6,894 matches
-
copiilor, îi înșiră celei dintâi tot soiul de răutăți politicoase și cuvinte sentențioase moștenitorilor: ― Nicole, dumneata te arăți suprem de antipatică ! Și fetița e gata să plângă. Asta se și urmărește. Azi dimineață băiețelul era foarte excitat de povestea cu șobolanii. A vrut să spună ceva la masă: ― Nu se vorbește de șobolani la masă, Philippe. Îți interzic pe viitor să pronunți acest cuvânt. ― Tatăl dumitale are dreptate, a zis șoricuța cea neagră. Cei doi căței și-au lăsat nasul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sentențioase moștenitorilor: ― Nicole, dumneata te arăți suprem de antipatică ! Și fetița e gata să plângă. Asta se și urmărește. Azi dimineață băiețelul era foarte excitat de povestea cu șobolanii. A vrut să spună ceva la masă: ― Nu se vorbește de șobolani la masă, Philippe. Îți interzic pe viitor să pronunți acest cuvânt. ― Tatăl dumitale are dreptate, a zis șoricuța cea neagră. Cei doi căței și-au lăsat nasul în farfurie și bufnița a mulțumit cu o mișcare a capului care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
zis șoricuța cea neagră. Cei doi căței și-au lăsat nasul în farfurie și bufnița a mulțumit cu o mișcare a capului care nu spunea mare lucru. În ciuda acestui frumos exemplu, se vorbește mult în oraș de această poveste cu șobolanii. Ziarul s-a amestecat și el. Cronica locală, care de obicei e foarte variată, e ocupată acum în întregime cu o campanie împotriva municipalității: "Sunt avizați edilii noștri de pericolul pe care îl pot prezenta cadavrele putrezite ale acestor rozătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ocupată acum în întregime cu o campanie împotriva municipalității: "Sunt avizați edilii noștri de pericolul pe care îl pot prezenta cadavrele putrezite ale acestor rozătoare ?" Directorul hotelului nici nu mai poate vorbi de altceva. Și el este jignit!... Să descoperi șobolani în ascensorul unui hotel onorabil i se pare de neconceput. Ca să-l consolez, i-am spus: ― Dar toată lumea a pățit-o. ― Tocmai, mi-a răspuns el, acuma suntem la fel ca toată lumea. El e acela care mi-a vorbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și de altfel nici nu sunt fatalist. I-am și spus... Începând din acest moment carnetele lui Tarrou vorbesc mai în amănunt despre această febră necunoscută care îngrijora acum publicul. Notând că bătrânelul își regăsise în sfârșit pisicile o dată cu dispariția șobolanilor și își rectifica cu răbdare tragerile la țintă, Tarrou adăuga că se puteau cita de pe acum vreo zece cazuri de această febră, dintre care cele mai multe fuseseră mortale. Cu titlu documentar, puteam în sfârșit reproduce portretul doctorului Rieux, dat de Tarrou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pastă amestecată cu sânge; bolnavii sângerau sfâșiați. Dar apăreau pete pe burtă și pe picioare, un ganglion înceta să supureze, apoi se umfla din nou. În cele mai multe cazuri bolnavul murea, emanând un miros înspăimântător. Presa, atât de limbută cu istoria șobolanilor, nu mai scotea o vorbă. Șobolanii doar mor pe stradă, iar oamenii în odaia lor. Și ziarele nu se ocupă decât de stradă. Însă prefectura și municipalitatea începeau să-și pună întrebări. Atâta timp cât fiecare medic nu cunoscuse mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sfâșiați. Dar apăreau pete pe burtă și pe picioare, un ganglion înceta să supureze, apoi se umfla din nou. În cele mai multe cazuri bolnavul murea, emanând un miros înspăimântător. Presa, atât de limbută cu istoria șobolanilor, nu mai scotea o vorbă. Șobolanii doar mor pe stradă, iar oamenii în odaia lor. Și ziarele nu se ocupă decât de stradă. Însă prefectura și municipalitatea începeau să-și pună întrebări. Atâta timp cât fiecare medic nu cunoscuse mai mult de două sau trei cazuri, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
morman anonim. Dar, firește, asta nu se poate realiza, și apoi cine cunoaște zece mii de chipuri ? De altminteri, oameni ca Procopiu nu știau să numere, lucrul e cunoscut. La Canton, cu șaptezeci de ani în urmă, patruzeci de mii de șobolani muriseră de ciumă înainte ca epidemia să se atingă de locuitori. Dar, în 1871, nu exista mijlocul de a număra șobolanii. Se făcea socoteala aproximativ, în mare, cu evidentele marje de eroare. Totuși, dacă un șobolan e lung de treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu știau să numere, lucrul e cunoscut. La Canton, cu șaptezeci de ani în urmă, patruzeci de mii de șobolani muriseră de ciumă înainte ca epidemia să se atingă de locuitori. Dar, în 1871, nu exista mijlocul de a număra șobolanii. Se făcea socoteala aproximativ, în mare, cu evidentele marje de eroare. Totuși, dacă un șobolan e lung de treizeci de centimetri, patruzeci de mii de șobolani puși cap la cap ar face ... Dar doctorul își pierdea răbdarea. Se descuraja și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
patruzeci de mii de șobolani muriseră de ciumă înainte ca epidemia să se atingă de locuitori. Dar, în 1871, nu exista mijlocul de a număra șobolanii. Se făcea socoteala aproximativ, în mare, cu evidentele marje de eroare. Totuși, dacă un șobolan e lung de treizeci de centimetri, patruzeci de mii de șobolani puși cap la cap ar face ... Dar doctorul își pierdea răbdarea. Se descuraja și asta nu trebuia. Câteva cazuri nu înseamnă o epidemie și e de ajuns să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să se atingă de locuitori. Dar, în 1871, nu exista mijlocul de a număra șobolanii. Se făcea socoteala aproximativ, în mare, cu evidentele marje de eroare. Totuși, dacă un șobolan e lung de treizeci de centimetri, patruzeci de mii de șobolani puși cap la cap ar face ... Dar doctorul își pierdea răbdarea. Se descuraja și asta nu trebuia. Câteva cazuri nu înseamnă o epidemie și e de ajuns să se ia măsuri de precauție. Trebuia să se mulțumească cu ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se pot trece multe cu vederea. ― De ce ? întrebase Grand. ― Ei, pentru că un artist are mai multe drepturi decât un oarecine, toată lumea știe asta. I se iartă mai multe. ― De, îi spuse Rieux lui Grand, în dimineața cu afișele, povestea cu șobolanii l-a zăpăcit și pe el ca pe mulți alții, asta e. Sau poate că îi e frică de febră. Grand răspunse: ― Nu cred, domnule doctor, și dacă vreți să știți părerea mea... Mașina de deratizare trecu pe sub geamul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
adevăr, cele două pavilioane se umpluseră. Richard părea să știe că va fi dezafectată o școală și prevăzut un spital auxiliar. Rieux aștepta vaccinurile și deschidea ganglionii. Castel se întorcea la vechile lui cărți și stătea în bibliotecă ceasuri întregi. ― Șobolanii au murit de ciumă sau de ceva care seamănă mult cu ea, conchidea el. Au pus în circulație zeci de mii de purici care or să transmită infecția în proporție geometrică, dacă nu va fi oprită la timp. Rieux tăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în cursul săptămânii, patru cazuri asemănătoare s-au prezentat la secția doctorului. La sfârșitul aceleiași săptămâni, bătrânul astmatic l-a primit pe doctor și pe Tarrou cu toate semnele unei mari agitații. \ Gata, spunea el, ies iar. Cine? \ Ei, cine! șobolanii! Din aprilie încoace nici un șobolan mort nu mai fusese descoperit. \ Oare o s-o luăm de la capăt ? îi spuse Tarrou lui Rieux. Bătrânul își freca mâinile. \ Să-i vezi alergând! E o plăcere. El văzuse doi șobolani vii intrând la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
asemănătoare s-au prezentat la secția doctorului. La sfârșitul aceleiași săptămâni, bătrânul astmatic l-a primit pe doctor și pe Tarrou cu toate semnele unei mari agitații. \ Gata, spunea el, ies iar. Cine? \ Ei, cine! șobolanii! Din aprilie încoace nici un șobolan mort nu mai fusese descoperit. \ Oare o s-o luăm de la capăt ? îi spuse Tarrou lui Rieux. Bătrânul își freca mâinile. \ Să-i vezi alergând! E o plăcere. El văzuse doi șobolani vii intrând la el prin ușa dinspre stradă. Vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
iar. Cine? \ Ei, cine! șobolanii! Din aprilie încoace nici un șobolan mort nu mai fusese descoperit. \ Oare o s-o luăm de la capăt ? îi spuse Tarrou lui Rieux. Bătrânul își freca mâinile. \ Să-i vezi alergând! E o plăcere. El văzuse doi șobolani vii intrând la el prin ușa dinspre stradă. Vecinii îi spuseseră că și la ei își făcuseră apariția guzganii. Prin unele poduri se auzea din nou zdrăngăneala lor, uitată de luni întregi. Rieux aștepta publicarea statisticilor generale care avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de ani adormit în mobile și rufărie, că el așteaptă cu răbdare în odăi, în pivnițe, în lăzi, în batiste și în hârțoage și că poate să vină o zi când, spre nenorocirea și învățătura oamenilor, ciuma își va trezi șobolanii și-i va trimite să moară într-o cetate fericită. --------------------
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
un alt plan de afaceri. Își făcea veacul prin cafeneaua de pe strada Mutannabi, așteptând să vină obiectele la el - și, slavă lui Allah, soseau fără întrerupere - iar apoi le dădea mai departe printr-unul din numeroșii băieți care răsăriseră ca șobolanii din canalizare, în momentul în care căzuse Saddam. Mahmud se minuna de înmulțirea bruscă a acestor adolescenți întreprinzători. Nu plănuise nimeni asta; nici măcar nu discutase nimeni asta. Nu fusese nimeni instruit în privința asta; nu existase nici un zvon că se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
rog, se amestecă Ignatius. Femeia îl ignoră și privind spre cutia de prăjituri de pe bar, desfăcută și goală, spuse: Cineva a făcut și picnic aici. Fir-ar să fie! V-am spus măi fraților să fiți atenți la furnici și șobolani. Dați-mi voie, vă rog, repetă Ignatius, să vă atrag atenția că este de față mama mea. — Bafta mea, să am porcăria asta împrăștiată peste tot, tocmai când caut un om de serviciu. Femeia privi spre barman. Scoate-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cald bine până să vină toți ceilalți la lucru. — Îmi arzi gazele, Gonzalez. De ce nu stai în frig? E bine pentru sănătate. — Am lucrat două pagini în registrul contabil azi-dimineață până să sosească ceilalți. Ba uite am prins și un șobolan lângă răcitorul de apă. Credea că nu venise încă nimeni aici și l-am lovit cu un prespapier. — Ia de aici afurisitul ăsta de șobolan. Și așa mă deprimă locul asta. Treci la telefon și fă-mi rezervarea la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pagini în registrul contabil azi-dimineață până să sosească ceilalți. Ba uite am prins și un șobolan lângă răcitorul de apă. Credea că nu venise încă nimeni aici și l-am lovit cu un prespapier. — Ia de aici afurisitul ăsta de șobolan. Și așa mă deprimă locul asta. Treci la telefon și fă-mi rezervarea la hotel pentru Derby. Dar normele de apreciere la Levy Pants erau foarte modeste. Punctualitatea constituia un motiv suficient pentru promovare. Domnul Gonzalez devenise șef de birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-se la fericirea pe care i-o adusese asocierea sa cu Levy Pants, domnul Gonzalez trecu o cârpă de praf pe deasupra mesei lui de scris, așa cum făcea în fiecare dimineață, cât timp biroul mai era încă rece și pustiu, iar șobolanii de pe chei se auzeau jucându-se cu frenezie. Pe râu, cargoboturile care alunecau prin negura ce începea să se ridice răgeau unele la altele, iar glasul adânc al sirenelor de ceață răsunau printre fișierele ruginite din birou. Alături, micul radiator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să te grăbesc, spuse prudent domnul Gonzalez, dar observ că ai un teanc întreg de hârtii pe birou care nu au fost încă înregistrate. — A, hârtiile. Da. Dar când am deschis primul sertar astăzi dimineață, am fost întâmpinat de un șobolan mare care părea să fie în curs de a roade dosarul firmei de confecții Abelman. M-am gândit că ar fi indicat să aștept până se satură. Nu mi-ar plăcea să mă molipsesc de ciumă bubonică și să dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Vino cu blestemata aia de pasăre. * Domnul Gonzalez stătea lângă micul său radiator, ascultând sunetele râului, sufletul său împăcat plutind în Nirvana, pe undeva mult deasupra fabricii Levy Pants. Simțurile sale savurau în mod inconștient tărăboiul pe care îl făceau șobolanii, mirosul de hârtie veche și lemn și sentimentul de tihnă pe care i-l dădea perechea lui largă de pantaloni Levy. Expiră o șuviță de fum filtrat și aruncă cenușa țigării, ca un bun țintaș, exact în centrul scrumierei. Imposibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la jumătatea lui, se lăsă moale pe spătarul scaunului. — Sunt sătulă, Gloria. A fost delicios. — Domnule Gonzalez, nu dorești bucata de sandviș pe care nu o mai poate mânca domnișoara Trixie? — Nu, mulțumesc. Ar fi bine să o accepți. Altminteri șobolanii ne vor asalta en masse. — Da, Gomez, ia bucata asta, spuse domnișoara Trixie, lăsând să cadă jumătatea umedă de sandviș deasupra hârtiilor de pe biroul șefului ei. — Uite ce-ai făcut, idioată bătrână! strigă domnul Gonzalez. A naibii să fie doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]