5,591 matches
-
cine-mi ascunsese /nemurirea // întuneric...” Și în această apăsare existențială, “o herghelie de visuri / sufletul leagă” - reiese din aceeași poezie. Nu numai poeta e tristă, parcă întreg universul e trist, cu tot ce-i aparține: “RMN pentru suflet: Merg vântul învăluie soarele alunecă pe tâmple / oameni pe străzi grăbiți triști / între mine și mine aer sub fluturi / câteva raze înnoadă gândul / merg împart zâmbete priviri calde / flori iluzii cuvinte dragoste / durerile le păstrez și neiubirile / împart muzica luna soarele / cu ce-
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
răspunsuri la întrebări nepuse. Dragostea bărbatului îi invadează cerul inimii precum un arbore secular care-și trimite ramurile dincolo de punctul acela invizibil numit zenit. Partenerul poate fi însă, virtual, el nu are consistență, nu e zugrăvit în nici un fel, fiind învăluit în mister, așa cum îi stă bine oricărui iubit. Poate că autoarea își exersează condeiul în așteptarea lui, a marii iubiri. Pe crengile acestui arbor sunt răvașe de dragoste. Cu cât te înalți, cu atât mesajele sunt mai pătimașe. Când fructele
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
spună. Avea senzația că zidurile bisericii se pleacă spre el și-l cuprind ca într-o strânsă-mbrățișare, îl apasă și-l țintuiesc, fără a le simți greutatea, îndemnându-l să rămână. Simțea privirile sfinților din privirile vechi cum îl învăluiesc cu blândețe. Avea convingerea că-i zâmbesc. Și teama i s-a risipit. Dar, în același timp, rușinea că este străin locului sfințit, că nu știe ce și cum să vorbească și nici să se roage, l-au hotărât să
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
carte de senzațional și de fantastic, de idei și trăiri surprinzătoare; o carte profund umană, uneori prea profund, încât... mă cam sperie. Ca și autorul ei. Dar o face cu o anume dulceață intelectuală. Cartea are pe vino-ncoa', te învăluie și te prinde. Te-aduce unde vrea și te lasă, apoi, să te descurci. Să te-ncurci și apoi să ajungi la unele din concluziile autorului, adică la ale lui și ale tale. Adevărul e că citind „maratonul narativ”, cum
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
pentru toți și pentru toate câte le-am făcut. Îl mângâi pe bot și îl sărut, lipindu-mi capul de obrazul lui. Nu știu cât stăm așa, însă, la un moment dat, licorna se apropie și mă lasă să o mângăi. Mă învăluie, îmi străbate ființa un val de iubire din care știu că nu aș mai vrea să revin. E tandrețea mamei, gingășia iubitei, puritatea copilului, sentimente pe care mă lasă să le simt în deplinătatea lor. Mă alintă ușor, mângâindu-mi
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea lui prin timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
ai atins inima cu blânde flori Născute din rostirea: te iubesc! Și am cules petalelor, fiori Ce-n drumul meu acum mă însoțesc. Mi-ai atins privirea cu grea tăcere Eu am cules din ea, trăiri sublime, Te-ai dus, învăluindu-te-n mistere Dar tot mereu, ai să te-ntorci la mine. Mi-ai atins cu-n cântec așteptarea ... Citește mai mult Mi-ai atins chipul cu ștrengar zâmbetși palmele, cu buzele mi-ai sărutat,Eu le-am păstrat atingerea
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
am săturat!Mi-ai atins inima cu blânde floriNăscute din rostirea: te iubesc! Și am cules petalelor, fioriCe-n drumul meu acum mă însoțesc.Mi-ai atins privirea cu grea tăcereEu am cules din ea, trăiri sublime,Te-ai dus, învăluindu-te-n mistereDar tot mereu, ai să te-ntorci la mine.Mi-ai atins cu-n cântec așteptarea... X. CUVINTE..., de Mihaela Mihăilă, publicat în Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011. Chiar de nu-i cea mai frumoasă Dintre
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
să ne desprindem câteva momente de vălul specific teatrului absurd beckettian spre a ne poziționa ca manieră de gândire și de analiză critic-interpretativă în sfera complet antagonică a sa, imaginându-ne de această dată un gen de Godot deloc impersonal, învăluit în aburul delicat al unui suflet ce are capătul de-nceput și pe cel de final deopotrivă depărtate de torentul normativ complet formal al lumii privite ca întreg și nicidecum ca parte. Din acest punct de vedere, putem contextual afirma
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DARUL DE MĂRȚIȘOR Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era o zi frumoasă, soarele mângâia pământul, vântul adia călduț învăluindu-mă în brațele-i catifelate. Mă plimbam prin parc admirând iarba verde și crudă, ce se ițea către soare, mlădiindu-se la adierea vântului. Gândul meu călătorea către cerul albastru, alături de pescărușii veseli. Am auzit o voce ca o fâlfâire
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
Parfumul florilor de primăvară, roua dimineților calde, adierea vântului blând al celui mai frumos anotimp, toate acestea să-și găsească locul în sufletul tău.... - Lasă Primăvara să-ți pășească-n suflet, las-o să-ți cuprindă obrajii și să-ți învăluie inima, dansează cu ea în lumina soarelui și las-o să-ți inunde sufletul cu zâmbete și iubire. Să fiți iubite dragi nestemate ale lumii, voi mame, surori, prietene, logodnice! Voi dați sens vieții! - La mulți ani, de mărțișor! Referință
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
aripi, Mamă, erai îngerul de zi și de noapte al începuturilor mele... Pe câmp erai neîntrecuta ciocârlie, Mamă, când tata, prășitorul, înfruntând soarele, te chema jos... Erai, Mamă, Înaltul iubirii și-al răbdării; și aprigă lupoaică în juru-mi, când mă-nvăluia primejdia... Ai fost, Mamă, și încă mai ești, Înaltul - pe care eu n-am știut să-l măsor, ca să-i aflu cuprinsul... Acum, Mamă, tu ești și mai sus, atât de sus!... Iar eu, de jos, nu ostenesc să-ți
IMN ÎŢI ÎNCHIN, MAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345592_a_346921]
-
de obicei, pictorul privilegiază albastrul profund. Nu poți să nu-ți amintești de tablourile lui cu ambianța onirică și poetică, nu lipsite uneori de umor, în care cupluri senine subliniază alianța contrastelor (pasare-peste). Sau lucrările de inspirație biblică și.. lirica, învăluite în culori calde, amintind de icoanele romanești. Moris Manes este cunoscut pentru lucrările sale dominate de o energie debordantă, în culori năvalnice și o perspectivă dirijată de reguli proprii artei lui. Culorile sunt puternice într-adevăr, dar și familiare, cuceritoare
CINCI PICTORI CARE MI-AU PLĂCUT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345689_a_347018]
-
e atrasă și, dacă de la început, a fost considerat metal sacru printre celelalte, cu timpul a devenit metalul îmbogățirii, avuției și puterii în lume. Metal nobil, fascinant prin strălucire, ademenitor, are duritate redusă și este considerat cel mai plastic metal, învăluiește orice, ambiționează și înșeală. E maleabil dar nu se lasă oxidat, acizi nu-l modifică în săruri, este stabil, aproape îți vine să crezi că e etern, dacă ar există eternitate. Și pentru că nu există eternitate nici aurul nu rezistă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
golit sacul de daruri. Am căutat pentru ultima dată și iată, darul meu, sunt eu! DRAGOSTE DE VIAȚĂ Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Lumina lui mă învăluie și soare devin! ÎNGERUL PĂZITOR Sunt vulturul rotitor deasupra munților iar teama-mi fuge-n trecut, speriată! Alături, îmi zâmbești enigmatic, ascunzând scara sub aripă. Rămâi, cu mine, pasăre rară și nu voi mai privi niciodată în abis ci numai
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
răzvrătit în eternitățiaroma cu care atingi fina tresărire a petaleisimfonia culoriiori simplul meu poemnu te fac frumoasă... VI. TESTAMENT, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 903 din 21 iunie 2013. la marginea mării în adierea brizei ce se învăluie pe trupul fragil al cunoașterii tale înainte de a spune lăcrimând bună ziua porumbel al trecerii din aer în stea să atingi liniștea apei cu piciorul unduirilor strigată călcâiului te iubesc te iubesc nu pleca înainte de a strivi norii incandescentei atingeri a
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
să te știi să te simți aevea ca facerea luminii în dumnezeire și să nu uiți să nu uiți că exiști pentru că eu te-am zămislit ... Citește mai mult să crești umbra cum îți spunla marginea măriiîn adierea brizeice se învăluie pe trupul fragilal cunoașteriitaleînainte de a spunelăcrimândbună ziua porumbel al treceriidin aer în steasă atingi liniștea apeicu piciorul unduirilor strigată călcâiuluite iubesc te iubesc nu plecaînainte de a strivi noriiincandescentei atingeria nopții de maisă te cunoști apoicum nu se cunosc
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
noapte cu lună plină, și Dochia a adormit pe un pat de flori, surâzând în somn. Pe la miezul nopții, când fata dormea dusă, din adâncul muntelui s-a ridicat un nor de ceață care a acoperit lumina lunii, și a învăluit într-o tandră îmbrățișare trupul fecioarei adormite...A doua zi, când a deschis ochii, soarele era la amiază. Trezită ca dintr-un somn lung, a privit împrejurul ei, și totul i se părea schimbat. Pe buze mai purta încă... mireasma
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sufletul meu Sufletul meu este un curcubeu în care-oricând predomină mereu plină de har culoarea violetă, care-i atât de pură și concretă de parcă e un strop din Dumnezeu. Învăluit de ea par alt Orfeu ce inima ți-aduce ca trofeu pe care să ți-l dea ca amuletă pentru-a pricepe ce mult te regretă sufletul meu. Din ce în ce îmi este tot mai greu să înțeleg iubirea
SUFLETUL MEU NU VREAU SĂ VII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352102_a_353431]
-
în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit Fiorilor captivă Și-mbrățișării ce-a pățit Cu grijă milostivă. A doua zi soarele hăt Urcase la amiază, Iar ei în
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Google este și va rămâne un mare simbol al brandului românesc, ori a lumii. Pentru mine , GOOGLE, înseamnă, simplism, diafan, brand. Prin tot ceea ce face, Google, reconstruiește și reânoiește atât de armonois, lucruri și fapte spre a nu fi uitate, învăluindu-ne de cele mai multe ori sufletele , într-o candoare primară. Nu de mult timp, s-au închis zilele de sărbătoate dedicate marelui nostru muzician George Enescu - împlinirea a 130 de ani de la nașterea compozitorului - zile ce au fost patronate de Marele
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
discutat ceva vreme, au plecat împreună. Cu tata a rămas prieten. Îl vizita câteodată. După un timp am auzit că frații Cioacă Ion și Vasile au fost găsiți împușcați într-o pădure. Însă modul în care au fost uciși rămâne învăluit în ceață. Eu am aproape optzeci de ani, iar pe cei trei i-am cunoscut pe când aveam vreo douăzeci. Au venit și la nunta mea cu Eufrosina. Ne-au ajutat să ne facem casă și să cumpăram multe oi. Tata
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
tainice unghere... Mai fac un pas spre clipa ce naște veșnicia Și gândul se-nfioară și caută bucuria În dulcea regăsire la tronul de-ndurare Când firea biruită se-apleacă-n adorare! Vibrează-n părtășie și inima și duhul Și parcă îngeri cântă învăluind văzduhul... Din rugă și iubire o scară se formează Ce duce pân' la ceruri...și Domnul mă veghează! Pășesc spre galaxii pe aripă de vis Și caut ascuns în astre locașul ce-i promis... Iubirea mă-nsoțește...la bine și la
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
cu o curiozitate copilărească. O obsedaseră două întrebări: „O fi greșit măsura? Îmi va veni bine?” În fața oglinzii a exclamat mulțumită și s-a grăbit să ajungă la el să o vadă. - Wow! Ce frumoasă ești, iubito! o întâmpină Eugen, învăluind-o cu priviri admirative. Arăți ca o fetișcană ieșită din bazinul de înot... - Nu râde de mine, răule!... Nu, nu te apropia! îi opri ea elanul, ghicindu-i intenția de a o îmbrățișa. Nu am nimic pe sub acest halat frumos
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]