85,475 matches
-
Dumnezeu nu tolerează forțe invincibile. Noi am fost contemporani cu două astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la descompunerea totală a ambelor forțe. Dacă ne uităm în Vechiul Testament vedem cîte s-au întîmplat numai cu evreii așa. Și cu alții. Dumnezeu nu tolereză pretenția de invincibilitate și o sancționează mortal. Gîndiți-vă puțin acum, nu știu cîți ani, dar nu sunt mulți. Eram deja oameni adulți, sau poate la o vîrstă mai avansată decît
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
lucruri mai presus de care nu se poate trece, și care readuc lucrul la un numitor comun și la rațiune și la cumințenie și la înțelegere. De aia mă speriasem adineaurea, și mă sperii și acuma , că nu știu ce se va întîmpla dacă continuă demența asta care a început cu George Bush...Că și Bush tatăl a fost o mediocritate. Juca golf și a avut această imprudență, cînd era președinte, să țină la Kiev un discurs în care să spună că nu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
m-am gîndit că îmi plăcea grozav, dar nu-mi dădeam seama că-mi place cel mai mult D"Artagnan. (rîde) Sigur că D"Artagnan ! L.G.: Și mai aveți pasiunea din tinerețe pentru Proust ? Al. P.: Întrebare grea. Mi se întîmplă și acuma să mai scot o vorbă din Proust și să mă încînte și să rămîn cu ea. Totuși cred că Proust a fost o cale care a dus la o fundătură. De ce zic asta? Am citit Filocaliile traduse de
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
care îl avem. Există o logică și în nepublicarea unui asemenea comunicat. Dacă la un ziar apare o criză între patroni și jurnaliști, posibil ca ziarul să se spargă. Atunci, firește că e de preferat ca mai întîi să se întîmple asta de-abia după aceea să plîngem de mila confraților noștri. Trustul de presă Ringier a mai avut probleme cu ziariștii români, cu prilejul faimosului divorț intentat de echipa de la Pro Sport. îmi amintesc o propoziție a lui Cătălin Tolontan
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
lui redacțională? Simplu, s-ar zice, sindicalizîndu-se. După cum știm, nu de sindicate duce lipsă presa autohtonă, ci de putere sindicală. Iar asta nu se capătă, ci se cîștigă. Cîtă vreme însă ziariștii vor refuza să accepte că ceea i se întîmplă azi unuia i se poate întîmpla mîine oricui, vorbim degeaba.
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
sindicalizîndu-se. După cum știm, nu de sindicate duce lipsă presa autohtonă, ci de putere sindicală. Iar asta nu se capătă, ci se cîștigă. Cîtă vreme însă ziariștii vor refuza să accepte că ceea i se întîmplă azi unuia i se poate întîmpla mîine oricui, vorbim degeaba.
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
Beethoven, bunăoară, ar fi restituită în această manieră, cu siguranță că Titanul din Bonn nu ar mai fi deloc compozitorul pe care-l știm și prețuim. De cealaltă parte, interpretarea unei lucrări contemporane cunoaște un singur stăpîn: partitura. Ce se întîmplă însă atunci cînd trebuie să te solidarizezi cu (in)fidelitatea unei atare partituri? Are au ba interpretul obligația să respecte cu strictețe toate indicațiile și sugestiile înscrise pe foaia cu portative? Fără îndoială, un opus deplin, valoros reclamă o restituire
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
Delta Amazonului... La fel și când invitat a fost T. Meleșcanu... Că tot ne lipsesc emisiunile de umor, fie el și involuntar. Dar aud vocea lui Haralampy: -Ay, mamă-mamă, ce dor mi-i de badea Turcescu!... Subscriu. Dar ce se întâmplă, Doamne? La granița de vest a țării, după vodevilurile tragi-comice ,Frantisek Priplata" și ,Pașapoarte", poliția de frontieră acționează în forță: au fost confiscate 1 milion de tampoane igienice la vamă, în fiecare aflându-se câte un transfug... -Eu îți garantez
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
la o lectură interesant-reconfortantă în plin sezon estival, dar și importantă: GIOVANNI SARTORI, "Homo Videns - imbecilizarea prin televiziune si post-gândirea". Nici nu știu ce comentariu s-ar mai putea face asupra unei cărți care, prin titlul său, ne traduce abrupt ce se întâmplă împătimiților de televiziune și nu numai acestora. Cred că putem considera apariția editorială în cauză drept un avertisment foarte serios, vizavi de consecințele vizionării programelor tv, dar și ca o modalitate de a ne elibera de acest virus, măcar în
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
cum vor, că tot dracul ăla este, vă spun eu... Un parlamentar, de la tribună: -Intri, să faci singur, pentru că așa e drept. Lucian Bolcaș: -Eu nu contest că femeile au o capacitate foarte frumoasă de consimțământ, deși mi s-a întâmplat mai rar în viață. Adrian Năstase: -Da, atunci lăsăm votul acesta, il punem deocamdată în frigider până la ora 11... Ioan Oltean: -Propunerea legislativă nr. 91, al cărei termen constituțional expiră în 31 aprilie. Lakatos Petru: -Având în vedere și textul
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
de milă a unui popor îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apostolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându-l pe Domnul singur, apoi insultele, lovirile, flagelările, răstignirea, cuvintele zeflemitoare, chinurile agoniei și moartea sângeroasă, toate s-au întâmplat atunci iar acum le privim cu ochii credinței și ne îndurerează sufletele. Teribilele suferințe ale Domnului Hristos n-au fost ceva năprasnic, surprinzător sau intempestiv și nu constituie simple fapte impuse cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nu în ultimul rînd, Aurel Dimitriu, primarul orașului Sulina, de a readuce în actualitate o problemă atît de gravă, poate vor clinti din loc inerția și nesimțirea în care ne zbatem de atîta vreme. Dacă nu, știm ce se va întîmpla! Din pudoare, nisipurile Sulinei or să ne îngroape eșecurile.
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
partea grafică a acestei tipărituri. Deschid acum o paranteză. Cum bine ați observat mai înainte, există în viața mea ceva ce arată o continuitate: în liceu, am scos o publicație care se chema Caiete culturale. M.I.: În ce an se întâmpla asta? B.E.: În 1943. M.I. : Cînd făceați munci forțate. B.E. Exact. În 1967 am inițiat Caietele Teatrului de Comedie. Din 1969 până în 1989 am editat Caietele Teatrului Național, o publicație care (cred că a fost singura cu un tiraj atât
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
s-o apuce sau dacă este o prevenire, fiindcă Tomaziu adăugase: ŤNu trebuie să te mai vezi cu mine.ť Mai mult decât atâta, pot să vă spun că mi-a adus ca amintire - prevăzând foarte bine ceea ce se va întâmpla, n-avea nici un dubiu - volumul Craii de Curtea Veche, pe care îl ilustrase, dăruindu-mi-l cu discreție și spunându-mi să-l pun pe raftul al doilea al bibliotecii. M.I.: Să nu se vadă. B.E.: Să nu se vadă
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
publică, atâta cât și cum exista ea. B. Elvin era unul din aceste nume. B.E.: Ar trebui să limpezesc ceea ce pare o contradicție. Căci de vreme ce știam destul de clar - nu atât de clar, și în orice caz, incomplet - ce se va întâmpla, cum se face că un om care a priceput cursul lucrurilor încă în 1948... M.I.: Sau măcar l-a simțit... B.E.: ... Sau măcar l-a simțit, s-a apucat în 1955 să scrie. Totuși lucrurile nu sunt chiar așa de
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
învățat enorm de la el. Pot să spun că în preajma lui am ucenicit cu adevărat teatrul. foarte puțini actori, să-i numeri pe degete, citeau ca el, mai tot ce se tipărea în lume. Citea ultimele piese, știa tot ce se întâmplă pe scenele metropolelor. Dar toate astea le spun astăzi; câtă vreme am lucrat împreună m-am ferit să-l vorbesc de bine. M.I.: Domnule Elvin, ați debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Ignazio Silone etc. Vis realizat. Ulterior ,Litere" a trecut, sub numele de ,Arc", la Fundația Culturală Română. Într-un rând, am primit un telefon din partea lui Carmen Firan, pe care o cunoscusem recent. Carmen Firan m-a întrebat - asta se întâmpla într-o vineri - dacă n-aș vrea să vin sâmbătă la Sinaia la o întâlnire cu Antonin J. Liehm, care urma să prezinte revista ,Lettre internationale" al cărei întemeietor era. M.I.: Nu erau mulți care știau pe atunci de această
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
dat, în percepția publică. în prezent constatăm, în ce-l privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare. Cândva prozatorul era în atenția tuturor pe când azi, iată, o carte nouă a sa rămâne atâta vreme necomentată. Ce se întâmplă? Implică și o judecată estetică această dezinteresare a noilor critici de literatura lui Breban? Nu scriu despre ultimele lui cărți pentru că le socotesc neizbutite? Ilustrează ele, în ochii lor, tot atâtea eșecuri literare? Dar putem interpreta în fel și chip
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
față, pur și simplu, productivității brebaniene covârșitoare, suprafirești, ca să nu-i spun drăcești. Este un caz ieșit din ,normalitate", să recunoaștem, cazul lui Breban, un scriitor cu atât mai productiv cu cât anii se adună în urma lui. De obicei se întâmplă invers, productivitatea literară cu timpul scade. Nu și la N. Breban. A scris mult înainte de '89, așa cum se știe, dar azi parcă scrie și mai mult. în primii ani de după '90 a dat trilogia Amfitrion, iar acum vine cu această
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
însă toate de aceeași factură, să-i zicem constructivă. Poate mai des se simte îndemnat să le ridice altora obstacole, să-i deturneze de la țintele lor, iar pe unii chiar să-i distrugă. îi izbutesc și acțiunile destructive, anulatoare, odată întâmplându-i-se totuși să suporte și un mare eșec. Dar aceasta este tema celui de-al treilea roman al tetralogiei brebaniene, romanul eșuării lui Mârzea în fața puterii nevăzute, al înfrângerii versatului manipulator de oameni în confruntarea cu un adversar ciudat
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
pe biblie,/ că axioma ontologiei ne pupă,/ fără a ști cine suntem,/ atunci este vorba de un RNA-mesager"; Mârlesc transcendental poezia -/ poate ajunge la orgasm."; , Meditez la ceva/ și aceasta/ îmi uluiește gândirea,/ dar (tui fleoanca mă-sii!)/ treaba se-ntâmplă cu mult mai rapid." etc. (Eugen Cioclea) * , Ce fel de răsplată să-mi dea nostalgia/.../ Când trăirile-mi intense până mai acum/ s-au nivelat în fel de fel de prestații/ un pic câte-un pic?/.../ Când sfârcuri de bici
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
expresivitate ale oratorilor de pe strada Salcâmilor. Să fie observatorul-narator mai dăruit în această privință? Nu s-ar zice: ,Doamna Spătaru se așeza în fața ferestrei ca în fața televizorului. Sau, mai corect, în fața televizorului ca în fața ferestrei, pentru că în această ordine se întâmplaseră lucrurile. Fereastra fusese înaintea televizorului, nu există dubii ca în cazul oului și al găinii. Cu toate că achiziționaseră televizor alb-negru încă din al cincilea an al căsniciei lor, durata și varietatea emisiunilor fuseseră atât de restrânse, încât mulți ani după aceea
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
felație pentru fetițele de doisprezece ani, organizat după triumful paradei homosexualilor din Montreal. Iată relatarea lui Florian Liber, preluată de pe internet și publicată cu avizul și consimțămîntul autorului! (P.Șușară) Birth of Cool sau nașterea noii mode pe Net Se întîmpla la Parada Homosexualilor, în Montreal, la cîteva săptămâni după ce au cîștigat dreptul de a se căsători. Participantele la concursul de felație sunt fete de 12 ani, iar obiectele sunt organele genitale ale băieților sub 18 ani - pentru a nu putea
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
agresiv, trepidant sau fățiș în proza lui Yourcenar. Pînă și dramele capătă, sub bătaia melancolică a privirii sale, o tentă suportabilă și atrăgătoare. Tocmai de aceea senzația pe care o ai, citindu-i cărțile, este că în ele nu se întîmplă nimic. În cărțile ei nu de acțiune poate fi vorba, ci de atmosferă, dar o atmosferă cel mai adesea nostalgică, străbătută de tonul unei tristeți constante și iremediabile. Nu este nimic consolator sau mobilizant în scrisul lui Yourcenar, și tocmai
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
cu impresia că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă în redarea fidelă a vieții acelor personaje, ci în folosirea lor ca pretexte pentru etalarea unei tehnici scriitoricești de mare clasă. Și de fapt chiar asta se întîmplă în Obolul visului, o desfășurare de tehnică narativă ce nu se poate plia pe profilul psihologic al personajelor. E o discrepanță vădită între finețea stilului de care se face uz și insignifianța înmărmuritoare a personajelor despre care se vorbește. E
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]