2,041 matches
-
și Galați, în România. În cazurile viitoare de arestări, de ruși în România sau de români în Rusia, toate detaliile fiecărei arestări precum și dovezile în sprijinul faptelor vor fi supuse comisiei celei mai apropiate. În cazul în care acestea declară învinuirile și dovezile insuficiente pentru a da ordinul de întemnițare a persoanei arestate, ea trebuie pusă în libertate în cel mai scurt termen sau să fie trimisă înapoi, în libertate, în țara sa. IV. Toate fondurile și materiile prime sesizate Comisiilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la morala din acel moment, de situația personală a părții vătămate, a agentului, de felul în care opinia publică privea aceste fapte, atribuirea sau imputarea era de natură să-i atragă părții vătămate disprețul public. “Art. 259 Denunțarea calomnioasă (1) Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepsește cu închisoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Art. 259 Denunțarea calomnioasă (1) Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (3) Dacă cel care a săvârșit fapta declară mai înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana în contra căreia s-a făcut denunțul sau plângerea, ori împotriva căreia s-
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public.” “Art. 259 Denunțarea calomnioasă (1) Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepsește cu închisoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Art. 259 Denunțarea calomnioasă (1) Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (3) Dacă cel care a săvârșit fapta declară mai înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana în contra căreia s-a făcut denunțul sau plângerea, ori împotriva căreia s-
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se vedea clar blazonul Drăculeștilor, iar în colțul ei era legat un sigiliu domnesc. Speriați și mai ales pățiți își dăduseră imediat seama că n-au scăpare. Lui Vlad Dracul i se dusese vestea de om necruțător și mai ales învinuirea de hoție era de neșters. Era suficient să strige careva uite hoțul că erau imediat trași în țeapă cei asupra cărora erau aruncate vorbele. Gheară trecuse nu de mult prin cetatea Târgoviștei și-și văzuse un văr. Avea fața vânătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
condiția de fugar și îl înfricoșa gândul că ar putea fi considerați hoți într-o cetate în care hoții erau trași în țeapă. Era mai mult frica lui Pampu, decât a lui, dar și lui îi era groază de orice învinuire i s-ar fi adus. I se rupea sufletul la gândul că a nedreptățit pe cineva și de aceea era mulțumit și cumva mândru de sine că nu-l omorâse pe Mihnea, fără să știe că acesta murea încet sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
adăugând Însă: Nici n‑a fost mare lucru de văzut. Oricum, pe mine nu mă interesa. Dar a fost departe de a fi goală. Avea furoul pe ea și o serie de chestii pe dedesubt. Așa că ce atâta zarvă și Învinuiri? - Protocolul, i‑am explicat. Ravelstein n‑a fost de acord. - Nu, nu. Nu‑i vorba de protocol. Nici pe departe. Nu mi se Întâmplă des să nu găsesc cuvântul potrivit. Voiam să spun că Vela nu se simțise gata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
distanță, serviciul nu mai era sigur iar ea își pierduse elanul și încrederea din tinerețe. Avea o anumită vârstă când nu dorea altceva decât o viață liniștită și un nepoțel care să-i țină de urât. Se izbea zilnic de învinuirile neamurilor, de tăcerea dureroasă a Luanei care se înstrăinase, devenise o femeie distantă și inabordabilă. Tânjea după discuțiile interminabile din timpul liceului, după urletele jocului neobosit din copilărie. O durea sufletul s-o vadă neîmplinită, cufundată în singurătate și suferință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plece. Și-ar fi putut lua clipa de răgaz, înainte de a o ierta și alături de ea. Nu trebuia să-i fi făcut jocul. Prin prisma pregătirii pe care o avea, ar fi știut cum să întoarcă în favoarea lui toate grelele învinuiri pe care ea și le făcea. Dacă nu i-ar fi acordat divorțul, Luana nu s-ar fi recăsătorit niciodată. Ce-a fost în mintea lui? De ce s-a lăsat purtat de o clipă de orgoliu și nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
țigară și se trase lângă ușă, la adăpost de ploaie. — N-am dreptul să-l arestez Între apusul și răsăritul soarelui, decât dacă are loc un flagrant delict. Din vorbele lui străbătea ironia, dar așa erau regulile. N-am suficiente Învinuiri contra lui ca să obțin un mandat de arestare. Părea că Îl chema pe Maigret În ajutor, dar acesta nu avu nici o reacție. — Nu-mi place să-l las să fiarbă În suc propriu toată noaptea. Bănuiește că a fost reperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
ignoranți dacă nu ascultau de învățăturile unuia din cele două grupuri. Am fost asigurat că aceia care au încercat să le știrbească puterea au plecat capul sub zeflemisirea de care au avut parte sau au sfârșit în temniță sub falsă învinuire, dar atât de infamantă încât să-i dezonoreze pentru totdeauna. Ori și-au pierdut viața în accidente extrem de ciudate. Terminasem de ceva vreme cina, când un slujitor a venit să-l vestească pe Giuliano despre sosirea primilor oaspeți, doi senatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
grădină și l-a ucis pe Rodoald cu o lovitură de pumnal în inimă. La proces au fost prezentați martori falși, cumpărați de Gundeperga, care au afirmat că regele o hărțuia de multă vreme pe Zubeta. Femeia a întărit acea învinuire falsă. Era înspăimântată, căci Wuldetrada nu contenea să-i bage-n cap: „Dacă soțul tău are îndoieli în privința fidelității tale, te va omorî pe loc“. Și, din păcate, au atârnat mult în defavoarea lui Rodoald faima lui proastă și pizma multor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tale, te va omorî pe loc“. Și, din păcate, au atârnat mult în defavoarea lui Rodoald faima lui proastă și pizma multor nobili longobarzi ale căror soațe sau fiice fuseseră cu adevărat seduse de el. Încât Eribert a fost absolvit de învinuirea de regicid, prin faptul că pur și simplu și-a apărat onoarea. Între timp, vicleana Gundeperga a cumpărat cu aur cea mai mare parte a ducilor - doar Grimoald de Benevento și Ago de Cividale au rămas să o înfrunte fățiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ceva de spus? Alina: Asta-i tot. Mediatorul: Acum, Bogdan, spune tu ce s-a întâmplat. Bogdan: Tot ce a spus Alina este o scorneală.... Mediatorul: Bogdan, nu te supăra, dar am căzut cu toții de acord să nu ne aruncăm învinuiri. Hai să încercăm să stabilim faptele așa cum s au întâmplat, fără a agrava conflictul. Stabiliți cu elevii o listă de intervenții care le-ar putea ajuta să soluționeze problema întreruperilor. De exemplu: Apel la respectarea regulilor Utilizarea empatiei (Cum te-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
acțiunea de la Timișoara a fost pregătită, organizată și convenită din timp cu acordul țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. Mai mult, s-a spus că acțiunile împotriva României au fost, chipurile, plănuite în cadrul Tratatului de la Varșovia”. Fără a respinge aceste învinuiri în forma obișnuită diplomației sovietice în asemenea situații, I. Aboimov a declarat doar că asemenea afirmații „provoacă doar nedumerire, nu au nici un fel de temeiuri și nu corespund realității”. într-un interviu acordat ziarului Komsomolskaia Pravda, publicat la 5 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primul-ministru era incriminat că îi reactivase pe legionari, pe susținătorii lui Antonescu și „rămășițe din rețeaua de agenți hitleriști din România”, încercând să-i folosească în încercarea sa de lovitură de stat. Nicolae Rădescu avea să respingă ulterior toate aceste învinuiri. O întrebare se impune: au avut vreo influență directă acțiunile legionarilor, agenților germani și ale unor ofițeri români în decizia sovieticilor de a impune guvernul Groza? în memoriile sale, Horia Sima nota că s-a aflat târziu despre capturarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Regulamentul Organic, pe drept cuvânt apreciat, adorat chiar la București pentru afabilitatea sa și înaltele sale calități și merite, avea de gând să creeze, în nume propriu, un mare ducat al Daciei. Nu știm cât de fondată e această învinuire; ce e sigur e că împăratul Nicolae intenționa mai degrabă să împingă până la Dunăre granițele imperiului său. După plecarea trupelor sale, influența Rusiei rămase mai puternică decât oricând într-o regiune pe care avu mare grijă să n-o părăsească
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
introdusă de fanarioți în mai multe biserici în secolul trecut. Popii greci resping somația; ciocniri regretabile au loc chiar și la picioarele altarelor; poliția se amestecă; intervine forța armată; popii recalcitranți îngroașă rândurile egumenilor și arhimandriților demiși sau închiși sub învinuirea de a fi comis actele criminale citate mai sus. La Turnu-Severin, un marinar debarcat de pe o canonieră austriacă se îmbată și se dedă la acte de violență împotriva locuitorilor; oprit din ordin municipal, e dus la închisoare; căpitanul său îl
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
autorul lor atinge maturitatea, temeliile și bolțile sistemului sunt construite în același timp. Este evident, atunci, că, prevăzută cu armături atât de sigure, critica d-lui Dragomirescu nu poate lăsa nici un loc îndoielii, ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
părinți se culpabilizează pentru numeroasele certuri și neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ce nu uită să vorbească despre statutul defavorizat al femeii) este indiscutabilă. Deși uneori se deslușește cu dificultate. Istoricii n-au ostenit, însă, să iscodească și să explice chipul în care femeile au urcat, în istorie, scara demnității 10, cum învinuirile scriitorilor Bisericii (responsabili, în bună măsură, pentru imaginea lipsită de valoare a femeii 11), care vedeau în femeie janua diaboli „capcana diavolului” - era de părere Tertulian), „imagine - prin Eva - imperfectă a Creatorului” (Hervé Martin), întruparea păcatului și a sexualității, au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au mazilit) a fost ucis și Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Rareș și Domn al Moldovei din decembrie 1579 până în septembrie 1582. Din ordinul regelui Ștefan Báthory, crainicii au citit acuzele aduse fostului Domn al Moldovei, din care învinuiri reieșea nerespectarea tratatelor și a alianțelor (nu depusese omagiul regelui Poloniei), violarea corespondenței, incendierea și jefuirea unor sate de margine, pedepsirea unor nobili poloni 150. Același rege a dat și porunca de decapitare și execuția (călăul - spun martorii - a ucis
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost ucis și marele vornic Mihăilă, dar în sinea lui Petru Cercel istoricii mai pun și omorârea lui Frujina, vestit pribeag și socru al lui Lupu Mehedințeanu. Nici Mihai Viteazul nu i-a iertat pe uneltitori. Sub o astfel de învinuire el l-a omorât, în 1596, pe marele logofăt Chioar din Leontești (însurat cu Voica), din neamul boierilor din Pietroșani, care aveau o vocație, se pare, specială a „hicleniei”234. Și tot pentru „hiclenie” a murit, în 1596, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin delegație”, încredințând anumite pricini spre judecare dregătorilor (în funcție sau depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape pârându-l pe logofătul Stanciul Cepariul că i-a sustras niște valori Doamnei Marghita Movilă) - puteau să compară în fața marelui vornic (în Moldova, acesta avea și o temniță) - de competența căruia erau, între
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]