9,251 matches
-
le luceau doar dinții și albul globului ocular. Aveau un zâmbet superior în stație, când scoteau capul pe geamul cabinei, pentru a saluta pe șeful stației și a primi permisiunea să-și continuie drumul. Erau mândri, ei stăpâneau forța uriașului șarpe, ce se strecura printre văile munților, în drumul ce urca spre Brașov. Simțea și acum mirosul de tutun de proastă calitate, transpirație și mucegai din haltele răzlețite prin micile localități unde opreau trenurile de navetiști. Erau luminate cu felinare, care
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
izolat 48 de ore câte mai rămăseseră până la încheierea adopției. Mașina lui Mihai se strecura greu prin traficul intens de după amiază, când toți oamenii se întorceau acasă de la serviciile lor. Privită de sus, deplasarea mașinilor bară la bară, era un șarpe uriaș , iar la intersecții uriașa reptilă părea a avea mai multe capete care trăgea corpul în altă direcție. Telefonul lui Mihai a sunat scurt și tare cu o mică pauză, apoi soneria a revenit. A răspuns, Crinuța îi solicita imediat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
fel de care pe care? „S-au trezit și chioșcarii din Mizil”, cu interesele lor obtuz-mercantile! „Cum, când lumea mi-e deschisă, să ma-mpiedic de un ciot?!”-răbufnește Coaliția. Cele fix 250 de ONG țipă că din gaură de șarpe că cei aproximativ 75.000 de comercianți, cu tartorii lor cu tot (industria tutunului), pun piedici legii nobile antifumat, sub pretextul unor detalii, după părerea lor, nesemnificative. Ce spun, însă, documentele care au inundat zilele astea Parlamentul? Spicuim în cele
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
le luceau doar dinții și albul globului ocular. Aveau un zâmbet superior în stație, când scoteau capul pe geamul cabinei, pentru a saluta pe șeful stației și a primi permisiunea să-și continuie drumul. Erau mândri, ei stăpâneau forța uriașului șarpe, ce se strecura printre văile ... Citește mai mult Andrei voia de mult , să se mai plimbe cu trenul, să vădă, ce înseamnă un tren modern. Ultima dată mersese cu trenul prin vara lui *90, când fusese la Ploiești la nunta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
le luceau doar dinții și albul globului ocular. Aveau un zâmbet superior în stație, când scoteau capul pe geamul cabinei, pentru a saluta pe șeful stației și a primi permisiunea să-și continuie drumul. Erau mândri, ei stăpâneau forța uriașului șarpe, ce se strecura printre văile ... XXV. DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. A ajuns acasă odată cu ”salvarea”, doctorul de pe ambulanță a luat temperatura copilului, avea 38 cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
overo Gabella - Mă iartă, Doamnă, candela greșelii; Debito - Ce singură mi-e inima-n veghere; Decoro - Clepsidra a uitat să-ntoarcă ceasul?; Democratia (n.n. în mâna dreaptă, înălțată, ține mărul mușcat, al păcatului primordial, iar în stânga, lăsată în jos - trei șerpi/ ispite ce se zbat aidoma unor fulgere) - Nimb al iubirii, palimpsest de-o clipă; Desiderio verso Iddio - Te joci cu focul, Doamnă, și mă doare; Digiuno - Aud o ușă-n noapte cum se-nchide...; Dighita - Mă întărâtă-ntruna Necuratul; Dispregio
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
pentru toată zidirea, pentru oameni, pentru păsări, pentru fiare, pentru diavoli, pentru toate făpturile... Iată de ce un astfel de om se roagă neîncetat... chiar și pentru dușmanii adevărului, și pentru cei care-i fac rău... se roagă chiar și pentru șerpi, însuflețit de mila nesfârșită care ia naștere în inima celor care se unesc cu Dumnezeu!”. Și tot el: „Ce este cunoașterea? - Simțul vieții nemuritoare. Și ce este viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
jertfă, cere smerenie. Trăirea în suferință este o mare catastrofă, te pândește următorul pas, moartea, or, ca să scapi de moarte, trebuie să te vindeci. Întotdeauna m-a impresionat o scenă în care Michelangelo l-a redat pe păcătos încorsetat de șarpe. Este extrem de sugestivă această imagine a omului păcătos, în care se vede clar cum păcatul îl sugrumă pe om. Păcatul implică existența în chinuire, dar împăcarea cu Dumnezeu ne arată că trăim în pace și murim în pace. De-aceea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
e interpretat chiar practic de mulți dintre protagoniștii care-l suspectează că ar fi victima unor farmece tipic românești, vrăji necurate care nu sunt rare pe la noi, dar care se pare că pe Insula Albionului sunt la fel de exotice ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
mai bună, este ușor de dedus că la referendumul din peninsula Crimeea, populația majoritară rusofonă și rusofilă a Crimeii, va opta masiv pentru unirea (sau mai bine zis reunirea) cu Federația Rusă, urmașa demnă a URSS. Ca o paranteză - Insula Șerpilor a fost luată cu forța României de Stalin și făcută de asemena cadou RSS Ucraina (cadou pe care Ucraina zilelor noastre vrea să-l păstreze !) și nu se știe ce va decide marea putere militară de la răsărit în această privință
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93273_a_94565]
-
variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă. Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint, databile în secolul I a. C. - I p. C., conține o brățară simplă, decorată cu capete stilizate de șerpi, brățări cu capetele răsucite, pandantive, cercei și verigi cu capetele răsucite. Toate aceste monede și podoabe dacice, foarte rare, au fost obținute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
alb erau extrem de ademenitoare. Cum să treci pe sub ele și să nu-ți lase gura apa? Cu toate că, dacă mâncai unul, ți se făcea gura pungă și ți se strepezeau dinții. Dar lăcomia din noi s-a furișat printre crengi, precum șarpele biblic sâsâindu-ne în ochi cu păcătoase îndemnuri: - Sss! Hai, rupeți, mușcați, că sunt bune! Luați cât mai multe, să vă săturați! Rupeți crengile cu totul! Altfel, le ia colegul pe toate și tu nu mai apuci, nu mai ai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Sss! Hai, rupeți, mușcați, că sunt bune! Luați cât mai multe, să vă săturați! Rupeți crengile cu totul! Altfel, le ia colegul pe toate și tu nu mai apuci, nu mai ai ce să mănânci. Sss! Sss! Așa ne îndemna șarpele lăcomiei. Toți ne-am înarmat cu bolovani, pietre, bucăți de lemne, scânduri, și am început să aruncăm în caiși. Alții, mai sprinteni, s-au urcat în ei și rupeau crengile cu totul. Ca apucații, ne repezeam să culegem cât mai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
nor dar ploaia ne-a sugrumat în amor. Omul, minunea minunilor, zborul păpădiilor înmulțirea ridicată la rang de iubire amăgire... Am rămas primitivi ca în urmă de ani răutatea ne face șacali: acum, așa ca motivație să plâng de mila șarpelui. Ovație? De mila puiului îngurgitat? De mila unui gând oftat? Referință Bibliografică: De mila gândului oftat / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate
DE MILA GÂNDULUI OFTAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383185_a_384514]
-
amestec de rugăciune și litanie pe muzica interioară a versurilor clasice, prin care încearcă să explice sensul inefabil al iubirii: „Este ecoul viu al sufletului zeu/ Încrederea și frica de iad și Dumnezeu.//(... ) Adesea nebunie, o stare de mister/ Un șarpe care mușcă și din pământ și cer.” (Iubirea). Gavril Moisa este un sentimental, frisonat uneori de un romantism optimist, chiar și atunci când scrie poezie cu nuanțe conceptuale și filozofice, scoțând un efect dintr-un sens cu tendință cifrică, inteligibilă în
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017. Cum stai, copac bătrîn, copac frumos, Înalt, pe-o coamă verde, solitară, Nu știi că undeva, puțin mai jos, Se pun la cale mari trădări de țară. Nelegiuți cu numele spurcat, Purtînd sămînța șarpelui în vene, Cu toți dușmanii țării-au pactizat, Punînd infam peceți pe anateme. De la Nădlac și pînă-la litoral, S-au pus ca să distrugă tot pămîntul, Și să-i înfigă nației un pumnal, Ca pe-un deșert, pe-aici să bată
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Căci tu mi-ești ... Citește mai mult Cum stai, copac bătrîn, copac frumos,Înalt, pe-o coamă verde, solitară,Nu știi că undeva, puțin mai jos,Se pun la cale mari trădări de țară.Nelegiuți cu numele spurcat,Purtînd sămînța șarpelui în vene,Cu toți dușmanii țării-au pactizat,Punînd infam peceți pe anateme.De la Nădlac și pînă-la litoral,S-au pus ca să distrugă tot pămîntul,Și să-i înfigă nației un pumnal,Ca pe-un deșert, pe-aici să bată
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel de fel de inovații, Și- au inventat pentru voi Felurite chestii noi: Flacăra chibritului, Pârțul, vârful cuțitului, Umbra, dosul căciulii, Șiretul fără capete, vârful sulii, Oftatul, șarpele cu mâner, Coaja de pâine, pietroiul de fier, Codița prunei, gaura inelului, Coclenderul, pieptenele chelului, Mi se datorează, în parte, tot mie, După cum toată lumea știe, Dar nu vrea să recunoască... L-am lăsat să bălmăjească, Să-și strige frustrarea și
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
înșelăciunea, uciderea, precum și slăbirea puterilor sufletești și trupești ale celui plin de invidie. De asemenea invidia duce și la depărtarea de Dumnezeu, căci înăbușă dragostea curată față de El și față de aproapele. „Zavistia (invidia) face pe oameni mai răi decât orice șarpe veninos”, se mai scrie. Între morala creștină și etica filozofică există oarecare afinități, de pildă în privința virtuții și ambele consideră că nimic nu-i dezbină mai mult pe oameni decât invidia, care e o boală neînchipuit de grea și mult
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
-l încalce. Legea posesiunii - actul ce susține, de fapt, Stațiunea - e mai presus decât orice Ordonanță. Magistratul, chiar urât de către toată lumea, este garantul unei anume rânduieli. Castelanul o va distruge. Au apărut, pe ziduri, afișe cu o siglă cvasihieroglifică: un șarpe decapitat și o pasăre captivă, un vultur alb. Dedesubt, ca semnătură, Kikau Khasut. Nimeni nu știe despre ce e vorba, dar înscrisul are destinație precisă. Romancierul a mirosit ceva, a fost zărit, furișându-se, noaptea, în preajma Domeniului. Peste tot își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
unei încrederi deosebite din partea Castelanului -, Mesagerul nu s-a împotrivit: „Dacă doriți să vină Inspectorul...” Magistratul știa bine povestea cu pădurarul ciuruit de către Intendent. Și mai aflase de la egiptologul cu care tot stă de vorbă - un vilegiaturist cu anul - că șarpele fără cap este, probabil, Apofis, semnul Haosului, iar înscrisul Kikau Khasut înseamnă Guvernatorul Țărilor Străine, mai întâlnise sintagma într-o carte despre magie și într-o istorie a credințelor, nu era o născocire. Cât despre pasăre, aceasta nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să se gândească. Nu; erau gândurile tale. Până de curând, pentru că a intervenit ceva. Ți-ai notat în jurnal: În cutia poștală am găsit, desenată pe o notă de plată, schița afișului pe care l-am conturat în Stațiunea. Pasărea, șarpele decapitat; dedesubt, KK! E vorba, cred, de o glumă proastă. Bună, de fapt; poate nițel deplasată. Isprava vreunui amic scriitor; am citit, câtorva, mici fragmente din roman. Chiar am publicat câteva zeci de pagini în reviste, dar nimic despre afișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aveai aer; în „compensație”, creștea luminozitatea. O incandescență. Te sufocai, ai început să strigi. Te-ai trezit țipând, cu mâna fufiței peste grumaz. La Clubul literaților, filtrezi orice posibilă aluzie la gluma - dacă mai poate fi numită așa - cu pajura, șarpele și cei doi K. Încă unul și intrai într-o zonă ocultă reală. Îți privești interlocutorii în ochi, aduci vorba despre Kafka - pe care l-ai vândut - și despre Kierkegaard; întrebi ce părere au despre k-urile cuprinse în numele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de prin părțile astea; în urmă cu mulți ani, a scris o monografie a Domeniului, pentru asta venise. Aproape că se mutase acolo. Nu a publicat-o nici până azi, pregătea, de fapt, sosirea Castelanului-Intendent. Niciodată nu mi-a plăcut șarpele ăsta; nu i-am strivit capul pentru că am zis că un condeier face parte dintr-o elită. Una din erorile tinereții... Până la urmă, în Stațiune va fi o singură conștiință. Colectivă. În mintea tuturor, sunt modelul. Neputând să-l atingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]