3,499 matches
-
a luat odihna și l-a hotărât de la o vreme să-și schimbe traiul. Astfel, cu toată teama lui ca nu cumva căsătoria să-l ducă la ruină, el își luă într-o bună dimineață inima în dinți și se însură cu o femeie care, spre norocul lui, s-a întâmplat să fie vrednică, de treabă, bună gospodină, și care l-a deprins să nu-și mai hrănească musafirii cu alune, ceea ce nu l-a împedecat să-și îndoiască, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bețivan, obișnuit al bordelurilor, a dobândit șlefuiala asta de notar de când s-a dus s-o ia pe păpușica asta coafată à la Shirley Temple de pe băncile școlii (la călugărițe, firește) ca să întemeieze o familie? Nu spune că s-a însurat, ci că a întemeiat o familie. Oricum ar sta lucrurile, avantajele unui aranjament erotic având agrementul superiorilor ierarhici sar în ochi. O soție legitimă e autorizată să-și urmeze soțul până în zona militară, în vreme ce, pe întreg teritoriul național, o amantă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
niciodată de moartea mamei. Și dacă aș întâlni această mare dragoste, n-aș renunța la ea pentru nimic în lume. Cu atât mai bine dacă tata nu s-ar opune, dar, și dacă încearcă să se opună, oricum m-aș însura." " Pentru că nu concepi dragostea decât în legăturile căsniciei?" Nu neapărat, ci pentru că dragostea adevărată e pe viață, și atunci..." "Eu, ca să fiu foarte sincer, Filip, nu am mistica iubirii unice, o găsesc contrară aplecărilor firești ale omului. Asta mă face
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
șofer de taxi, ca să-i ceară să-i ducă, pe ea și pe bărbatul ei, la spital, unde acesta din urmă trebuie să-și facă o analiză. Și Ahmed se execută. La sfârșit, drept mulțumire, îl scutură de reverele hainei: "Însoară-te și șterge-o de-aici cu blestemata aia de pasăre!" Ca s-o pedepsească, Ahmed o pune să plătească taxiul... Intrând în sufragerie, Filip vede o tânără femeie care, întoarsă cu spatele, căuta ceva în sertarului bufetului. Silueta ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tine, chiar dacă suntem pe zonă... Onoarea, datoria, patria, pe toate ar trebui, cum se zice, să le pun la picioarele unei femei... Da, ar trebui, dragă Cozmescule, ar trebui! Numai că n-o iubesc. Dacă aș iubi-o, m-aș însura cu ea... Dacă aș iubi-o, aș găsi cel puțin cuvintele, gesturile, forța... Dar n-o iubesc." Și, cu limba încleiată, locotenentul îi spuse povestea pe care nu i-o relatase niciodată prietenului său, învățătorul, fără s-o denatureze cum
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a declarat nașterea și sosirea pe lume. A fost tocmai mămuța mea, adică mama tatei și bunica mea. De ce tocmai ea?! Pentru că tatăl meu, era în armată bietul de el. Nu spun întâmplător „bietul de el”, ci pentru că s-a însurat înaine de armată. Astfel mama a rămas gravidă, iar tata a plecat să-și facă datoria față de patrie. Eu am fost tare mândru, în special când mi-a spus mama că am fost botezat cu apă adusă din râul Prut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
am stabilit locul și data, așa ca la armată. Cunoșteam câteva fete din București, dar și de la țară, de unde proveneam și eu. Analizând aprofundat situația mea de voiajor, fiind mereu pe drumuri cu traista-n băț, am hotărât să mă însor cu o fată de la țară, mai străină de perfiditățile celor din București, care trebuiau păzite cu drugi de oțel, ca în cântecul "să iubim trandafirii" al lui Florin Bogardo. Zis și făcut. M-am căsătorit, am adus-o la mine
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mi-a garantat că alături de această femeie, nu voi cunoaște eșecul. Am sperat așadar că de data aceasta voi avea o soție corectă, cinstită și de casă. Dar am făcut aceeași greșeală și am repetat aceeași faptă blestemată. M-am însurat cu o fată de la țară, fără prea multă pregătire, fără pretenții prea mari. Nu mai avea „design-ul” celei dintâi, însă credeam că am noroc și speram ca această căsnicie să meargă bine. Fiind încăpățânat ca un catâr, dar prost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de Vălăret, de unde putem conchide că este luat de luncași de la răzeșii din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de rupere a monotoniei scurgerii timpului când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale lui Dimitrie Cantemir de la care aflăm că așa cum jocurile și dansurile nu erau diferite de la boieri la țărani, tot așa logodna și nunțile, precum și preparativele pentru căsătorie și nuntă nu erau diferite. Dimitrie Cantemir ne spune că Moldova își însoară copiii la vârsta la care trebuie să se facă, după legile bisericești, canonice. Însă se socotește de rușine dacă o fecioară cere pe un bărbat; iar obiceiul Șării a statornicit că flăcăii trebuie să-și aleagă eiînșiși neveste și nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de rude, așa cum era Slobozia - Filipeni și Lunca, dar aveau loc și în afara satului, când se aduceau miri și mirese din alte sate: Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însurătoare: avea casa făcută, avea boi de muncă, își făcuse și armata, care reprezenta, într-o perioadă mai veche, un hotar în viața omului, o „școală” prin care trebuie să treci ca să fii om întreg. Erau cazuri când flăcăul se însura fără casă, locuia la casa socrilor și a soției, caz în care se spunea în sat că „s-a măritat, nu însurat”, după cum erau cazuri când căsătoria avea loc înainte de satisfacerea stagiului militar. Alteori, intervenția părinților era hotărâtoare, ca și cum s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viața omului, o „școală” prin care trebuie să treci ca să fii om întreg. Erau cazuri când flăcăul se însura fără casă, locuia la casa socrilor și a soției, caz în care se spunea în sat că „s-a măritat, nu însurat”, după cum erau cazuri când căsătoria avea loc înainte de satisfacerea stagiului militar. Alteori, intervenția părinților era hotărâtoare, ca și cum s-ar fi însurat sau măritat ei. Intervenția părinților nu era întotdeauna fără obiect: se opuneau ca fata, fiul lor, să se căsătorească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuia la casa socrilor și a soției, caz în care se spunea în sat că „s-a măritat, nu însurat”, după cum erau cazuri când căsătoria avea loc înainte de satisfacerea stagiului militar. Alteori, intervenția părinților era hotărâtoare, ca și cum s-ar fi însurat sau măritat ei. Intervenția părinților nu era întotdeauna fără obiect: se opuneau ca fata, fiul lor, să se căsătorească cu cineva dintr-o familie care era certată cu legea, erau oameni cu care nu era bine să-ți pui boii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am convingerea, numele noastre nu-i spuneau prea multe, îi impunea însă prezența noastră în Trenul Scriitorilor. Avusese grijă să se informeze din timp și să aibă inițiativa acestei întâlniri, susținută de dl State - un prosper om de afaceri basarabean, însurat cu o rusoaică - femeia, sobră, a tăcut tot timpul, nevorbind română, ci doar încuviințând la frazele pe care i le mai traducea soțul. Am spus „sentimente amestecate”, pentru că exista, cred, și o anumită conștiință, inegal distribuită, a limitelor, a frânelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
precoce, ziarist la București, poetul nu se poate împăca cu gândul pierderii moșiei ipoteștene, raiul său de pe pământ, și încearcă din răsputeri să găsească banii necesari răscumpărării ei. În manuscrisele sale își notează neliniștea și preocuparea: Caballa Ipoteștilor. [...] Să mă însor, ca să pot rescumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristea. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. [...] Hristea, Moritz, Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie unui prieten grijile sale: Nu am prejudiții, și cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
când jumătatea nordică a Chinei era sub dominația dinastiei Sui, iar cea sudică era divizată în mai multe state mici, printre care și Chen. Xu Deyan a fost ofițer în gărzile împăratului Chen Shubao din statul Chen. El s-a însurat cu sora împăratului, prințesa Lechang. În acea vreme, corupția făcea ravagii în țară. Xu Deyan era foarte îngrijorat la gândul că, în curând, statul Chen va dispărea. Într-o zi, el i-a spus cu tristețe soției: "Oricând pot apărea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
asemenea, sunt numeroase intrigi de dragoste și întâmplări care ridică probleme de etică socială. După proclamarea R.P.Chineze, au apărut numeroase piese pe teme moderne care descriu viața actuală și momente din istoria contemporană, precum "Valea Chaoyanggou", "Xiao Erhei se însoară", "Veselie mare" ș.a. 3. Piese de operă celebre Orfanul din familia Zhao În perioada Primăverii și Toamnei (între secolul al VIII-lea î.e.n. și secolul al V-lea î.e.n.), pe teritoriul Chinei erau multe state, unul dintre acestea fiind și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
celui ce domnise vremelnic la noi, naturalizat german și ocupând o funcțiune înaltă în administrația prusiană. Fata lui era frumoasă, bine-crescută, dar, cum nu purta numele tatălui său, greu de măritat în lumea ei în Germania. George Philippescu mai fusese însurat și divorțat de Natalia Ghica, pe atât de frumușică și atrăgătoare, pe cât de ușurică. După multe lupte cu slăbiciunea lui pentru dânsa, divorță și, reînsurându-se, își croi o viață de căsnicie exemplară. Fu un bărbat model, dete soției tot ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De unde până aici Nicolae nu luase nici o acțiune la guvernare, acum, în cele mai bune raporturi cu fratele său, pornea în misiuni în străinătate și ocupa cele mai înalte funcțiuni în marină, în armată și aviație. În 1932 însă se însură cu doamna Tohăneanu, fosta doamnă Săvescu, supranumită Doletti după o genealogie cam obscură. Lucrurile se stricară, acea femeie avu o mare influență asupra lui și după mai mulți ani reușise să se căsătorească, fără însă a ține seama de statutul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se rugă de frate să-l mai lase doi ani la adăpostul îngrijirilor mamei, până ar fi mai măricel și mai întărit. Ionel cedă. Când însă cei doi ani fură trecuți, mama era în străinătate cu copilul și tatăl se însurase cu o femeie care nu ar fi fost o mamă pentru fiul altei soții. Prevedea mari dificultăți în căsnicia lui, care ar fi avut influență asupra educației băiatului. George se mărea și câți îl cunoșteau spuneau cât este de bine-crescut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stranie. Într-o zi ședea pe fotoliul lui Costache, lângă birou, eu în fața lui. Vorbeam cu tristețe și plângeam amândoi. Deodată îmi zise: „Văzându-te așa singură și pe mine așa singur, ce rău îmi pare că m-am mai însurat și că nu ne putem sfârși viața împreună“. Cu toată înduioșarea unei astfel de probe de iubire, mă cutremurai la aceste vorbe, prin care întrevedeam o viață nenorocită și singuratică în lanțurile căsătoriei. Bietul meu Ionel! Eram așa de uniți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pahar de vodcă și ne amintim de copilărie. Nu-mi vorbește niciodată de familie, dealtfel nici eu nu-l întreb. Foarte rar, cînd se amețește, mai spune vreo vorbă despre vreo aventură de-a lui, mă întreabă dacă nu mă-nsor, eu îl întreb "cu cine?", rîdem, îi mai torn un pahar, el se uită la ceas, dă paharul peste cap cu sete și pleacă. O singură dată, la plecare, strîngîndu-ne mîinile, a exclamat: "Ce n-aș da să fiu ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ocean și sfîrșesc prin a sufla în paharul cu apă? Dacă nu chiar în iaurt... Ce vrei de la mine, Vlade? Nimic. Nici măcar o explicație, așa, ca-ntre bărbați... Și pentru că ai adus vorba de fosta noastră prietenie, acum cînd te-nsori, îți dau un sfat: cască ochii bine, mai ales că lumea te crede plin de bani... Pocnește scurt din degete, mă lovește cu degetul arătător în piept, se rotește pe călcîie și iese pe ușa laterală, spre instalația de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]