6,513 matches
-
fac acest lucru cu plăcere. Toată lumea a țipat de groază când am propus să aduc un cocoșat pe scenă. Ei bine, eu am fost fericit să compun Rigoletto“. Numai cu două săptămâni înainte de data premierei el s-a deplasat de la Șanț„Agață la Veneția pentru a realiza orchestrația operei și a participat la repetiții. Teatrul La Fenice l-a forțat pe Verdi și pe Piave (acesta din urmă în calitatea sa de director al premierei) să abandoneze plasarea acțiunii în contemporaneitate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1859) și Don Carlos (1867). De fapt, la scurt timp după premieră operei Un Ballo în Maschera, cu ocazia unui dineu la Romă, Verdi și-a anunțat retragerea. El a preferat să-și facă de lucru la proprietatea lui de la Șanț„Agață, punând lucrurile în ordine și plănuind extinderea acesteia. Într-un final Verdi s-a căsătorit cu Giuseppina, după ce trăiseră împreună aproape 12 ani. Opera La Forza del Destino a fost compusă după o perioadă de doi ani în care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
au asistat la deschiderea Parlamanetului Italian la Torino. La început Verdi a frecventat sesiunile parlamentare cu conștiinciozitate, dar în ciuda patriotismului sau, Maestrul privea perspectiva cu îngrijorare. Mauro Corticelli, unul din prietenii Giuseppinei, care mai tarziu va deveni supervizorul moșiei de la Șanț‟Agață, dar care acum era secretarul tenorului Tamberlick de la Sankt Petersburg, i-a trimis lui Verdi o scrisoare prin care îl informa pe Maestru despre intenția Teatrului Imperial de a-l invită să compună o operă pentru respectivul teatru. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru Expoziția Mondială din 1867. Întrucât cu ocazia repetițiilor cu opera Leș vêpres siciliennes avusese loc un adevărat război între compozitor și orchestră teatrului parizian, Verdi a păstrat tăcerea. La momentul respectiv el lucra din greu la ferma să de la Șanț‘Agață din Italia, fiind implicat în numeroase proiecte de construcții, de mașinării hidraulice, plantari de pomi, creșterea căilor de rasă și vânătoare. În vara anului 1865 Verdi a trimis o scrisoare editorului său francez, Escudier, în care menționa că a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ofertă venită de la Paris Opéra din cauza dezghețului timpuriu din relațiile cu acest teatru. Compozitorul își mai exprimă intenția de a mai scrie o nouă opera, dacă ar fi găsit un libret adecvat. Perrin l-a trimis urgent pe Escudier la Șanț‘Agață cu două texte, Cleopatra și un scenariu după dramă lui Schiller, Don Carlo. Verdi s-a dovedit realmente interesat de cel din urmă dintre texte, deoarece era o altă dramă despre relațiile complicate dintre tata și fiu, un subiect
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi a primit în absență, titlul de Comandant al Ordinului Otoman. Încă din Septembrie 1871 Verdi își îndreptase atenția asupra producției cu opera Aida la Scală, programată în Februarie 1872. El se ocupă de principalii interpreți la el acasă, la Șanț’ Agață (printre ei Tereza Stolz, cea care cantase și la prima reprezentare italiană a operei Don Carlos la Bologna și a operei La Forza del Destino la Milano) și să asigurat că orchestră și corul de la Scală erau în priză
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prezentată numai în locuri selecte din Italia - selectarea făcută de însuși Verdi, si anume în acele locuri unde existau într-adevăr condiții bune de reprezentare. Un astfel de loc l-a constituit Parma, un oraș din apropiere de Busseto și Șanț’Agață, unde o serie de mari succese cu Aida au avut loc între Aprilie și Mai 1872.Opera Aida va fi curând 417 montată în principalele teatre de operă din Italia: Teatro di Sân Carlo (30 Martie 1873), La Fenice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este o piesă scrisă de Shakespeare în stil de operă italiană”. La început Verdi a fost ezitant să se angajeze la așa ceva; el avea 66 de ani și nu dorea altceva decât să continue să trebăluiască la ferma să de la Șanț’Agață. Dar sămânță fusese aruncată, udata cu grijă de către Ricordi și Giuseppina astfel că în următoarele luni Verdi s-a implicat din în ce mai mult și în final a căzut în cursă. Și aceasta deși Maestrul nu se sinchisea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
însuși. Această declarație a fost preluată în presă că de obicei într-un mod cu totul deformat și anume că Boito ar regretă acum că i-a vândut lui Verdi libretul sau pentru Otello. Cand ulterior s-a întors la Șanț’Agață, Boito nu a menționat nimic depre această întâmplare fără să știe că Verdi auzise deja despre ea și aștepta o explicație. Într-un gest jignitor pe care nimeni nu avea cum să-l prevadă, Verdi s-a oferit să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
putea înlocui. Numai timpul va fi cel care ne va da răspunsul la această dilemă. Giuseppe Verdi s-a născut într-un cătun, Le Roncole, si a crescut și trăit aproape toată viața lângă Busseto și la proprietatea să de la Șanț’Agață, o aruncătura de piatră mai încolo. Nu prea departe de acolo, sub același cer albastru nesfârșit al văii fluviului Po, se găsește orașul Parma, vestit pentru salamul sau uscat și brânză parmezan. Un tanar muzician din Parma s-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pulsului și de durata acestuia. pulsurile mai scurte dispun de o putere de vârf superioară. Timpul de interacțiune termică este, de asemenea, mai redus, fapt ce conduce la zone afectate termic mai mici și deci la o calitate superioară a șanțului creat. Totuși, trebuie luat în considerare faptul că energia pulsului este ridicată în cazul modurilor fasciculelor cu ordine superioară, ce produc unghiuri de divergență mari [33]. În cazul marcării fine, această situație nu este de dorit decât în cazul marcării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
printr-un proces de scriere directă, ca în cazul, de exemplu, a unui sistem de scanare sau de mișcare periodică a piesei de lucru, pentru obținerea procesării unui singur traseu [46, 47]. Astfel de structuri sunt formate în principal din șanțuri care pot fi proiectate pe diferite dimensiuni și sub diverse unghiuri, prin adaptarea parametrilor de proces. Figura 1.30(a) prezintă un canal trasat în oțel, cu pereți verticali drepți, produs prin folosirea mai multor pulsuri femtosecundă suprapuse. Figura 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe microsonda electronică, pentru a avea o mai corectă înțelegere a modificărilor ce apar în zona de inscripționare (indentare). 4.5. Măsurătorile de profilometrie pentru paletele marcate cu laser femtosecundă Pentru marcajele efectuate cu femtolaser, nu se pot executa profilograme "șanțurile" sunt mai înguste (și mai adânci) decât în cazul celor standard, realizate cu laser nanosecundă. Aflându ne în situația inovatoare de a realiza marcaje cu un laser ultrarapid, utilizat în prezent cu preponderență pentru prelucrări și topiri și având o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unor dimensiuni ale marcării femtosecundă aferente celui mai apropiat raport între lățime si adâncime, comparativ cu marcarea folosind echipamentul laser comercial. Palpatorul profilometrului este totuși mai mare decât canalul obținut prin prelucrare. Prin urmare, el nu poate fi introdus în șanțul trasat folosind radiația femtolaser: acesta este prea îngust și adânc, iar aparatul nu a fost proiectat pentru astfel de "profile". În plus, luând în considerare situația tehnologică actuală, femtolaserul nu prezintă pentru moment o posibilitate de folosire facilă în mod
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice apărute la solidificarea aliajului. Nu se observă defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. Fig. 5.14. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj și al pereților laterali. Mărire X 8.000 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 75 Fig. 5.15 conține imaginea SEM pentru liniile de inscripționare, ce au lungimi de ordinul milimetrilor obținute
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
urmei laser, respectiv a bazei topiturii obținute în urma trecerii fasciculului. Fig. 5.25. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.26. Pereții laterali și profilul inferior al șanțului realizat de fasciculul laser prin topirea pe o adâncime de cca. 40-50μm. Mărire X 1000 zona 1 EDX ZAF Quantification (Standardless) Element Normalized În figura 5.26 se poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de avans a fasciculului și respectiv a gradientului termic, pe baza texturii obținute în urma solidificării aliajului. Nu se observă fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.27. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj. Se observă profilurile de solidificare determinate de gradienții termici formați la impactul fasciculului cu suprafața paletei. Mărire X 2.000 Micrografia de mai sus confirmă faptul că nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
care se poate vizualiza partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii. Fig. 5.43. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al marcajului (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.44. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1.000 După textura obținută în urma solidificării aliajului, se poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv a gradientului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv a gradientului termic. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.45. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj precum și al pereților laterali. Se observă profilurile de solidificare ca urmare a gradienților termici formați după impactul fasciculului cu suprafața paletei. Mărire X 2.000 Pe baza figurii 5.45, se poate concluziona că nu apar zone cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a marcajului proba a fost secționată, obținându-se o secțiune prin marcajul laser. Fig. 5.55. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.56. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei este pe o adâncime de circa 25-30μm. Mărire X 1.000 154 Fig. 5.57. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Mărire X 1.000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a interacțiunii cu fasciculul femtolaser. Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 5-8 microni pe care se află depuneri, ele fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 75 La examinarea probei, apar foarte multe similitudini ale marcajului cu acelea obținute pentru paletele fabricate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcajelor femtolaser a evidențiat că pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zona de circa 2-5 microni pe care se află depuneri, acestea fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și craterele create. Fig. 5.79. Secțiune transversală în zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
evidență „conglomeratele” cu aspectul unor „coloane” cu dezvoltare verticală, ce includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de investigare. Mărire X 2.000 170 Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 2-5 microni, pe care se află depuneri, ce se regăsesc de-o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. În Figura 5.110, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser, precum și aria de micro cratere rezultate. La baza canalului de inscripționare nu se regăsesc fisuri
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
romani în nordul Dunării, prin capetele de pod pe malul stâng, au fost lărgite prin recucerirea regiunilor din sudul Daciei, de către Constantin la marginea extrem nordică a câmpiei Olteniei și Munteniei, s-a construit un mare val de pământ cu șanț în față, convențional numit "Brazda lui Novac", cu scopul de a proteja teritoriul de câmpie anexat. Pentru a lega mai strâns sudul Daciei de Imperiu, între Sucidava și Oescus, s-a construit un pod de piatră și lemn, în 328
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]