2,811 matches
-
spune „De ce să o ating, fă, de cruce, ca să-mi țină mintea caldă ?”. O parte dintre cei din jur zâmbesc subțire, alții ne ucid din priviri mustrătoare. Soția îl ceartă. Blând îl ceartă. „Se supără Sfântul pe tine.” Iliuță învârte șapca în mâini și nu știe ce să mai facă, nici cu șapca, nici cu mâinile, nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de crizanteme de toate culorile, flori de toamnă ca pentru o sărbătoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caldă ?”. O parte dintre cei din jur zâmbesc subțire, alții ne ucid din priviri mustrătoare. Soția îl ceartă. Blând îl ceartă. „Se supără Sfântul pe tine.” Iliuță învârte șapca în mâini și nu știe ce să mai facă, nici cu șapca, nici cu mâinile, nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de crizanteme de toate culorile, flori de toamnă ca pentru o sărbătoare de toamnă. Cei veniți în pelerinaj aduc la rândul lor alte și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mă pregătesc să părăsesc cortul. Sunt bine protejat împotriva ploii de afară, fata mă cântărește cu un ochi expert, cred că și eu eram foarte conștient de faptul că eram echipat ca un „pelerin cu experiență” (pelerină de ploaie, fular, șapcă, umbrelă, bocanci, protecție pentru rucsac, mănuși fără degete etc.), mândru ca un păun de ținuta mea de „explorator urban”. Fata spune, ironic, în loc de mesaj de rămas- bun, „auzi, domnule, dacă-ți mai rămâne ceva de îmbrăcăminte pe acolo, să-mi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe exterior are imprimată figura lui Mao, în stilul portretului iconic al lui Andy Warhol. Geanta este cumpărată dintr-un second- hand, fără îndoială, bănuiesc că nouă ar fi costat o mulțime de bani. Mao are o stea roșie pe șapcă, iar petlițele de la reverul tunicii militare sunt colorate într-un roz intens. Superbă ironie a destinului, fascinant obiect memorial ! și unde, aici la rând la pelerinaj, la porțile Orientului ! și-mi mai place naturalețea cu care fostul muncitor-cazangiu a readus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chiar și fiica doamnei Mariana, care a renunțat pentru moment la telefonul mobil, la îndemnul mamei sale. Bărbații reacționează invers, se descoperă cu toții, aranjându-și părul cu mâna, ca în fața unei oglinzi imaginare, eu caut să îndes în rucsacul din spate șapca pe care am tot purtat-o pe cap. Din cauza oboselii, o tânără aflată undeva în spate se clatină pe picioare, mai să cadă. Cei din jur o sprijină imediat, fac zid în jurul său, cineva o stropește cu apă pe obraji
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plastic, jandarmii în uniformă se grăbesc să le împartă colegilor în civil. La fel ca peste tot, „civilii” sunt îmbrăcați toți la fel, pot fi imediat recunoscuți de un ochi expert ca cel al hoților de buzunare : geacă de piele, șapcă, blugi și inevitabilii adidași albi în picioare. Dar nu mănâncă grupați, se risipesc în natură sau intră pe furiș în autobuzele cu care au venit, ascunși de ochii celor din jur. Eu consum sarmalele pe care le-am primit (cred
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de culoare bleumarin închis (bleu Rembrandt) și se compune din: veston, pantalon pentru bărbați, pantalon și fustă pentru femei, cămașă cu mânecă lungă, camasa-bluza, bluzon, scurtă, cravată, pantofi și ghete pentru bărbați, pantofi și cizme pentru femei, fular, pulover, căciulă, șapca, mănuși și curea. 1. Veston (planșele nr. 1 și 2) Vestonul se confecționează din stofă, adaptată în varianta de vară și în varianta de iarnă, fiind croit drept, putin cambrat în talie, cu șliț în spate, si se încheie cu
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
anchior, cu sau fără mâneci, cu epoleți sau fără epoleți. Acesta va fi prevăzut cu platca la umeri, iar cel cu mâneci va avea cotiere din tercot. În partea superioară stânga va fi prevăzut cu un buzunar din tercot. 12. Șapca (planșa nr. 5) Șapca se confecționează din material de același tip și culoare cu vestonul. Calota șepcii este de forma ovala, cu o lungime totală de 250 mm, iar distanță dintre această și bandă de susținere este de 50 mm
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
mâneci, cu epoleți sau fără epoleți. Acesta va fi prevăzut cu platca la umeri, iar cel cu mâneci va avea cotiere din tercot. În partea superioară stânga va fi prevăzut cu un buzunar din tercot. 12. Șapca (planșa nr. 5) Șapca se confecționează din material de același tip și culoare cu vestonul. Calota șepcii este de forma ovala, cu o lungime totală de 250 mm, iar distanță dintre această și bandă de susținere este de 50 mm împrejurul șepcii. În față
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
umeri, iar cel cu mâneci va avea cotiere din tercot. În partea superioară stânga va fi prevăzut cu un buzunar din tercot. 12. Șapca (planșa nr. 5) Șapca se confecționează din material de același tip și culoare cu vestonul. Calota șepcii este de forma ovala, cu o lungime totală de 250 mm, iar distanță dintre această și bandă de susținere este de 50 mm împrejurul șepcii. În față, unde calota este susținută interior cu un arc de oțel pentru evitarea deformării
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
nr. 5) Șapca se confecționează din material de același tip și culoare cu vestonul. Calota șepcii este de forma ovala, cu o lungime totală de 250 mm, iar distanță dintre această și bandă de susținere este de 50 mm împrejurul șepcii. În față, unde calota este susținută interior cu un arc de oțel pentru evitarea deformării, distanța până la vârful acesteia este de 100 mm. Pe banda de susținere, pe partea exterioară, este aplicată o bandă de țesătura întăritoare, cu lățimea de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
vârful acesteia este de 100 mm. Pe banda de susținere, pe partea exterioară, este aplicată o bandă de țesătura întăritoare, cu lățimea de 50 mm, având culoarea vestonului. Cozorocul este de culoare neagră, de forma ovala, si se fixează la șapca într-un unghi de 45 gr. față de bandă acesteia. Lateral, în stânga și în dreapta șepcii, pe banda de susținere exterioară, la îmbinarea acesteia cu cozorocul se fixează doi nasturi din metal, de format mic, identici cu cei utilizați la veston. Nasturii
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
aplicată o bandă de țesătura întăritoare, cu lățimea de 50 mm, având culoarea vestonului. Cozorocul este de culoare neagră, de forma ovala, si se fixează la șapca într-un unghi de 45 gr. față de bandă acesteia. Lateral, în stânga și în dreapta șepcii, pe banda de susținere exterioară, la îmbinarea acesteia cu cozorocul se fixează doi nasturi din metal, de format mic, identici cu cei utilizați la veston. Nasturii sunt legați peste partea superioară de îmbinare a benzii de susținere cu cozorocul printr-
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
de salvare și de prim ajutor combinezonul-salopeta va avea culoarea roșie. 2. Cascheta simplă (planșa nr. 5) Cascheta simplă se confecționează din țesătura tip bumbac sau poliester, de culoare roșu antic. În partea din față, central, se aplică emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă. 3. Costum de intervenție (planșa nr. 7) Costumul de intervenție se compune din: a) haină; ... b) pantalon. ... a) Haină ... Haină este de culoare gri-mustar, confecționata dintr-un material care să asigure izolare termică, protecție împotriva flacării, a
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
planșa nr. 9) Însemnul profesional pentru rever va fi confecționat din metal inoxidabil de culoare aurie. Se fixează pe reverul gulerului vestonului sau al camasii-bluza, pe ambele părți, la o distanță de 10 mm de marginea gulerului. 3. Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă (planșa nr. 9) Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă are dimensiunile 60 mm x 60 mm și se confecționează din metal inoxidabil de culoare aurie. Poate fi realizată și în varianta brodata. La partea superioară a emblemei
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
confecționat din metal inoxidabil de culoare aurie. Se fixează pe reverul gulerului vestonului sau al camasii-bluza, pe ambele părți, la o distanță de 10 mm de marginea gulerului. 3. Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă (planșa nr. 9) Emblemă pentru șapca, cascheta și căciulă are dimensiunile 60 mm x 60 mm și se confecționează din metal inoxidabil de culoare aurie. Poate fi realizată și în varianta brodata. La partea superioară a emblemei (între lauri) este redata (se amplasează) stema României în
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
3, bl. D, sc. C, ap. 28, județul Neamț. 124. Al Samman Al Madani Ghassan, cetățean sirian, născut la 29 mai 1963 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Abdul Mottaleb și Chafika, cu domiciliul actual în localitatea Pitești, str. Popa Șapca bl. D32, ap. 8, județul Argeș. 125. Ahmad Samer, cetățean sirian, născut la 10 august 1966 în localitatea Al Safarkien, Siria, fiul lui Ahmad și Watfa, cu domiciliul actual în București, sos. Mihai Bravu nr. 188, sc. B, et. 1
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
Sibiu. 77. Brezga Bogdan Cristian, născut la 3 aprilie 1980 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ovidiu și Smaranda, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 3/2/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Popa Șapca nr. 30, județul Timiș. 78. Dan Paul, născut la 19 iunie 1964 în localitatea Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, România, fiul lui Dan Dumitru și Dan Lucia, cu domiciliul actual în Austria, 4053 Haid, Schulstr. 20/2, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Smaranda Carmen, născută la data de 28 iulie 1957 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Onaga Constantin și Clară, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 3/2/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Popa Șapca nr. 30, județul Timiș. 80. Brezga Ovidiu Mircea, născut la 19 ianuarie 1952 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 3/2/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Timiș. 80. Brezga Ovidiu Mircea, născut la 19 ianuarie 1952 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 3/2/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Popa Șapca nr. 30, județul Timiș. 81. Jagamas Evelyn Julianna, născută la 12 decembrie 1970 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Czimbalmos Ștefan și Hornicas Evelin Juliana, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Kudlichgasse 49/3, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
în Ploiești, str. Republicii, bl. G 10, ap. 24, județul Prahova. 11. Abdul Nasser Zamzam, cetățean sirian, născut la data de 23 ianuarie 1958 în localitatea Hama, Siria, fiul lui Mustafa-Kamal și Akaber, cu domiciliul actual în Pitești, str. Popa Șapca, bl. P.14, et. 4, sc. B, ap. 17, județul Argeș. 12. Raif Aksoy, cetățean turc, născut la data de 15 octombrie 1955 în localitatea Manastir, Turcia, fiul lui Zekman și Fezvie, cu domiciliul actual în Constantă, str. Frigului nr.
HOTĂRÂRE nr. 391 din 20 iulie 1992 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122164_a_123493]
-
bată. O singură dată, mergând pe podul Someșului, cineva mi-a luat bereta de pe cap și mi-a aruncat-o În Someș - da’ am scăpat. Nu era așa tragedie, dar era neplăcut. Că n-am știut ce urmează după scoaterea șepcii. Acum fetele nu mai poartă așa ceva, dar atunci, la școală, se purta. Asta este - groaznic. O singură zi acolo... Stăteam În picioare ore Întregi, ore, ore, ore Întregi, după asta - apel, dimineața ne scoteau, nu mai știu, la ora 5-6
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sonder Kommando erau gazați, ca să nu poată povesti altora, să nu divulge aceste secrete teribile de care se pare că nici măcar populația de acolo nu știa. Noi eram Îmbrăcați În haine vărgate, niște costume de pânză cu dungi albastre-albe, o șapcă din același material... Vă Închipuiți ce frig era iarna și ce greu era să reziști În aceste condiții! Populația credea că suntem criminali, niște deținuți de drept comun. Abia după eliberarea Buchenwaldului, când a fost adusă o parte a populației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui sau, ce era mai frecvent, să ți-o fure. Noaptea am dormit cu Încălțămintea sub cap, În loc de pernă. Desigur, nici la Buchenwald nu puteai fi sigur că nu ți se fură pantofii, pâinea sau orice alt obiect, mai ales șapca, pe care erai obligat s-o porți - și era obiectul vestimentar cel mai vizibil, dacă Îți lipsea cu ocazia apelurilor. Afirm Însă cu certitudine că frecvența furturilor și a Înstrăinărilor forțate a fost incomparabil mai mică decât la Auschwitz. Chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
grămadă. Și ăsta lovea cu o bâtă lungă, cam cât o coadă de lopată - dar numai bâtă era, fără lopată. Și una dintre lovituri (se vede, nu?) m-a lovit aici. Norocul meu a fost, totuși, că am avut o șapcă pe cap, căptușită, care a atenuat lovitura. Fără să-mi dau seama, am fugit: era o gârlă mică și am fugit să mă spăl - nu era nevoie să spăl rana, dar să opresc sângele, că putea să se infecteze. S-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]