1,710 matches
-
un zid de piatră cînd am dat cu ochii de un cîine și de stăpînul acestuia, luminați de luna plină, arătînd ca niște stafii! Însă nu ne-am dat seama că siluetele noastre, intrînd În contrast cu Întunericul nopții, erau mult mai Înspăimîntătoare. La politicosul meu „bună seara“ am primit ca răspuns doar niște zgomote de nedeslușit - cred că am putut să Înțeleg doar cuvîntul „Viracocha!“∗ - apoi omul și cîinele au fugit În casă ignorînd scuzele și strigătele noastre prietenoase. Am plecat calmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
bine să mai spună pentru cea din urmă dată rugăciunea “Adu-ți aminte”. O recită, dar și acum fără nici un duh. Se ridică din genunchi și când voia să se arunce în apă i se deschise în față o priveliște înspăimântătoare: pe luciul apei care se întindea înaintea lui i se păru că vede o prăpastie îngrozitoare. În clipele acelea de spaimă i-au trecut prin față toate destrăbălările vieții sale și conștiința a început ca să-l mustre. Un pas îl
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
trec la o stare de veselă indiferență, încep să râd și nu mă mai supăr defel. În fiecare seară, și atunci când te sufocă zăduful, și atunci când toarnă o ploicică răcoritoare, ba chiar și atunci când din norii negri buluciți scapără fulgere înspăimântătoare, cunoscuții noștri, nu prea numeroși, dar deosebit de tenaci, vin cu toții să ne viziteze in corpore, zădărnicindu-ne astfel orice ocupație cât de cât folositoare... Seară de seară mă culc târziu, iar dimineața, când mă îmbrac, sunt nevoită să-mi prind
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ținea mereu cumpăna vorbirii. Când prietena mea mi-ar fi putut interpreta greșit tăcerea, trebuia să vorbesc, iar când a vorbi ar fi însemnat să mă învecinez cu nebunia, trebuia să tac. Nu voiam să ajung pentru ea o ființă înspăimântătoare sau ridicolă. Eram prietene foarte apropiate, ne vedeam zilnic. Rămânând totuși foarte deosebite una de alta, ceea ce ne și făcea să fim atât de apropiate. Fiecare din noi găsea în cealaltă ce-i lipsea ei înseși. Între noi se crease
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înfiorători a camerelor de gazare de la Birkenau. Era îngrozitor! Aglomerația era identică cu aceea a vagoanelor supraîncărcate monstruos cu evrei, oameni absolut nevinovați mergând pe un drum chinuitor de lung și de greu la capătul căruia îi aștepta o moarte înspăimântătoare: Auschwitz! Diferența era totuși semnificativă: în acest tren al flămânzilor se urca benevol și nu cu ajutorul "creștinesc" al S.S.-iștilor și sub protecția permanentă a "bunului" Samaritean. Mai mult chiar: urcarea în acest mijloc de transport constituia o reală performanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
era urgia pe pământ. Pe negrul nopții se desena mișcătoare o macara, ce lucra la construcția unui bloc nou, iar noi, ca niște păduchi mici, adunați sub felinarul ăla spart, stăteam și ne uitam, ținându-ne de mână, la orătania înspăimântătoare care se mișca amenințător, cu brațul ăla lung, interminabil. Dar cine să-și mai amintească ce a mai fost după aceea, cred că numai poveștile celor din jur, reluate la o altă vârstă, m-au făcut să-mi amintesc că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
se vede a fi fost o mare calamitate nu numai pentru traiul propriu zis al populației din Țara Făgărașului, cât și pentru întreg fondul animalier de casă de atunci din zonă. Acesta fusese decimat de-a binelea, căci o secetă înspăimântătoare - cum nu fusese alta de mai bine de o sută de ani, mai precis din 1603 -sa abătut și peste acest district de graniță, care a durat dela Rusaliile din 1717 până la Sfânta Mărie Mică din 1718. Atunci pășunile sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și harul de a-L imita. 140. Primul punct este să-mi imaginez cum, pe acel câmp întins din Babilon, căpetenia tuturor dușmanilor ar fi așezată ca pe un tron de foc și de fum, cu o înfățișare groaznică și înspăimântătoare. 141. Al doilea punct. Să chibzuiesc cum cheamă nenumărați diavoli și îi împrăștie, pe unii într-o cetate, pe alții într-alta, și, astfel, în toată lumea; fără a lăsa pe dinafară nici un ținut, loc, stare de viață, nici măcar o singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu seamă în ultimele două secole, amenințam cu dispariția planetă pe care traim: tindem să comitem o adevarată sinucidere colectivă, din care niciunul dintre noi nu va scăpa viu și nevătămat. Aceasta temere nu este, bineînțeles, o noutate. De la apariția înspăimântătoarelor mașini de distrugere, bombele termonucleare, spiritele lucide au tras un semnal de alarmă, arătând că omul ar fi capabil în viitor să pustiască toată suprafața planetei, să nimicească toate formele de viață. Acest pericol nu a dispărut, iar astăzi i
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
n-am s-o trimit niciodată. Venirea ta n-ar schimba nimic; n ai mai găsi pe nimeni dintre cei pe care i ai căuta la Mihăiță, căci nimeni nu e de găsit; cei care se întorc păstrează o tăcere înspăimântătoare, cum face biata Mary, pe care o aveai la Sion și pe care am revăzut-o ieri după o absență de trei luni. Cât despre încetarea corespondenței, n-am ajuns încă până acolo, din moment ce scrisorile vin; la un moment dat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întorc de la surorile Delavrancea, ca și cum m-aș întoarce din altă lume. Nu mi-aș fi putut închipui că sunt în stare să trăiască așa. O cocioabă strălucitoare. Cocioabă, din cauza neîngrijirii, strălucitoare, datorită tablourilor. Nu, refuz să-ți descriu amănunțit acea înspăimântătoare dezordine, acele canapele și divanele desfundate, covoarele uzate sau scoase, parchetul ascuns sub un strat de praf și, în același timp, acea inexplicabilă eleganță care domina totul, în ciuda bietelor lor rochii pătate, greșit în cheiate și de o curățenie îndo
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
doi ani, așa că nu pot spune că l-am cunoscut. Adevărul e că n-am fost în viața mea într-un spital până acum, dacă facem abstracție de Spitalul de urgență și Casualty. Cum mergem pe hol, trecând de inscripții înspăimântătoare ca „Oncologie“ și „Boli renale“, îmi dau încă o dată seama cât de protejată am fost până acum. Ajungem la camera 465 și Luke se oprește. — Asta e, zice. Ești pregătită? Bate încet în ușă și, după o secundă, deschide ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rău, trebuie să vă las. E o nebunie ce-i aici. Dar mi-a părut foarte bine să vorbesc cu dumneavoastră și... ne vedem la nuntă. Sunt sigur. Da, și dumneavoastră. Pune telefonul în furcă și se lasă o tăcere înspăimântătoare. — Becky, ce anume nu știe mama ta? zice în cele din urmă. Nu... contează. — Nu știu de ce, dar am sentimentul că dimpotrivă, contează foarte mult. Mă privește pătrunzător. Ceva nu e în regulă aici. — Eu... Nu, totul e OK. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ajunge! spune Elinor. Luke, mi-e imposibil să vorbesc cu tine, până nu ieși din starea asta. În clipa în care el și Elinor se privesc, văd, pentru prima oară, cât de mult seamănă. Amândoi au expresia aia goală și înspăimântătoare, atunci când lucrurile o iau razna. Amândoi își fixează standarde imposibil de atins. Și amândoi sunt mult mai vulnerabili decât crede lumea. Nu e nevoie să vorbești cu mine, spune Luke. Plec. Și n-ai să ne mai vezi niciodată, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit cu unelte Înspăimântătoare, jefuit și alungat, prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i poate aduce noaptea, el totuși trăia ca mai-nainte, ceva mai smerit, ceva mai sfiicios
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vom apuca nici măcar această vîrstă. Ceea ce mă îndurerează este mizeria fiziologică la care poate ajunge un om pe care l-ai văzut cîndva vesel, sprinten, activ, iar acum țintuit de pat, abia vorbind și cu 45 kg. greutate. E ceva înspăimîntător. Dar să trecem peste aceste lucruri triste și teribile, la viața noastră cea de toate zilele, care prin preocupările multiple și complexitatea ei ne deschide cealaltă perspectivă, a creației și a atîtor bucurii ale spiritului. în așa fel încît cumpăna
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dar nu e niciodată atît de prezentă ca ea. Winslet se azvîrle în emoțiile personajelor ei cu o aviditate de-a dreptul fizică încă și mai lipsită de reținere atunci cînd se întîmplă ca emoțiile respective să fie negative, urîte, înspăimîntătoare ; îndeosebi pe acelea le plesnește cu setea și totodată cu precizia unei tenismene care trimite o bombă. Majoritatea starurilor, chiar și atunci cînd joacă personaje antipatice (nu personaje negative supradimensionate alea plac pentru că sînt spectaculoase , ci personaje de dimensiuni obișnuite
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
așeza la iarbă verde cu grătare preparate de noi și vinul răcit într-un pârâu. Am ajuns până sus la Vidraru, dar vremea neprielnică și peisajul selenar de pe malul lacului de acumulare ne-au gonit înapoi prin ceața deasă și înspăimântătoare. Am hotărât să sfidăm totuși intemperiile și am ales o poieniță și un pârâu unde ne-am întins merindele aduse de acasă în coșuri de nuiele și de acum plimbate îndeajuns. Liviu a făcut focul care s-a aprins destul de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
s-a auzit i-hă-itul bietului măgar de origine turcă, Ionel. Pictorița mai sus amintită, aflându-se în preajma administratorului întors ușurat de la Suceava, că de acum e în regulă cu carnetul de sănătate, pictorița deci, are dintr-o dată o revelație înspăimântătoare: „Vai de mine, dar îl lăsați pe măgar să ragă mâine când va fi așa o adunare aici? Va fi neplăcut. Ar trebui să-l mutați în alt loc.”. Bietul administrator, abia scăpat de o spaimă, se vede în fața
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-o cale-ntoarsă. Fugeam... Fugeam... Bașbuzucii, după noi, cu iataganele, răcnind sălbatic. Dumnezeule, ce-am fugit, credeam c-o să-mi plesnească inima... Ne-au prins și ne-au aruncat la pământ. Răcneau și țopăiau sălbatic în jurul nostru! Și... și ce urâți, înspăimântători erau! Ne-au smuls tot ce aveam de preț pe noi. Lui Manuil, lui Alexis, slujitorilor le-au înfipt mâna în chică, i-au îngenuncheat și, dintr-o lovitură de iatagan, le-au retezat capetele. A fost cumplit, înspăimântător, unchiule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a cutiei, pe fondul unui imens soare alb răsărind, un enorm vultur roșu, ținând în cioc o scobitoare lungă cât o lance. Banal desen comercial din care, totuși, fragilele bețișoare de lemn își trag, ca printr-o vrajă, o longevitate înspăimântătoare. Între timp, au murit părinții și bunicii Doinei, cumnata și fratele ei, mama - iar tata și chiar eu am îmbătrânit; ele, în schimb, au rămas intacte, în cutiile nedesfăcute, ai zice nou-nouțe (unde zac totuși, frumos așezate în straturi, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o treabă simplă pentru un pălmaș ajuns la limita rezistenței. A-și încheia nasturii la pantaloni pe un ger de cincizeci de grade sub zero e ceva peste puterile lui; e drept că terminatul (deținut, condamnat, potrivit articolului 58, de înspăimântătoare amintire, pe termen lung și folosit la muncile cele mai istovitoare n.n. V.Cr.) are scaun o dată la cinci zile, făcând de minciună tratatele de fiziologie, chiar și pe cele de fiziologie patologică. Totul se reduce la o excretare de căcăreze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și ucis într-un chip a cărui grozăvie nu o vom ști pe deplin niciodată. Fapta venea într-un lanț sângeros de masacre cărora le căzuseră victime o mulțime de oameni, cunoscuți și mai puțin cunoscuți. Fapta venea după un înspăimântător cutremur de pământ și după amputările teritoriului național fără putință de apărare. Se părea că ne ajunsese vedenia lui Ezechiel cu Gog și Magog. Samavolnicia, sila și uciderea se vesteau la tot pasul. Prostia agresivă, de asemeni. Nici o atrocitate nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mers și pe care în ultima vreme și l-a accelerat cu bună știință. Daniel Turcea, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu (vorbesc aici numai de contemporanii noștri, de aceștia pe care-i întâlneam, cu care vorbeam) : ce stranie, ce strânsă, ce înspăimântătoare legătură între poezie și moarte ! Eram informați cu toții că viața acestora trei nu mai ținea decât de un fir subțiat până la imaterialitate, dar ce fulgerați am fost de fiece dată la vestea totuși abruptă și incredibilă a morții lor ! Câteși
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un Charles Vane și Henry Jennings, Teach a capturat La Concorde, un masiv vas francez care transporta sclavi, l-a rebotezat semnificativ Queen Anne’s Revenge și, cu el, și-a început cariera de pirat pe cont propriu. Înfățișarea sa înspăimântătoare va fi atât o veritabilă și spectaculoasă armă de atac, cât și o cauză a renumelui : masiv, cu fața roșie și ochii bulbucați, cu barba neagră mare, revărsată peste piept și împletită, cu haină stacojie și o curea specială în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]