorie cu crucișătorul „Elisabeta” pe Mediterana și Adriatica, consemnată de asemenea într-un jurnal. Publică și poezii în „Dreptatea”, semnând cu pseudonimul Delamarina, sub care este îndeobște cunoscut. Grav bolnav de tuberculoză, a murit la moșia mamei sale. A fost înmormântat la Lugoj. V.-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați ca atare. Astfel, În orașul Câmpina, o familie maghiară Îi relatează că românii nu le Îngăduie maghiarilor „păgâni” să se Înmormânteze În cimitire românești, iar dacă totuși acceptă, o fac numai În schimbul unei sume Însemnate de bani, iar mormântul este plasat Într-un loc cât mai Îndepărtat. În altă parte, autorul consemnează distincția pe care o fac totuși românii Între catolici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a determinat-o să părăsească Roma. În anul 1656 o regăsim în Franța, șocând din nou Europa prin relația sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și este una dintre puținele femei din lume înmormântate în catedrala Sfântul Petru. Comportamentul masculin, considerat anormal pentru cele timpuri, a condus la mai multe dispute între teoreticieni, referitoare la sexualitatea sa. Sa presupus chiar că ar fi fost un hermafrodit, prin confuzia creată la naștere. În cartea Queen
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ducele de Buckingham a devenit prieten cu regina Ana, aceasta scriindu-i scrisori în care îi cerea să rămână fidel soțului ei.“ Ducele a fost prezent la moartea regelui, în 1625, trei ani mai târziu fiind asasinat. Buckingham a fost înmormântat la Westminster Abbey, lângă mormântul regelui Iacob. Pe piatra funerară se află o efigie cu inscripția„Enigma Lumii“.„Magnificul mormânt al ducelui Buckingham se află în partea stângă a mormântului regelui Iacob; în partea dreaptă este mormântul (decorat cu statui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Carol întâiul a fost proclamat rege în Scoția, adoptând numele de Carol al II-lea. La scurt timp după înfrângerea Irlandei, Cromwell și-a îndreptat atenția asupra Scoției, alipind-o Commonwealth-ului în 1650. În 1658 moare din cauza malariei, fiind înmormântat cu mare fast la Westminster Abbey. A fost urmat la conducerea republicii de fiul său Richard, forțat să demisioneze în 1659, punându-se astfel capăt republicii. În 1660 Carol al IIlea a fost invitat să se întoarcă din exil și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
război mondial capitală a țării. Atunci, alături de șeful statului și guvernanți, o serie de personalități ale timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat ca ofițer-medic. De atunci datează prezența în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezență datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de la Vama determina pe mulți catolici să nu mai vină la biserică (nu aveau biserică în Vama, doar la Câmpulung și Gura Humorului), “iar copiii lor lasă să fie botezați de preoții schismatici (ortodocși-n.a.) și sunt căsătoriți și înmormântați tot de aceștia” <footnote Ibidem, p. 246. footnote> La bariera vămii erau opriți numai călătorii străini, care plăteau pentru ei și pentru animale și mărfuri. Cei din localitatea unde funcționa vama internă puteau circula liber dintr-o parte în alta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre P.Carp (a avut funcție de prim ministru) care a trăit între 1837- 1919 și ultimul descendent Nicu P.Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu P.Carp,care sunt înmormântați la Cavoul din Țibănești). Unele evenimente istorice locale își puneau amprenta în documente, precum faptul că Băseamul (vornic ) care apare stăpân în Țibănești în 1618 a fost întărit prin ispisoc pe "drepții lor robi, țigani din ipisocul de cumpărătură". Un
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
refugieze, împreună cu o parte a boierilor care îl susținuseră, în Polonia, dar este închis la Leopole (Lvov), unde va fi ucis din ordinul regelui Sigismund al II-lea August (1548-1572), ultimul reprezentant al dinastiei Jagello pe tronul polonez. A fost înmormântat la Biserica ortodoxă Sf. Maria din Lvov. Alegerea lui Ștefan Tomșa ca subiect pentru unul dintre poemele lui Hasdeu trebuie explicată nu atât printr-un interes special manifestat de acesta față de domnia mult prea scurtă a fostului hatman, cât printr-
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
de la începutul străzii Păcurari, se închina breasla calicilor, aceste biserici av�nd în mod special în grijă, ocrotirea lor. Printre epitropii bisericii se afla într-o vreme și poetul moldovean Costache Conachi (1798-1857), ai cărui membri de familie au fost înmormântați în cimitirul din curtea bisericii (transformată în anul 1841 în piață publică). Într-o casă din curtea bisericii Banu, au locuit o vreme (între anii 1812-1819): juristul Anania Cuzanu și profesorul Cristian Flechtenmacher (tatăl artistului și autorului dramatic român Alexandru
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lor personalități de seamă ale orașului. Printre cei care au viețuit și au activat în jurul acestei biserici au fost și: Ioan Tăutu ctitor, Diplomat al Moldovei; Mihail Kogălniceanu, care aici a primit taina cununiei; Andronachi Donici juristconsult și profesor universitar (înmormântat în curtea bisericii); Dimitrie Mavrocordat logofăt; Ion și Gheorghe Ganea cu soția Profira; Costache, Radu și Ecaterina Negri; Dr. Costache și Elena Vârnav; Ștefan Catargiu logofăt; Neculai Milea vornic; Vasile Alecsandri poet național; Iorgu și Ioan Ghica; Sofronie Miclescu și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Scopul înălțării acestei biserici a fost de a servi de paraclis pentru prohodirea celor care mureau de holeră, pe timpul când această boală b�ntuia prin aceste locuri și pe care respectivul spital îi înmormânta în preajma bisericii. Faptul că în această biserică se află icoane din 1820 și 1829, precum și registre matriculare din anii 1858-1865, duc la ipoteza că aici ar mai fi fost o biserică mai veche, precum și că nu a servit numai scopului
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
În anul 1889, prin strădania parohului V. Hanganu și prin subscripția enoriașilor, biserica s-a zugrăvit. Reparații curente și de întreținere s-au mai efectuat și după aceea. În apropierea bisericii, primăria a înființat un cimitir "în care să se înmormânteze cei ce aparțin de Dispărțile I, II și IV", dar, în care se mai înmormântau lipovenii, rușii scapeți, mahomedanii și toți cei fără confesiune stabilită. Este biserică de enorie, dar, deservește și cimitirul Sf. Vasile din preajmă. 48. BISERICA SFÂNTUL
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zugrăvit. Reparații curente și de întreținere s-au mai efectuat și după aceea. În apropierea bisericii, primăria a înființat un cimitir "în care să se înmormânteze cei ce aparțin de Dispărțile I, II și IV", dar, în care se mai înmormântau lipovenii, rușii scapeți, mahomedanii și toți cei fără confesiune stabilită. Este biserică de enorie, dar, deservește și cimitirul Sf. Vasile din preajmă. 48. BISERICA SFÂNTUL VASILE DIN TĂTĂRAȘI Intrând în cartierul Tătărași prin strada Vasile Lupu, adică urcând de la originea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o zi, un pedagog a comunicat discret ca profesorul și doctorul Brăescu a murit. Nu s-a putut afla dacă a fost bolnav sau nu, după cum nu s-a știut nici ziua în care a murit, nici unde a fost înmormântat. Era evident că se petrecuse ceva neobișnuit, dar nimeni nu a încercat să cerceteze mai mult, pentru că școala în care preda avea un caracter religios creștin și morala creștină condamnă sinuciderea. Unele informații suplimentare s-au obținut de la un pensionar
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză eliberarea autorizației de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul Eternitatea. În anul 1926, sora lui, Aglaia Popovici împreună cu fiii ei, Alexandru și Ion Popovici, i- au adus osemintele și le-au reînhumat în cimitirul satului Frumușelu de lângă Podul Turcului, în mormântul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]