1,729 matches
-
i se păru că deslușește o mișcare dincolo de peretele din lemn. Era sigur că pe undeva exista un mecanism care să Îl deschidă, dar nu avea vreme să-l caute. Polițaii se apucară să izbească În scânduri cu spadele. Stejarul Învechit rezista, descompunându-se Încetul cu Încetul Într-un nor de așchii. Apoi, trosnetele sporite semnalară că structura era pe cale să cedeze. Îndepărtând oamenii cu un gest, Dante Începu să Împingă mobila din răsputeri, fără să Îi pese de ultimele vase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
De teamă că-mi pleci tu te doare în cotu-ți armurii din cui Legiuești că-s ieșit din vigoare Și-s lup izgonit. Dintr-un pui ... O clipă demult cheltuită Seif răbdător ți-am părut Mi-e prieten-o pușcă-nvechită Și un glonț, stampilat cu-n sărut Te am în bătaie de pușcă ... Tu Frumoasă, tăcută, tu-mi străjui Prezența lui ieri și a lui azi Și ochii mi-i plingi, ca să cazi în palma lui mîine ce-o dărui
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
violată în grup. Înțelegi ce vreau să spun? E un loc de căcat. și ăia de-acolo nu pricep noua direcție din domeniul editării de carte. Ei încă le mai vând cărți celor născuți în anii ‘50, editează aceleași cărți învechite. Absolut plicti-si-toare. N-aveam nici cea mai vagă idee la care parte a monologului ei ar trebui să răspund - sau cum să răspund. Oare Vivian chiar fusese hărțuită de așa de multe persoane? Nu-mi puteam închipui cine... — Deci, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fermieri autentici, și, Începând cu acea perioadă, am abandonat complet ideea de orășean. De atunci Încoace am fost nevoit să petrec mulți ani În diverse orașe, Însă niciodată de bunăvoie, ci veșnic Într-un exil resimțit zilnic. Chiar am preferat Învechitul sistem de clase al vieții de la sat, cu nobilimea de țară, „țăranii“ și nenumăratele grade Între aceste două categorii, uniformității străzii suburbane, care dă În altă stradă cu aceleași case, aceleași temeri, aceleași pretenții. Însă În clipa În care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
dar m-am înșelat. M-a rugat numai din nou să-l aștept și, zâmbindu-mi, dispăru pe ușă lăsându-mă iarăși singur în încăpere. Spre deosebire de coridoarele întunecoase, camera în care mă aflam era inundată de soare. O lumină gălbuie, învechită, cădea peste mobile, atenuând aspectul lor rudimentar, și pe hârțoagele care asfixiau pur și simplu încăperea. Pe toți pereții, inclusiv între ferestre, de sus până jos erau îngrămădite, unele peste altele, vrafuri mari de registre și de hârtii îngălbenite pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în situația jenantă de a-și vedea disprețuită onoarea acordată. Bine, fie! Accept, domnilor. Dormiți liniștiți. Laureatul se va prezenta să-și primească laurii. Trebuie numai să mă gândesc puțin la ceremonie. Aceea pe care o aplicați dumneavoastră e puțin învechită, prăfuită, iar eu aș vrea ceva nou, ieșit din comun, scandalos. De pildă, să mi se înmâneze premiul chiar aici pe marginea piscinei. Să se aducă un cordon de polițiști care să mă apere de aglomerație, căci am această fobie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să Îl confirme ca succesor de drept al marilor romancieri din generația anterioară - Dickens, Thackeray, George Eliot (dacă era să nu-ți arunci privirile mai jos de piscurile Parnasului) - a căror operă, cu toate meritele ei, Începea să fie din ce În ce mai Învechită, atât În formă, cât și În conținut. Prima etapă a acestei Încercări, Bostonienii, stârnise foarte puțin interes, cu excepția protestelor venite de la Boston, cum că portretizase o cunoscută personalitate a vieții intelectuale locale, pe dra Peabody, În personajul său, dra Birdseye
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
amânata Doamnă Jasper, a lui Daly. Noul său teatru se deschisese la sfârșitul lui iunie, cu o reluare a popularei Scorpii, dar piesele care Îi urmaseră nu avuseseră succes nici la critică, nici la public. Melodrama Cocoșatul fusese percepută ca Învechită, comedia franțuzească Dragoste În tandem ca prea frivolă și farsa Dolarii și rațiunea ca prea amplă pentru a fi demnă de talentul Adei Rehan. Când Henry se Întoarse de la Ramsgate În august, pentru consultații cu privire la decoruri și costume, directorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
materie de neglijență. Pe sticlă se uscaseră picăturile de ploaie și vântul, o greșită limită subtilă între restul și mediul ei, cu nimic mai intim decât holul pustiu (și nearanjat) al blocului. Astăzi primise corespondență. Scrisoarea avea ceva din aerul învechit și prețios al lucrurilor triste. Deja se contaminaseră de la mirosul de țigară în care era îmbâcsită încăperea. Va deschide geamul înainte de a pleca. Puse scrisoarea pe masă. Trebuia să ajungă la serviciu, avea inspecție. Se pregătise din timp, și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de ieftină, dacă în momentul în care te pregătești să te amuzi mai copios pe socoteala ei... observi că melodrama și-a și luat tălpășița. Restul serii de 21 aprilie 1988 se constitui într-un rezumat al celor mai dulci, învechite, înduioșătoare și parfumate lucruri de care auzise, în viața sa, Pinky. Conversară despre copleșitoarea superioritate a tehnicilor de propulsie, dezvăluite în demonstrațiile de balet prezentate de trupa lui Diaghilev, față de salturile neajutorate, viermănoase, 267 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
normal, se dădeau petreceri simandicoase și găseai prăjiturele din partea casei în fiecare cameră din hotel. Privind acum în jur, s-a gândit Alison, nu ți-ai putea imagina că, doar cu o zi înainte, acolo fusese sală banală, cu aspect învechit, frecventată de echipa de vânzări a unei companii de geamuri termopane. Scaunele tapițate, de un roșu stins, fuseseră acoperite cu niște huse din bumbac alb, strânse la spate cu funde din catifea roșie, iar cele patru coloane, în stilul anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în același fel. Era locuința unui sălbatic, a unui naufragiat. Virgil Jones se integra în acea încăpere la fel de bine ca un elefant într-o solniță. Indul stătea așezat îndatoritor pe podea, având pe el un costum închis la culoare și învechit. Purta un melon pe cap și un lanț de aur pus de-a curmezișul vestei. îNu avea însă nici un ceas de aur la capătul lui.) într-un anume fel, se gândi Vultur-în-Zbor, în aceste locuri prea puțin atrăgătoare el păstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ivit. Lui glasul îi tremură... dar răspicat și blând Vorbe mărgăritare le-nșiră tremurând. "Vremea pe ai mei umeri s-a grămădit bătrână. Din oase și din vine a stors a vieții suc Și slabă și uscată e-mpărăteasca-mi mână. Brad învechit prin stînce pe tronu-mi mă usuc, Curând va-ntinde moartea mantaua ei cea brună Pe mine... Și suflarea-mi aripile-i o duc. Cu rece-aghiazmă moartea fruntea mea o sfințește Și inima-mi bătrână bătăile-și rărește. "Și sufletu-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți, {EminescuOpIV 468} Ce spurii și nemernici, slăbiți și idioți, Făcea pe ciocoimea căzutului Fanar, Cu mintea cea vicleană, cu sufletul avar. M-am fost uitat din lume ca învechita veste Despre o vreme care de mult, de mult nu este. Ci amintirea-mi numa venia din când în când Ca sunetul de clopot pribeag și aiurând Ce-n noaptea-ntunecată lin și melodic vine. De unde bate însă nu poți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o poartă din scândură, dincolo de care se Înfățișa o frumoasă biserică de țară În curtea căreia se afla și cimitirul satului cu oameni harnici și gospodari. Hai să ne-nchinăm, că aici, uite colo unde-i crucea ceia mititică și Învechită, din lemn, doarme Viorița, peruzeaua mea de fată, frumoasa și buna ta mămicuță! Un zurgălău imens a sunat În comoara sa cu amintiri de neînlocuit și a Învăluit sufletul său, sensibil Încă de pe atunci, În care se derula filmul despărțirii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Mă, tu-mi ascunzi ceva... - Nu. Să moară! 357 Dar celălalt știa că minte si parcă i se făcu frică. Au plecat s-o caute pe Didina. Pe drumul Filantropiei se aprindeau felinarele. În geamurile negustorilor, lămpile palide luminau mărfurile învechite, pătate de muște. Era cald și măturătorii loveau caldarâmul cu bocancii lor grei. Nuielele măturilor zgâriau pietrele pline de praf. Li se făcuse somn și scârbă. Era ultima lor seară. Gheorghe strânsese bani și avea de gând să-i lase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dovadă de măreție”. Căci „depravarea, adică Îndepărtarea de tipul normal, nu poate fi Întâlnită la animal, care este În mod fatal condus de instinctul imuabil”. Aceste teorii, ce au părut noi și care ne apar acum ca fiind atât de Învechite și cărora am vrea parcă să le aplicăm cuvintele profunde ale lui Dostoievski: „Un paradox este reversul unei prejudecăți și nu-i nici el mai adevărat”, aceste teorii deci au avut, ca să nu ne referim decât la ele, două grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
așa cum se obișnuise să procedeze cu nenumărații bărbați care îi făcuseră avansuri în barurile de noapte din capitalele lumii. Avea de gând să fie sinceră. De ce-ul sună atât de învechit, încât nu-l mai folosește nimeni. Îmi plac lucrurile învechite. Maggie se uită atentă la el, ca și cum i-ar fi întins un obiect fragil. Prima dată când am ieșit din țară a fost atunci când am plecat ca voluntar în Sudan. Cât timp am stat acolo, a izbucnit un război civil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spațiu deschis, un fel de pivniță romană. Cum i se obișnuiră ochii, văzu că era de fapt un alt bazin, de data asta plin cu apă vâscoasă, stătută. Se opri o secundă, plămânii ei țipând după oxigenul din acest aer învechit, umed. Unde ducea acest bazin? Poate ieșea undeva afară și putea scăpa de aici? Stătea pe margine, gândindu-se la un plonjon. Întotdeauna fusese o înotătoare bună. Poate va reuși să-și țină respirația... Însă atunci auzi zgomot de pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Într-o transă profundă. Fugise de acolo și de adorația haitienilor, dar cîțiva ani mai tîrziu unul dintre ei, mai puțin isteric și la fel de sigur de autenticitatea convingerilor lui, Îl inițiase În profundele mistere ale unei credințe care era deja Învechită În Dahomey pe vremea cînd un dulgher evreu predica pe malul lacului Tiberiade și care preconiza existența morților vii, cărora un inițiat le putea reda lumea cu consimțămîntul Elegbei, pentru a-i preschimba În sclavi care să-i Îndeplinească pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
minimală. Ideea mea inițială de a încerca o glumă părea din ce în ce mai riscantă, în vreme ce mi se apropia rândul, și am început să mă simt ușor agitat. Simțul umorului meu nu este cu totul neapreciat la tribunal, deși e puțin cam prea învechit, și exersat din plin, ca să fie atât de amuzant cum îmi pare mie, când stau în pat și planific. Dar, în general, înviorează un pic situația- măcar atât. Cu toate astea, presupune ca ascultătorul să fie cât de cât interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ales de-a-ndoaselea și are 65, 43, 21. Nici nu-mi pot închipui ce-am face cu zece mii de lei, dar sigur ar trebui început cu un cabinet mai mare pentru papa, cu instrumente la zi, că ale lui sunt tare învechite. Oare cât costă un aparat ca al lui Röntgen? - n-am nici cea mai vagă idee. Pe la 5 fără câteva minute, totuși, am început să mă agit, m-am uitat în oglindă, mi-am aranjat puțin părul, deși, orice i-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mă vindec, mă vindec, mă vindec! Uite că și când nu ești bolnav folosește să-ți spui: o să fie bine, o să fie bine, o să fie bine! Măcar ca să te alegi cu un costum nou la sfârșitul unui an cu totul învechit. 3 — O să fie bine? Ochii lui Pavel Mirto sclipiră ironic din dosul ochelarilor rotunzi, în timp ce Procopiu, de la celălalt birou, își verifica mustața cum făcea de-obicei, ca și cum s-ar fi temut că poate să dispară de la locul ei: Da, eu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
după moarte (și nu mai devreme!) voi începe să trăiesc pe deplin, abia după moarte voi afla, de fapt, ce înseamnă să fii fericit și împlinit cu adevărat. Momentul acela îl voi socoti drept renașterea mea din cenușa stârvului acesta învechit și imperfect, care mă va conduce negreșit la împlinirea menirii mele în universul acesta. Deocamdată, însă, încă mă simt încătușat, iar descătușarea mea este problematică, căci singura cale, pe care trebuie musai să merg, pentru a o dobândi, pentru a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pentru dobândirea acestui serviciu, se dovedise a fi prea greu, pentru puterea tânărului de a-l trece la acel moment. Renunță. După puțină vreme, izbuti, totuși, să intre în slujba statului, lucrând ca un simplu funcționar într-un birouaș dosnic, învechit și strâmt, înconjurat din toate părțile numai de vrafuri de dosare, ce trebuia - chipurile - a le prelucra cu grijă. Atât. Însă, deși tocmai am descris repede și simplu ceea ce avea trecut el în fișa postului de făcut, pentru Osvald travaliul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]