69,898 matches
-
a fost cine știe ce de insistent, a rămas uluit când l-am întrebat eu cu ce mă aleg din treaba asta, dacă voi primi un grad și care anume, cu ce retribuție și adaosuri la pensie. A urmat să ne mai întâlnim, mi-a lăsat timp de gândire, dându-mi o adresă unde putea fi găsit, undeva, într-un bloc din spatele bisericii Crețulescu. Nici eu, nici el nu ne-am ales cu nimic. Dușmanul de clasă a respirat ușurat, continuând să sape
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
văduvă blondă și frumoasă și căuta un al doilea bărbat. Cu prilejul uneia din vizitele mele la Franszenbad, m-a întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește? Întîlneam zilnic și pe conul Ienăchiță (tatăl Elenei Văcărescu) așa încît am putut să-i dau lămuririle cerute. Era pe ghimpi, se fîstîcea, în fine n-a mai putut și mi-a spus: Știi că sîntem logodiți?" - "Dar e însurat!" - "Nu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
comune cu endogamia preferențiala. El nu poate explica cum poate descendentă să mai fie un criteriu în comunități ce au suferit venirea elementelor alogene și cum poate fi descendentă un element de solidaritate în comunitățile mari unde membrii nu se întâlnesc și unde aceste comunități sunt imaginate. Apoi: cum pot ști eu că solidaritatea mea cu străinii care întâmplător vorbesc aceeași limbă are baza genetică? Un susținător al primordialismului cultural, Clifford Geertz 33, susține că un atașament primordial provine din daturile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
procedează, de altfel, șeful de trib), ci se plânge de alterarea perversa a naturii, sau suspectează că cineva a modificat cursul firesc al naturii, printr-o ingerință perfida". Și acel cineva este Străinul 40. În apartenența la o națiune se întâlnesc atât factori ce nu ne stau în putere (precum faptul de a ne naște într-o anumită comunitate), cât și factori ce stau în puterea fiecăruia (precum asumarea apartenenței la o comunitate). Consider că acceptarea ca elemente fundamentale ale naționalității
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
anumită specialitate. Clinicianul care are și atribuții științifice se ocupă în mod direct de pacienții săi, dar poate conduce și studii clinice în calitate de investigator principal. Experiența lor clinică este utilă pentru deschiderea unor linii de cercetare și dezbaterea unor probleme întâlnite în practică. Progresul poate fi extins de la medicină clinică la cea translațională sau experimentală și invers. Atribuțiile de cercetare sunt complete, de la scrierea de granturi și atragerea liniilor de finanțare până la urmărirea pacienților, prelucrarea statistică și publicarea rezultatelor. Pe parcursul acestei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
categorii de indivizi pe care istoria i-a trecut pe linie moartă. Terorismul actual nu are nimic de-a face cu "progresismul" secolelor trecute, când în figurile eroilor legendari, de la Robin Hood la Cartouche, de la Wilhelm Tell la Iancu Jianu, întâlneai un spectaculos amestec de emancipare individuală și justiție socială. Teroriștii de azi apasă până la refuz pedala anulării individualității în numele libertății iluzorii a tribului. Ideologia teroristă marchează puncte în zona iraționalului colectiv, prin aneantizarea firavei tradiții modernizatoare. E uluitor cum, în
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
sfîrșit de săptămînă domnește în dauna întîlnirilor în sala de teatru sau de cinematograf. Scriitorul Romulus Rusan povestea în cartea sa devenită clasică, America ogarului cenușiu, cît de frapat a fost de accentul nazal al femeilor pe care le-a întîlnit, făcînd greu diferențiabil timbrul uneia de al alteia, și mai ales de manierismele de limbaj comune tuturor americanilor, precum sintagma "you know" sau "I mean", reiterate la fiecare cîteva cuvinte. În cartea ei apărută la București, Postscriptum, Vera Călin se
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
doctă pe care astăzi istoricii religiilor le scriu pe marginea unei doctrine religioase au numai menirea de a cultiva teoretic mintea cititorului, dar nu și pe aceea de a-i stimula în vreun fel viziunea. E ca atunci cînd cititorul întîlnește o mostră de rafinament teoretic al cărei izvor psihologic nu-i mai poate hrăni imaginația, pînă într-atît de mare e decalajul dintre ceea ce credem noi și ceea ce au crezut credincioșii de odinioară. În acest caz, tema cărții pe care o
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
a reacționat la reacție. întreg contenciosul se află în revista 22, nr. 848. Tot acolo, Radu Ioanid inventariază și alte Atacuri antisemite la București, într-un articol publicat inițial în Wall Street Journal Europe. Din nefericire, lucruri similare s-au întîlnit și în alte ziare, fără a se fi luat atitudine contra lor. E cazul unui articol din COTIDIANUL despre care R.L. a publicat nu de mult o notă. Și mai e cazul unei sentințe de achitare dată de o instanță
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
mod cu totul neprevăzut. Era a doua zi după Sf. Ilie, respectiv 21 iulie, 2006. În ziua de Sf. Ilie ziua Amărăștilor, am avut onoarea să fiu numit Cetățean de Onoare al comunei și la marele spectacol din zăvoi am întâlnit-o pe fața lui Valeriu, (nepotul lui Bartolomeu) prietenul meu din copilărie de care am pomenit mai sus. I-am promis că voi merge la Glăvile să îl văd pe tatăl ei și așa am făcut. Eram împreună cu poetul George
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din nou! Mâncarea de țară a fost la înălțime, iar țuică bună și vinul bun de Drăgășani nu au lipsit. Oare se pot uita vreodată acele momente sublime? De câte ori drumurile m-au dus la Cluj-Napoca, mergeam cu drag să-l întâlnesc pe IPS Bartolomeu, împreună cu prietenul meu de o viață, prof. dr. Manea Pompiliu și câteodată cu ing. George Șchiopu, venit de la Iași. Ne întâlneam la Episcopia din Cluj-Napoca, unde am întâlnit și alți oameni deosebiți pe prof. Raoul Volcinschi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vreodată acele momente sublime? De câte ori drumurile m-au dus la Cluj-Napoca, mergeam cu drag să-l întâlnesc pe IPS Bartolomeu, împreună cu prietenul meu de o viață, prof. dr. Manea Pompiliu și câteodată cu ing. George Șchiopu, venit de la Iași. Ne întâlneam la Episcopia din Cluj-Napoca, unde am întâlnit și alți oameni deosebiți pe prof. Raoul Volcinschi și pe Marcel Petrișor de exemplu, foști "colegi" de suferință în pușcăriile comuniste . Întotdeauna ne primea cu dragoste întotdeauna am simțit ceva sfânt în aer
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au dus la Cluj-Napoca, mergeam cu drag să-l întâlnesc pe IPS Bartolomeu, împreună cu prietenul meu de o viață, prof. dr. Manea Pompiliu și câteodată cu ing. George Șchiopu, venit de la Iași. Ne întâlneam la Episcopia din Cluj-Napoca, unde am întâlnit și alți oameni deosebiți pe prof. Raoul Volcinschi și pe Marcel Petrișor de exemplu, foști "colegi" de suferință în pușcăriile comuniste . Întotdeauna ne primea cu dragoste întotdeauna am simțit ceva sfânt în aer, parcă o forță nevăzuta ne lumină sufletele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
această perioadă, cromatică tablourilor, spun specialiștii, este „sumbră și tristă, anunțând expresionismul”. Din 1885, se află la Anvers, „cunoscând creația lui Rubens și gravuri japoneze din școala Ukiyo-ye”, viu colorate. DINCOLO DE CONTINGENTUL 2010 VIRGIL DUMITRESCU Apoi, la Paris, din 1886, întâlnește picturile impresioniștilor și neoimpresioniștilor. Abia în 1888, Van Gogh s-a stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă mulțumesc domnule doctor-scriitor! C.P.: Pe curând! Dr. Ciprian Popescu și Doru Cetățeanu L-am întâlnit pe domnul Neculai Popa din Los Angeles la Congresul CMR Consiliul Mondial Român de la Vatră Dornei, în 2004, când am remarcat că era bine cunoscut și prețuit de frații noștri din Basarabia, unde fusese de nenumărate ori pentru a cinsti
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
oficialitățile române, sosite cu două chartere din țară și-au adus prie tenii, soții și iubitele, care practic au ocupat locurile invitaților oficiali ai Ministerului de Externe. Așadar ei au avut întâietate, iar noi am ramas pe din afară. Am întâlnit acolo români entuziaști veniți din Australia, Canada, America, America de Sud și Europa care au înțeles că nimic nu s-a schimbat în mentalitatea românească alterată de comunism. A fost trist, foarte trist! MLC: Am auzit că mai de curand ați fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sunt, atât părinții lor, factorii educaționali, precum și cei care nu aplică rețetă corecției necesare. Ciudat. Incredibil, dar adevărat. Violență a scăpat de sub control. Se vede, se simte, o acceptăm. Cândva, indivizi că țoapa și țopârlanul erau creaturi, care puteau fi întâlnite la intervale rare. În unele zone lipseau aceste personaje, care, de obicei sunt marcate de dorință dea ieși în relief oricând și cu orice preț. Valorile erau respectate, munca era apreciată, buna creștere se considera ceva firesc. Anii au trecut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
n-am să fiu lângă el”) alinând suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doua persoană care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
binecuvântarea din urmă! De Sânpetru de iarnă mi-e teamă, de tine, Tănase de ciumă mi-e dor! Privește, Filipii de iarnă-s departe. Cum să uit? Cum să mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc de obținerea premiului întâi pe țară la concursul de teatru ce a avut loc la teatrul din Lipscani, cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ochi de un bulgăre de zăpadă în care un inconștient pusese un cui, încât băiatul lui avea să piardă ochiul. În plus avea și talent la pictură. Inconștiență tinereții.. De altfel a devenit pictor scenograf. Într-o vreme l-am întâlnit la teatrul din Sibiu... Tot dintr-o recreație avea să mi se determine și cariera mea. Eram în recreația mare și era un obicei tâmpit, o modă idioata care că toate modele trece dar care este foarte virulenta când e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]