7,678 matches
-
prin felul cum se îmbină realul, amintirile, accentele fantastice, va fi difuzat joi, 22 mai 2014, la ora 19:00, la Radio România Cultural. Spectacolul radiofonic alătură două nuvele ale scriitorului rus Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925-1926, în volumul „Însemnările unui tânăr medic" - două cazuri medicale grave și oarecum neașteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultății, repartizat la spitalul din satul Muriino, două experiențe umane încărcate de emoții, trăiri, semnificații, presărate cu gânduri interioare de o intensitate aparte. S-
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
câteva rânduri: când este repartizat, imediat după facultate, aproape de localitatea viitoarei soții, când încearcă să deslușească adevărul unei fotografii și atunci când librăria hipnotizează și sfârșește - în ochii copilului Gabriel - într-un destin patern aproape pencilensian. Familia literară, în schimb, câștigă însemnări variate. Ideea de carte, însușită în librăria lui Teodor Manea din Brăila, este întrecută numai de munca la revistele literare. În toamna lui 1958, tânărul filolog are șansa să devină corector la „Gazeta literară“, grație lui Paul Georgescu. Acum încep
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
proces de comunicare și, simultan, ca mod de comunicare”. Dar se ivește o chestiune specială. Dacă reportajul se caracterizează cu precădere prin relatarea „evenimentului trăit”, care sînt limitele lui? Nu avem atîtea și atîtea scrieri de tip histoire vécu? Cronicile, însemnările de călătorie, memoriile, jurnalele, epistolarele, chiar eseurile, de nu și romanele, dacă, bunăoară, G. Călinescu privea Inimi cicatrizate al lui M. Blecher drept „un reportaj superior”! Nu ajungem astfel la pericolul revărsării reportajului, la un reportaj sans rivages? La prezența
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
Nicolae Scurtu În însemnările, interviurile, paginile de jurnal și, mai ales, epistolele lui G.Călinescu există o sumă de informaț ii și prețioase acolade critice privitoare la cercetarea biografiei interioare și exterioare a unui scriitor, indiferent de locul pe care îl ocupă în ierarhia
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
a sintagmei „fiii fiilor mei” din textul kafkian Preocupările unui tată de familie și mai cu seamă definește destinul personal și scriitoricesc al lui Kafka, el însuși un fiu fără urmași, în viață și în literatură. Iar epigraful este o însemnare din Jurnalul lui Kafka, purtând data de 2 august 1914: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază, m-am dus să înnot”. Dar Vila- Matas, un împătimit al citatului și falsificator nonșalant, partizan al unei pseudoepigrafii de sorginte borgesiană, a pus
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
fond un introvertit și un timid. A doua a fost că nimic esențial din punct de vedere psihologic nu deosebește un criminal de un om normal, nici măcar dubla personalitate atât de dragă romancierilor. Kelley a luat cu el în SUA însemnările. N-a îndrăznit să publice nimic. Concluziile lui, în special cea de a doua, despre care s-a aflat totuși câte ceva în epocă, au provocat indignare. Nu numai prin prisma faptului că orice om normal ascunde un criminal, dar și
Hermann Göring și psihiatrul () [Corola-journal/Journalistic/3023_a_4348]
-
aici la xerox. Merci! Vă rog adăugați și aceste date: 1. Un savant european în Viața Românească, 8-9, 1992, p. 144-147. [Al. Ciorănescu la 80 de ani]; 2. Biografii răvășite în Viața Românească, nr. 7-8, 1994, p. 138-140. [Emil Manu - Însemnările noastre - jurnal de detenție] și 3. Cunoașterea lui Eminescu în Viața Românească, nr. 1-2, 1995, p. 155-156. [P.S.]2Dragă domnule director, Rog puneți în final acest articol prestigios al lui Ch[arles] Camproux care a fost directorul Revue des langues
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
set de antume publicate în reviste, ca și 12 postume. Dintre acestea ultimele, cea intitulată astfel e percepută lumea trece drept poezie numai prin prestigiul de a fi fost publicată în grupajul amintit din Manuscriptum. Altminteri, e mai degrabă o însemnare cu caracter eseistic, arbitrar așezată în pagină, ceea ce a putut da iluzia poemului. Ediția nu este una critică, prin urmare notele și comentariile lipsesc. Nu se precizează când și unde au apărut poeziile care nu figurează în volume (în număr
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
pasionatului cercetător Ion Bârsan. În răstimp de peste o jumătate de secol, Ion Bârsan a scris și publicat în presa literară, culturală și politică un însemnat număr de articole, studii, contribuții și note privitoare la opera și destinul lui Dimitrie Cuclin. Însemnările de aici mi-au fost sugerate de o tulburătoare confesiune 3 ce se cuvine a fi cunoscută de cei ce doresc să înțeleagă geneza unor opere de artă. * București, 30 iulie 1968 Dragă domnule Bârsan, Am întârziat cu răspunsul, și
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
corurile mele, la Radio, programul II, joi, 1 august, ora 18, când îmi va ceda și mie rolul, pentru 2-3 minute, ca să informez universul fizic și metafizic despre ce cred și eu în aceeași materie. E desigur interesant să notezi însemnările de care vorbești în scrisoare, cu atât mai mult cu cât eu nu am putut face un lucru la fel, deoarece n-am avut niciodată gândul, nici timpul să stau de vorbă cu mine; îți doresc să te aducă împrejurările
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
un cuvânt. Groapa de gunoi a Clujului e mai importantă decât asta, suntem convinși! Căci în Cluj, dacă ai câștigat un concurs nu mai ai nevoie și de respectarea regulilor de politețe: se vede că aceelea ale puterii ajung.” Din însemnările Martei Petreu înțelegem că scriitorii clujeni s-au resemnat: ei s-ar mulțumi cu scuze din partea lui Mircea Arman, căci, sprijit de puterea locală, acesta este de neclintit din funcție, oricâte prostii ar face. Nu avem nimic de adăugat. Modelul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
încredințat-o, cu Nicolae Manolescu. Sensuri actuale sunt de altfel de găsit, se știe, și în cărțile vechi, după cum destule cărți noi sunt de fapt inactuale. Inactualități de ultimă oră, le-am putea zice. Cartea despre care voi face câteva însemnări (Mihail Sebastian, Convorbiri, Ed. Universal Dalsi) este veche, prin anul apariției, 2002. Și încă mai veche prin faptul că adună texte care datează din 1935, actuale însă prin multe sensuri. Geo Șerban a avut ideea de a strânge laolaltă convorbirile
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
Bucuța]. București, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, [1940], 173 pagini + 8 planșe. 2. George Juvara, publicist și cercetător literar. Autor al câtorva contribuții ce se cuvin reținute: Titu Maiorescu, Fragmente de istorie politică (1939), Titu Maiorescu în 1858 (1939), Însemnările lui Titu Maiorescu și istoria constituțională (1940), Corespondența lui Titu Maiorescu (1860-1862), [1942], O scrisoare a lui Titu Maiorescu (1942) și Corespondența dintre Titu Maiorescu și Emilia Humpel (1872-1900), 1943. 3. Emanoil Bucuța, Pietre de vad. [Volumul] 3. [Chenar de
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
era student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Efemerida aceasta literară, din care s-au publicat doar trei caiete: ianuarie 1939 și februarie-martie 1939, însumează optzeci și opt de pagini ce conțin poezii, proze, eseuri, recenzii, însemnări, note de lectură și o interesantă iconografie aparținând tinerilor scriitori. Un rol esențial în apariția acestei publicații periodice l-a avut poetul Ion Șiugariu, care iubind și prețuind valorile istorice și culturale ale orașului Baia Mare, l-a stimulat pe jurnalistul
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
mici bijuterii care se pierd, din varii motive: fie din pricina tirajului redus și al defectuoasei difuzări a acestor publicații, fie din pricina neatenției cititorilor ori, nu o dată, a lipsei de iscusință în lectură. Un exemplu de fine broderii verbale îl reprezintă însemnările publicate de Gheorghe Grigurcu, număr de număr, în RAMURI, sub titlul Pagini de jurnal. Iată cîteva fraze desprinse din numărul 11 (noiembrie) al revistei craiovene: „Soarele care te orbește nu preia oare rolul întunericului?”. Sau: „Verbalizezi o stare pentru ca, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
cercetate și interpretate, cu rigoare, de istoricul și criticul literar Const. Ciopraga, unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai itinerariului autorului Baladelor vesele și triste. Apelând, consecvent, la opera literară a lui George Topîrceanu, dar și la paraliteratură: memorii, jurnale, însemnări biografice, epistole, Const. Ciopraga a augmentat exegeza literară cu un portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Const. Ciopraga a augmentat exegeza literară cu un portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
exegeza literară cu un portret autentic al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
cum au făcut Otilia Cazimir, în mare parte, și Ionel Teodoreanu. Dar eu nu pot și nu vreau să fac așa ceva. Acum, m-aștept la orice! O veste bună pentru d[umnea]ta: la 1 ianuarșieț apare aici o revistă Însemnări ieșene 8. Mi s-a cerut să fiu director, am refuzat. Îți voi trimite-o. Sărutări de mâini, G. Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța]. * [Iași], 21 ianuarie 1936 Mult stimată prietenă, Dacă ai vreme și bună
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
să fiu director, am refuzat. Îți voi trimite-o. Sărutări de mâini, G. Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța]. * [Iași], 21 ianuarie 1936 Mult stimată prietenă, Dacă ai vreme și bună dispoziție, te rog să trimiți pentru Însemnări ieșene o bucată 9 pe care o vom intitula Scrisori din Constanța. Am vorbit cu Sadoveanu și el e de acord în privința asta. Vom avea o rubrică pentru astfel de corespondență, din celelalte orașe ale țării. Esențialul e să nu
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
3-7. [La volumul Pirin Planina. Episoduri tragice și comice din captivitate]. 7. Valer Donea, Domniile lor Domnii și Doamnele. București, Editura Adevărul, 1937. Soțul Profirei Sadoveanu, Costache Popa, era unul dintre cei mai exigenți traducători din literatura engleză. 8. Revista Însemnări ieșene a apărut la Iași, în anii 1936-1940, sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu și Gr. T. Popa. 9. Sandra Cotovu, A trecut vântul pe lângă noi... în Însemnări ieșene, 1, nr. 7, 1 aprilie 1936, p. 269-274. Bibliografia revistei
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
unul dintre cei mai exigenți traducători din literatura engleză. 8. Revista Însemnări ieșene a apărut la Iași, în anii 1936-1940, sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu și Gr. T. Popa. 9. Sandra Cotovu, A trecut vântul pe lângă noi... în Însemnări ieșene, 1, nr. 7, 1 aprilie 1936, p. 269-274. Bibliografia revistei mai consemnează încă șapte colaborări, cu proze, ale scriitoarei Sandra Cotovu. 10. Curățire, intervenție.
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
întălnit la Iași de mai multe ori și, cu toată deosebirea de vârstă dintre dânsul și mine, am întărit prietenia care îi apropiase, cu ani în urmă, pe tații noștri. Stăteam de vorbă ore în șir. Ca să nu uit, făceam însemnări după relatările sale. însemnările le-am purtat cu mine băgate în șea. Am notat astfel că tatăl lui se ținea foarte mândru și, de câte ori vr'un boier se lega de originea familiei Tarangul, el îi replica că neamul său era
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
mai multe ori și, cu toată deosebirea de vârstă dintre dânsul și mine, am întărit prietenia care îi apropiase, cu ani în urmă, pe tații noștri. Stăteam de vorbă ore în șir. Ca să nu uit, făceam însemnări după relatările sale. însemnările le-am purtat cu mine băgate în șea. Am notat astfel că tatăl lui se ținea foarte mândru și, de câte ori vr'un boier se lega de originea familiei Tarangul, el îi replica că neamul său era pământean înainte de venirea lui
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
spune G. Ibrăileanu în Spiritul critic...) are o mare forță de asimilare, de "topire" a influențelor în propriul tipar existențial; mecanismul acestei integrări constituie ținta lui Simon care iubește pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]