49,940 matches
-
olandezului zburător. Pură vedenie: catargele vasului nostru au fost de multă vreme privatizate, vândute unui turc, care le-a transformat în scaune și chibrituri. Investitori interni au achiziționat velele, pentru alte foloase. Restul, e mai departe de vânzare... Puntea e întotdeauna pustie: n-ai să vezi grămezi de frânghii, șalupe de salvare, colace, bărcuțe; cu toatele, dimpreună cu clanțele cabinelor și chiar cu hublourile au fost din timp furate și ori de câte ori se înlocuiau dispăreau din nou, ca prin farmec, farmecul locului. Dacă
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc., e destul de șocant. Terminologia tradițională implică aproape întotdeauna un cod de norme ale onorabilității și folosește din plin mecanismul eufemismului; vocabularul modern, în schimb, e de natură neutru juridică și ia în considerare în primul rînd agresarea persoanei. Relatările jurnalistice tind astfel să suprapună două scenarii și mai
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
îndrumare îl somase pe un alt regizor "să oprească ninsoarea" din cadru, fiindcă altminteri nu se mai văd cum trebuie utilajele care lucrează la dezăpezire... Un munte de om cu o grămăjoara de minte! Oricum, pretinde Boileau, un prost găsește întotdeauna unul mai prost care să-l admire. Firește, cu excepțiile de rigoare. Ce te faci, însă, atunci cînd intră în joc și noțiuni științifice consacrate, din sfera eredității, așa cum ar fi cromozomii, genele etc.? Ei bine, prin ^48-^49, ereditatea
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
indivizilor de a mai lupta și muri în numele unei mândrii naționale exarcebate; și nașterea unei conștiințe comunitare europene, supranaționale. III. Handicapul statelor est-europene În Europa Centrală și Estică, situația este însă diferită. Dacă în Europa Vestică conceptul de națiune fusese întotdeauna sinonim cu cel de stat (de organizare statală), iar naționalitatea însemna implicit legătură juridică a cetățeanului cu statul, în Europa Estică ideea de națiune implică noțiunea de cultură, limba, religie și destin comun, iar legătură cu statul e înțeleasă în
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
cu un actoraș de mâna a treia sau a patra mi-a clătinat serios încrederea în Casa Regală a României, iar acceptarea de către Rege și Regina, după 1996, de a face, într-un rușinos anonimat, în compania unor personaje nu întotdeauna onorabile, vizite în țară aproape mă obligă să reconsider admirația față de un mare personaj istoric), așadar, oricât de dezamăgit aș fi de prestația Regelui, îl consider în continuare infinit superior șlehtei de insațiabili profitori ce n-au alt țel decât
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri, Faulkner să fi "sesizat" observația precum că negrii pot fi orice, numai modești nu. Nu știu. Ce știu și ce m-a urmărit întotdeauna în românele lui Faulkner este alt sentiment, tipic negrilor, deși pe vremea aceea ei încă nu fuseseră eliberați, - sentimentul că ei erau niște copii spăimoși, cu ochii holbîndu-li-se în cap de orice. Apoi mai e, tot infantilă, veselia lor tipică
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
încredere în rolul literaturii că mîntuire. Într-o piesă a sa, eroul e neputincios pentru că e obsedat de întrebarea "dacă literatura are o valoare oarecare, daca scrisul îi poate aduce mîntuirea. De cînd am început să scriu, mi-am pus întotdeauna întrebarea de a ști dacă merită oboseală să scriu și chiar dacă merită să faci ceva, orice ar fi asta". Această opinie se asociază bine cu aprecierea că "cea mai mare parte a operelor literare nu rezistă după un anumit număr
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
Geometria suporta confruntarea cu misterul inform al concretului: "uneori doar semințele veacului/ uneori da povestea încet/ despre intimitatea lanțurilor/ ronțăia încet obraznica verticalitate/ a unor lucruri// e ceva inexplicabil în șirul cerșetorilor/ ăstora ce dau rest înapoi/ m-au intimidat întotdeauna// ninge încet printre mîinile mele două/ îmi amintesc/ intrase printre noi/ ne mînjise cu sînge/ ne fixase cu ochii lui albi/ ne aruncase tremurînd florile/ și eram convins că e martorul" (ninge încet printre mîinile mele două). Termenii de referință
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă de ani de zile fac lucrul acesta și nimeni nu i-a adunat niciodată la un loc. Acești fideli au abordat întotdeauna cărțile despre Gulag cu seriozitate și cu o patimă mai mult sau mai putin voalata de a scoate adevărul la suprafață. S-au deosebit prin stil și vîrsta, si, poate, chiar prin aprofundarea ororilor comunismului, dar în comun le-a
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
luau zborul de pe pleoapele ei, galbenele aurii și șopîrle de un verde acid i se înlănțuiau pe degete. Îi strivea căpșuni pe feșe, îi îmburuiena sexul și i-l acoperea cu iedera, îl înstela cu albastrele, lăsînd să se ivească întotdeauna din mijlocul acestui hătiș un bulb roz și cărnos că un boboc de trandafir gata să se deschidă. Acoperi o mulțime de pagini cu astfel de deseneă. Nu am citat aceste două exemple decît pentru a arăta că românul Sylviei
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce pe deținuții din lagăr îi păzesc soldații, iar pe noi, elevii-nu. Câtă vreme optzeci la sută dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
a popoarelor (dacă asta s ar putea chema înfrățire!) s-a împlinit din păcate, în situații limită. Iar în Siberia, s-a verificat vizibil, cu mare prisosință. Dincolo de mentalitățile particulare ale naționalităților, cele de ordin individual cunoșteau apropierea, vibrația sufletelor. Întotdeauna suferința comună nu divide, ci unește. Lângă simbolul libertății, scriitorul creează simbolul pâinii. La școală, elevii au fost întrebați ce meserii vor să urmeze. Cele mai căutate în zonă erau de marinar și de aviator. Unul dintre copii, șeful de
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
contul datoriilor tatei. Ne lăsau doar pe ce să dormim, doar saltelele; somierele și noptierele erau luate. Asta nu mă afecta cîtuși de puțin. A trebuit să ajung adultă ca să înțeleg că era ceva considerat rușinos. Eu am luat-o întotdeauna pur și simplu că pe o problemă de rezolvat. De vreme ce mobilele tot erau destinate să dispară, le cumpărăm mereu de la tîrgul de vechituri (rămas unul dintre locurile mele de shopping preferate). Totuși, aspectul dezonorant al situației noastre nu îmi scăpa
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
sau în refuzul de a vedea în Milosevici personificarea contemporană a răului radical. Pe scurt teza cărții lui Kaplan, idee care ne interesează direct întrucît o mare parte a volumului este consacrată României, este ca națiunile din Balcani au fost întotdeauna angajate în războaie și agresiuni mutuale. Pacea între aceste populații a fost excepția, ura, antagonismul sălbatic și masacrele nesfîrșite ar fi fost regulă. Dacă mă gîndesc că Bill Clinton și-a format imaginea inițială despre România grație însemnărilor nu întotdeauna
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
întotdeauna angajate în războaie și agresiuni mutuale. Pacea între aceste populații a fost excepția, ura, antagonismul sălbatic și masacrele nesfîrșite ar fi fost regulă. Dacă mă gîndesc că Bill Clinton și-a format imaginea inițială despre România grație însemnărilor nu întotdeauna obiective ale lui Kaplan, mă trec fiorii. Oricum ar sta lucrurile, cartea a aparut exact în momentul în care trebuia luată o decizie: se vor angrenă Statele Unite în imbroglio-ul balcanic ori vor lăsa aceste națiuni "să fiarbă în suc
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
le-ai dat americanilor tedeul spronuntie bănățeana a siglei CD, n.m., M.M.t cu ăAseară ți-am luat basmaă, ci pe ăla cu a!" Avea dreptate. Intenționasem să le restitui prietenilor mei o Românie bucolica, idilica (în care basmaua era întotdeauna curată!), dar îi băgasem (până-n gât, ca să zic așa!), într-una murdară, dominată de lăcomie, cinism și nesimțire. O lume în care nici macar cadourile nu sunt ceea ce par.
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
splendide automobile occidentale parcate pe lînga zidurile delabrate și gardurile prăbușite! Acest amestec incredibil de opulenta și mizerie - ce nu deranjează pe nimeni în România - a devenit marca distinctiva a unei țări lăsate de izbeliște de iresponsabilii săi conducători. Că întotdeauna, la capitolul acesta, trebuie evocat dl Emil Constantinescu. Mi-am cumpănit bine gîndurile înainte de a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație de la Cluj" nu găsesc. Spun așa-
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
altădată a lui André Gide). Mintea critică a domnului Sora, pe care erudiția nu a astupat-o, cum de atâtea ori se întâmplă, ci a predispus-o la o plimbare printr-un crâng de paralelisme de unde ieșirea se face mai întotdeauna către actualitatea românească, aceasta minte critică abordează cele mai variate realități ante- și mai ales post-decembriste, implicându-se nu numai cu vorba, ci, după cum ne amintim, si cu faptă. Care faptă nu apare nici ea neînsoțita de cuvânt, de reflecție
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
că în aceleași situații nu a mers "până la capăt". Contradicție? Precum într-un test de personalitate, primul răspuns este oferit reporterului după un moment de reflecție, iar cel de-al doilea apare spontan, desi supus inițial unei autocenzuri. Că mai întotdeauna în astfel de situații, fiecare dintre ele conține câte o doză de adevăr și nu trebuie în nici un caz opuse exclusivist. Impulsul este motorul, reflecția - instrumentul și corectivul. Un acord între aceste laturi ar fi, desigur, ideal, dar până una
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
motorul, reflecția - instrumentul și corectivul. Un acord între aceste laturi ar fi, desigur, ideal, dar până una, alta, ele mențin o tensiune care constituie miezul unei biografii intelectuale. Nici nu cred, pe de altă parte, în înțelepciunea celui care stă întotdeauna deoparte, acceptând provocările numai în urma unor temeinice raționamente. Care, devenind obicei, jalonând o rutină pentru întreaga viață, nu mai sunt temeinice deloc. Or, din acest punct de vedere, ce imagine poate fi mai potrivită filosofului care aspiră, platonician sau nu
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
aceasta comandă de a sintetiză firescul. Eliberat de complexe, capabil să fie el însuși (adică blazat și malițios) pe parcursul a peste trei sute de pagini și stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
comedie a actului creației literare. Unele personaje - o femeie de moravuri ușoare, Ana, un neamț pasionat de șah, Furhmann - îi trimit scrisori autorului, iar acesta, la rândul lui, intră în conflict cu unii dintre propriii săi eroi și încearcă, nu întotdeauna cu succes, să le schimbe destinul. Pe de altă parte, în român pătrund, ca rafalele de vânt într-o casă cu ferestrele uitate deschise, fragmente de texte din presa română și franceză, scene din viața cotidiană (printre care se remarcă
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
în general insuficient, alcătuit în majoritate din muzicieni și studenți, intelectualul român rămânând încă fie indiferent la, fie speriat de contactul cu muzica nouă, fără a afla așadar că o poate percepe de multe ori afectiv, că nu este nevoie întotdeauna de vreo pregătire prealabilă. Tocmai o sondare în memoria subiectivă, afectiva a participării mele la SIMN între 23 și 26 mai îmi scoate la iveală preferințe (discutabile, probabil): emoția unei parțiale retrospective Vieru, încântarea pentru o primă audiție absolută a
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
de o doamnă din înaltă societate, chiar dacă nu lor le este recunoscut privilegiul de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
dintr-o extremă în altă; să afli justificări fiecărei poziții teoretice, oricât de diferită de precedentă; ba cu atat mai mult cu cât e mai diferită. Oare ce poate fi mai obositor decât toată această dialectica de Sisif? Ambivalenta presupune întotdeauna drumul între două idei și niciodată stabilirea la una dintre ele. Asemeni porturilor pentru un marinar, ele înseamnă nu doar un loc al refugiului, ci și unul al despărțirii de țărm. Te poti împăca, într-o viață, cu un asemenea
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]