18,529 matches
-
repetat, ascunzându-ne adevăratele valori interioare. Eu nu mai vreau să primesc prietenii doar acolo unde credeam că se simt bine, nu mai vreau să joc teatru, făcându-i să creadă că sunt perfectă și curată și am decis să șterg praful din locurile mai puțin vizibile și mă simt mult mai bine. Doar deschizându-ne noilor prieteni vom reuși să fim mai energici și mai sănătoși, comunicarea interumană deține un rol deosebit în menținerea echilibrului vieții. În Forever am găsit
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fim deprimați. Calea schimbării noastre, așa cum s-a întâmplat la mine, nu trece prin mlaștina amintirilor neplăcute și ceea ce trebuie să facem este să schimbăm submodalitățile. Însăși structura amintirilor, accept=ndu le frumos și discret. Amintirile noastre nu pot fi șterse și uitate, dar pot fi acceptate ca niște stări de fapt și atunci ele nu ne vor mai crea probleme, apoi trebuie să legăm ce ne-a făcut să ne simțim rău, de noi reprezentări care să ne îndemne să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
dar nu cunoaștem substanța lăuntrică, capacitatea de a surprinde aceste lucruri nu este fecundă, dacă nu este însoțită și de alte calități, cum ar fi: Voința, imaginația, simțirea, forța interioară și mai ales simțul moral. Frumusețea morală lasă amintiri ne șterse aceluia care a avut norocul să o privească, simțul moral conferă celui ce o deține, puteri inexplicabile, cuceritoare. Dar despre moralitate și frumusețea ei voi vorbi cu altă ocazie, într-o altă carte pe care o voi scrie în curând
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Hliboceanu. Păi am să spun eu, dar dacă mă opriți... Așa pățea și Pâcu și nu se mai supăra - a apreciat Hliboceanu. Da! Dar el avea luleaua și se răzbuna pe ea și prin lulea pe noi... O desfunda, o ștergea, o umplea cu tiutiun și până mai scăpăra să și-o aprindă - și nu știu cum, dar iasca ceea numai nu lua foc - mai trecea o jumătate de ceas. Și nu se mulțumea cu atâta. Mai cerea să i se umple și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ai grijă pe unde mergi” Am ieșit din casă. De pe prispă, am privit șleaul... Nici zbor de pasăre nu tulbura zarea, d-apoi picior de om! Doar vântul sufla neostoit. Măi Pâcule, tu o făceai pe grozavul de pe când îți ștergeai nasul cu mâneca. Ce să mai spun acum? - l-a tachinat moș Dumitru. Cine n-o face pe zmeul la vârsta ceea, Dumitre? Poate tu te-i fi ținut de fusta mamei până ce te-o luat în cătănie... Mai știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am putea ține dragi... Nu poți înșela pe un om atât de bun ca Costache. Dacă te-ar lăsa cumva, nu găsești altul ca el de-ai umbla cu opinci de fier. Să rămânem doar buni prieteni! Ai priceput, Măriuță? Ștergându-și lacrimile cu un colț al basmalei, Măriuța a răspuns într-un târziu: Am înțeles... Am priceput că nu-ți pasă de mine... Nu vorbi cu păcat, Măriuță! Lasă lucrurile așa cum au fost. Și acum, draga mea gospodină, gândește-te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cana de tablă cu ceai de tei de pe masă, până o transformă Într-un vis urât. Câteva cuvinte Îl părăsiră iute, asemenea unor veverițe țâșnind dintr-o pădure În flăcări: — Nimeni nu vorbește așa cu The Sig! Sigmund Freud se șterse tacticos la gură și dori să ia o gură de ceai, dar nu mai avu din ce, așa că lăsă șervetul din mână și ordonă: — Carlito, stai jos! Împărate, bei un ceai? Fără să mai aștepte răspunsul, The Sig făcu un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
termen lung, ca Împrumutul la bancă. Dilema bizantină „Câte grăunțe formează o grămadă?“, transpusă În „Câte femei au loc În același timp Într-o fantezie erotică?“, Își va găsi aici rapid răspunsul: niciodată prea multe. Un număr exagerat le va șterge trăsăturile, făcând imposibil de ștanțat În memorie experiența individuală a posesiei, care este un fel de zăcământ prețios În creierul masculin, din care bărbatul poate trăi și după ce sursele clasice de energie se vor fi epuizat, iar Pământul va fi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să-și facă o clonă, pe care s-o trimită În locul lui acasă, iar el să-și continue meditațiile. Zis și făcut. Problema a fost că și clona, după o săptămână, s-a plictisit de deliciile vieții conjugale și-a șters-o. Ei, și Într-o după-amiază, profesorul nostru pleacă de la universitate, sprinten ca un greieraș, și ajunge la nepoțica favorită... — Și? — Descuie, intră, dar descoperă cu surprindere că În mijlocul frunții i-a apărut un al treilea ochi. Omul nu mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
detectivului Igor Kravciuk devin Încâlcite și lipsite de sens. Renunță la urmărire și se Întoarce În locuința sa. Acolo, lasă robinetele deschise și comandă patru porții de pizza pentru vegetarieni și, după ce apasă pe butoanele tuturor soneriilor din clădire, o șterge. Lăsând În urmă o zăpăceală teribilă, se mută apoi Într-un alt cartier și se Înscrie la cursurile unui club de salsa din vecinătate. În weekend, deghizat În iepure gigantic, Împarte pliante la un târg auto. Își schimbă din nou
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rânjit, Întorcându-mă. Purta o bluză cu un decolteu mai adânc decât...... și pantofi cu toc. Era proaspătă asemenea unei......, mai tentantă ca o......, mai sexy decât...... . — Mă pregăteam să plec spre companie. — Nu mai e timp. Trebuie s-o ștergem. — Ce s-a-ntâmplat? Ai aflat cine vrea să mă omoare? a Îngăimat ea. — Stai jos, i-am spus, arătându-i canapeaua pentru care jumătate din zebrele din Etiopia Își donaseră pijamalele. Trebuie să-ți spun ceva. E-o poveste
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
trebuie să-i facem jocul. — Ești sigur? — Uită-te-n jur! Tot ce vezi este compus din litere. Clădirile, străzile, mașinile, mobilierul, chiar și noi, pentru El nu suntem decât niște cuvinte puse Într-o anumită ordine. Dacă vrea, ne șterge În câteva secunde, dacă are o pană de inspirație, stăm cu privirea În gol luni În șir. Trebuie să fugim și să ne-ascundem undeva, ori Într-o carte de bucate, ori Într-un roman istoric, să ne piardă urma
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
clădiri și mașini erau prinse pe rând de o pată mată de Întuneric, apoi, după o secundă, dispăreau brusc, lăsând loc unui alb imaculat. Am apucat-o de mână, trăgând-o spre ușă. — Trebuie să fugim! Repede! A-nceput să șteargă textul! Am ieșit alergând spre lift, sărind peste trupul namilei buimace. Cu piciorul, am aruncat lestul peste bord și-am Început coborârea. Jos, În stradă, toată lumea era liniștită. Nu se Întâmpla deloc ca În filmele apocaliptice, când o ciupercă de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o lumină tulbure și posacă. Vera inspecta curioasă Împrejurimile, plimbând cu nasul ușor Încrețit un deget peste borcanele pline de praf așezate În rafturi. Ce facem acum? a Întrebat ea. — Ne mișcăm cât mai puțin și așteptăm. Acum, c-a șters textul, e posibil să uite de fișierul În care sunt explicațiile de subsol. Vino lângă mine. Vera s-a zgribulit alături, pe butoaiele cu varză. Am acoperit-o cu haina mea. Respira agitat, ca o păsărică. Am tăcut. — Nu ne
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ultimele lui cuvinte Îmi reamintiseră ceva la care până atunci nu mă gândisem prea atent: Vera era tot personajul Lui, creat după modelul unei femei josnice. Un singur lucru, totuși, era limpede. Deși avusese ocazia s-o facă, nu ne ștersese, iar asta Însemna că puteam ieși fără grijă la suprafață. M-am Întors În partea din față a beciului. Vera se trezise și mormăia, Încercând să se descotorosească de sacii menajeri În care-o Înfofolisem. M-am aplecat s-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-l tu, iubito, mie mi-a cam pierit pofta, i-am răspuns. M-am lungit pe iarbă, căutând În norișorul de forma unei calești, În care soarele tocmai intra, răspunsul la o Întrebare. Oare eu și Kuznețov nu puteam să ștergem totul cu buretele și s-o luăm de la capăt? Apoi mi-am aprins o țigară și am așteptat să se termine cartea.
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ajusta. Actul avangardist și nițel revanșard țintește exclusiv litera tipărită. Nemulțumirea nu e fundamentată pe criterii estetice, ci pe mici capricii de popularitate. Altminteri, n-am mai fi dat, uimiți peste o pagină de gardă în care numele autoarei e șters nervos și înlocuit de un ZERO majusculat și n-am mai fi găsit poeme tăiate dintr-un colț în altul și taxate strict: NU/NU/NU. Evident, poemele de aici au în primul rând un important merit formator. Fără ele
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
prefera să vi le ofer fotocopiate, cu rotunjimile și ascuțișurile cernelurilor cu tot. Un Dinescu avant la date și avant le nom pare să fi scris, omniscient această microepopee a repetiției: "Irupe pata pe pereți. Servitorii stăpânii/prietenii preoții o șterg cu furie/iar în dosul petei apare un mic diavol într-un/as de treflă cu un lanț de aur pe burtă/Cu ajutorul trusturilor chimice se ucide diavolul/și în dosul lui apare stăpânul trusturilor chimice./ Toată lumea e mulțumită și
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
iar în dosul petei apare un mic diavol într-un/as de treflă cu un lanț de aur pe burtă/Cu ajutorul trusturilor chimice se ucide diavolul/și în dosul lui apare stăpânul trusturilor chimice./ Toată lumea e mulțumită și nu mai șterge nimic./ Peste o săptămână chipul diavolului astupă iar pe proprietarul trustului/și peste o săptămână pata se face la loc. și se reîncepe./ Cu singura precizare că eu am devenit conștient de afacerea asta"(Casa). După cum viitorul militant beatnik se
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
prealabil. Recunosc că și pe mine m-a surprins asocierea lui Dorin Tudoran cu partidulețul lui Voiculescu (asociere din care, de altfel, analistul a avut numai de pierdut). Însă a-l reduce pe Dorin Tudoran la acest contract de consultanță, ștergând cu buretele tot ce a făcut, a scris și va mai scrie: iată o manevră publicistică tipică, destul de ieftină. Poate cel mai important text din sumarul volumului de față (fac abstracție de Omul fără voie, consacrat lui Adrian Năstase, ori
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
deosebirilor dintre sat și oraș, dintre munca fizică și cea intelectuală, o vedem în realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza proprie de inedit, fie și din faptul că provin - cum ziceam - dintr-
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
există decît dacă iradiază în alții, iar tocmai acesta e principiul propagării. Ceea ce se întîmplă în tabăra filozofilor se întîmplă și pe scena umanității. Majoritatea concurenților nici nu apucă să urce pe scenă, fie excluzîndu-se singuri prin neparticipare, fie fiind șterși din analele memoriei colective. Iar lupta dintre concurenți, atunci cînd e exprimată sub forma unui jargon impersonal, se numește filozofie; sau ideologie, după preferință. "Unul din principalele motive pentru care există filozofia nu este că te ajută să găsești adevărul
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
ochii lui. Grăbise pasul spre Khapsek, dar În clipa următoare se oprise brusc - mai degrabă ar fi avut chef s-o ia la fugă Înapoi. Căci, În timp ce se apropia, văzu cu ochii lui cum capul acestuia a dispărut dintr-o dată, șters din peisaj, așa cum ai șterge de pe tablă partea greșită a unui desen făcut cu creta; fără să fi zburat sau să fi căzut undeva. Căzu, În schimb, trupul, cum e și normal să se Întîmple cu orice trup rămas fără
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Khapsek, dar În clipa următoare se oprise brusc - mai degrabă ar fi avut chef s-o ia la fugă Înapoi. Căci, În timp ce se apropia, văzu cu ochii lui cum capul acestuia a dispărut dintr-o dată, șters din peisaj, așa cum ai șterge de pe tablă partea greșită a unui desen făcut cu creta; fără să fi zburat sau să fi căzut undeva. Căzu, În schimb, trupul, cum e și normal să se Întîmple cu orice trup rămas fără cap. Vic se gîndi, o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
apoi În bucătărie, apoi În camera lui Vic, care era și cea mai dezordonată. Naggie ar fi putut-o bănui de o formă de fetișism bine disimulat. Era mai degrabă un ritual la care recurgea În momentele de Îndoială. În timp ce ștergea praful de pe tastatura calculatorului, sau atunci cînd Îi aranja manualele de mineralogie și celelalte hîrtii pe masa de lucru - chiar dacă Vic Îi spusese de mai multe ori să le lase așa cum le găsește - se simțea părtașa misterioasei lui ocupații, ceea ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]