18,429 matches
-
de genuri: speed metal, alternative-metal, hard-rock, metal progresiv, thrash și, nu îl ultimul rând, muzică clasică. Nu lipsesc nici sonoritățile de tip folk, finlandez sau internațional. Inițial, Apocalyptica a pornit că o formatie-tribut METALLICA, dar, ulterior, originalitatea s-a impus, ștergând orice urmă de epigonism. Trupa abordează atât piese exclusiv instrumentale, cât și melodii cu voce, asigurată, de regulă, de un artist invitat. Formația a colaborat cu nume celebre că Max Cavalera, Brent Smith, Cristina Scabbia, Gavin Rossdale, Joe Duplantier, Lacey
Apocalyptica în concert la Bucureşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/1962/apocalyptica-in-concert-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99614_a_100906]
-
nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă la icoana Sfânta Ana. Și Arghezii scrie
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
mele. O priveam oarecum speriată. Știam că avusese destule necazuri într-o singură zi, voiam să mă certa și tare mult îmi doream să o facă. Mamaia m-a ridicat de jos, mi-a scuturat pantalonii de praf, mi-a șters cu șorțul ei lacrimile de pe obraji și zâmbindu-mi, m-a luat în brațe. -Ce faci, Susano? Or să te doară rinichi! i-a strigat tataie, care mai grăbit ca niciodată, a trecut pe lângă noi. -Mai taci, măi Gogule! Am
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
el nu mănâncă așa ceva, că nu -i place. Măi, Măi ...ce pretențios mai ești !... ce-ai vrea ? fripturi ?...n-avem, ai să mori, măi, băiete de foame, de când n-ai mâncat ? urlă ta-su plin de supărare. În loc de răspuns își șterse lacrimile cu podul palmei, apucă apoi o bucățică de bostan în vârful degetelor băgând-o în gură... mestecă cât mestecă, apoi se întoarse cu spatele către ceilalți și o scuipă cât colo... Ție -ți place mă , ceva ? îl apostrofă ta
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
și soție, Iubirea mi-a fost fiică și dor... ori bucurie. Din ochii blânzi, priviri, pe mine-au rătăcit Și piatră să fii fost și te simțeai iubit. Iar când, firesc, durerea m-a căutat, atunci Eu lacrima mi-am șters cu zâmbete de prunci. Iubirii i-am fost rob, dar viața mi-a fost plină Și tu, femeie, tu... tu porți întreaga vină. Referință Bibliografică: Și tu,femeie,tu... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 780, Anul III
ŞI TU,FEMEIE,TU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Si_tu_femeie_tu_marin_bunget_1361173971.html [Corola-blog/BlogPost/351937_a_353266]
-
humus dinlăuntrul unei fîntîni pustii, acest plîns ce caută drumuri care să-l ducă în sine, pentru sine, oricîtă singurătate ar întîlni acolo. 3 Nici lumea nu este ce credeam, în sfîrșit știu asta, înțelesurile sînt doar o experiență ce șterge nevoia infantilă de răspunsuri în ciuda ... Citește mai mult În căutarea distanțeidintre instinct și icoanămă uit ca Ianuscu un chip spre neant și cu altulînspre anotimpurile din Antiohia,de augurium lume cu ușile închisepînă-n măduva oaselormai mult decît golul de vremecare
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
sub tălpi,mirosul de humusdinlăuntrul unei fîntîni pustii,acest plîns ce caută drumuricare să-l ducă în sine, pentru sine,oricîtă singurătate ar întîlni acolo.Nici lumea nu este ce credeam,în sfîrșit știu asta,înțelesurile sînt doar o experiențăce șterge nevoia infantilă de răspunsuriîn ciuda ... XVIII. VREME DE O ÎNTREBARE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014. Cum ar fi să privim din capătul unei străzi, baloanele colorate ca niște imense portocale albastre, cum
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
sînt și ce este în mine statornic precum ajunul acestei zile, nemăsurată încă de bătrînii arțari în foșnetul cărora există, desigur, un farmec fără seamă, chiar dacă rîd ca o nebună și-mi bat joc de rătăcirile mele, vîntul îmi va șterge urmele, nimic mai firesc, însă niciodată setea de mîinile tale, cînd îmi ating sufletul, pe malul dinspre viață. Citește mai mult Îmi crește o toamnă, amară,sub pleoape,ca un semn de întrebare răzvrătit, de ce toate acestea,doar sînt oameni
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
e să nu uit cine sîntși ce este în mine statornicprecum ajunul acestei zile, nemăsurată încă de bătrînii arțariîn foșnetul cărora există, desigur,un farmec fără seamă, chiar dacă rîd ca o nebunăși-mi bat joc de rătăcirile mele,vîntul îmi va șterge urmele, nimic mai firesc,însă niciodată setea de mîinile tale,cînd îmi ating sufletul, pe malul dinspre viață.... XXVII. ORATIO MENTIS, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 947 din 04 august 2013. Totul este să dăm fiecărui lucru
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ziduri, din loc în loc, erau tăblițe care indicau destinația diverselor încăperi, în mai multe limbi. La un moment dat, nevastă-mea exclamă: - Uite, aveau și berărie ! Îmi mijesc ochii, după care izbucnesc în râs, primele litere erau un pic mai șterse. Îmi venise ideea unei epigrame, și din aproape în aproape, am ajuns la forma actuală, a unei descrieri de vacanță împănată ici- colo cu epigrame. Ai lui Ștefan bravi ostași, La Cetate,-n Berărie, Se fac pulbere, de-i lași
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405666613.html [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența existenței lor în unicitatea firii. În prezența izvorului, jocurile se învolburează, deznoadă furtunile, esența bolborosește în cei doi ca lava în vulcan. Cuvântul se metamorfozează, șterge unghere împăienjenite, se spun tare adevăruri, până acum șoptite în taină. Este o decopertare a sufletelor la întâlnirea cu Dumnezeu. Fiecare privire aruncată în oglindă este întâlnirea cu noua personalitate care aștepta cuminte să intre în rol. Dedublarea face victime
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
cu trupul cât și cu sufletul, fie cu fapta fie cu gândul, cu privirea, ori prin omisiune („n-ai îndeplinit binele”)[198], astfel încât judecata să fie completă și definitivă. De aceea este atât de necesară pocăința, exomologheza, pentru ca Dumnezeu să șteargă pedeapsa veșnică printr-o vremelnică remușcare[199]. Pocăința omului aduce multă întristare și durere diavolului fiindcă „îl doare faptul că pe el și pe îngerii lui îi va judeca păcătosul devenit serv al lui Hristos”[200]. Sentința judecății universale este
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
care ne-o dă după mărturisire, prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Mare lucru este acesta și mare privilegiu. Eu aș zice că este cel mai mare privilegiu care s-a dat vreodată oamenilor. Acesta ca oamenilor să li se poată șterge trecutul. Gândiți-vă: de câte ori nu facem noi fapte ireversibile și iremediabile, condamnabile din punct de vedere moral. Legile civile nu știu ce-i aceea iertare. Legile civile pedepsesc orice călcare de lege. Iată că în creștinism există această posibilitate ca pentru greșelile
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
mă pot eu naște din nou, că doar n-o să pot eu intra din nou în pântecele maicii mele? Ei bine, nașterea din nou este nașterea spirituală prin iertarea păcatelor. Devii realmente om nou prin aceea că ți s-a șters tot trecutul. Acest lucru se face prin Preotul duhovnic. Duhovnicul are această putere teribilă și deosebită de a lega și dezlega. Vă dați seama ce înseamnă să dai unui om puterea de a dezlega păcatele, cu convingerea netă și sigură
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
seama ce înseamnă să dai unui om puterea de a dezlega păcatele, cu convingerea netă și sigură că odată pronunțată de către el dezlegarea, această pronunțare este luată în considerare de Dumnezeu? Și că din lista neagră a lui Dumnezeu ești șters din momentul acela prin cuvintele preotului duhovnic? Este așa, pentru că așa ne-a spus Dumnezeu că este. Și noi credem toți în această misiune iertătoare, extraordinară, teribilă, înnoitoare a preotului prin oficiul său de Părinte duhovnicesc: să știm și că
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Un pui de pasăre, făcea eforturi disperate să zboare. Nu era posibil...ploua ...Parcă era un ghem de ață încâlcita.. Nerezistând să îl știe că devine victima, băiatul meu l-a luat acasă unde era cald și bine. L-a șters cu șervetele, l-a uscat. Și-a revenit imediat și a început să ciripească. A improvizat repede o colivie, în interior i-a pus un bonsai artificial. Trilurile lui se auzeau în toată casă. Inițial am crezut că este un
SELECŢIE NATURALĂ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Selectie_naturala_cornelia_curtean_1388597924.html [Corola-blog/BlogPost/365710_a_367039]
-
și fierbinți în același timp,deși nu îl văzuse decât o dată " Probabil așa e când iubești,trebuie sa doară ca să îți dai seama",șoptii ușor,făcând geamul să se aburească și că litera w să apară din nou.Insa o șterse cu tristețe,pentru ca să nu observe cel cu care avea să-și petreacă seara.In lumină portocalie a soarelui la apus,Karon adormi încet legănata de trăsura care înainta domol. În timp ce Radella încerca să mai găsească frânturi de amintiri cu soțul
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487436445.html [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
și fierbinți în același timp,deși nu îl văzuse decât o dată" Probabil așa e când iubești,trebuie sa doară ca să îți dai seama",șoptii ușor,făcând geamul să se aburească și că litera w să apară din nou.Insa o șterse cu tristețe,pentru ca să nu observe cel cu care avea să-și petreacă seara.In lumină portocalie a soarelui la apus,Karon adormi încet legănata de trăsura care înainta domol. Doicăi îi plăceau acele dimineti.Nu numai că nu avea parte
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487436445.html [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
îți este frig! - Da însă îmi place! - Știi Robert? Acum îmi doresc să fiu mică, mică de tot să mă ascund într-o picătură de ploaie să te pot atinge eu nu ele! Degetul arătător al Clarei cu mișcări rapide șterge picurii de pe frunte, ochi, nas oprindu-se pe obraz, intuiesc, gata să decoleze către buze! Îi prind fața între palmele mele, ochii se țintuiesc, buzele își vorbesc. - Clara iubirea a fost create din petalele unui trandafir udate cu picuri de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
viața lui și a noastră, drept constatare a entitații noastre, direcționată înspre și pentru alții, înspre alte popoare, și de aceea l-a numit - TEATRUL ETNOFOLCLORIC” ION CREANGĂ”. Cine îl apără, cine oprește nesimțirea și hapsânia celor, care vor să șteargă, cu orice preț, numele celor, care au stat la baza renașterii naționale? Cine are atât de multă incultură, de dă cu bâta și în chipul celor care, déjà, ne-au părăsit, din cauza acestei poveri a luptei între noi? - Dumitru Blajinu
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
spus s-a spus, când s-a îndeplinit înnourarea, când marea a-nghițit răsărit și apus, când oamenii înfașă amintiri și-n zeci de nopți își poartă supărarea cu pași grăbiți, înfipți în umedul nisip, scriind înșiruite basme. Și marea pași șterge și sentimente încleștate cere, când umedă ține cărarea de du-te vino a valurilor care pier în nepăsarea-i. Și-n fiecare pas e o poveste prea tristă să-i fie mării alint. Și-n fiecare val e o mireasă
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_jinga_hetrea_creang_cornelia_jinga_hetrea_1383294695.html [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
ce nu mai este bun. SERBAREA MORȚII Moartea mea nu va fi decât somn, copile. Tu să-mi zidești narcise, pe ape găsească-și crini galbeni, surori, când fi-va serbarea deschisă, izvoare lucească în ochii de om. Sublimul să șteargă suspine și calmul pădurii să-și aibă inel, mă-mpresure lin, cu verde m-anine visul de ieri. Altoiul cu neputințe, cel scris fără de cuvinte să-ți fie, copile, îndemn. ÎMI AMINTESC În urma noastră, semne de întrebare încovoiate ca trăirile noastre
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_jinga_hetrea_creang_cornelia_jinga_hetrea_1383294695.html [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
umple,/ Din veacul iernilor geroase.” Tristețea îl copleșește din nou și, așezat pe pragul amintirilor, simte doar alinarea fulgilor de zăpadă care s-au așternut în larga imensitate cerșind nemurirea. “Se-adună norii peste frunte,/ Ca amintirea să mi-o șteargă,/ Fulgii zăpezilor cărunte,/ Plâng în imensitatea largă.../ Curând mă-nvăluie uitarea/ Și ceasul bate tot mai rar,/ M-am împăcat și cu iertarea,/ Ura meschină e-n zadar./ Răsună dangătul de clopot,/ Printre decepții și ruine,/ Sub al aplauzelor ropot,/ Cade
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
CE E MAI MULT („Totul este mai puțin decât este, totul e mai mult” Paul Celan) Ceea ce coțofana nopții cu ciocul ei negru a scris nu se repetă în zori gura lunii se-nchide - înghițită căi aeriene se-ntretaie și șterg urmele în retina profundă nasc culori și forme lentă revelare a vizibilului care e mai mult decât ce este. DESPĂRȚIRE (lui Pavan) Neîntrerupt în roua dimineții ciripitul mai apoi zumzetul unui stol de porumbei o rafală de vânt nelăsând nimic
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1432475061.html [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
se facă atâtea, nu se face nimic. La fel se va întâmpla, peste ani, cu informația stocată în formate care acum sunt în vogă. Primesc, prin Internet, imagini pe care calculatorul meu nu le poate vizualiza. M-am obișnuit. Le șterg și gata, că altfel, ar fi prea complicat. Cu greu, însă, renunțăm la o carte tipărită pe hârtie, ferfeniță de-ar fi. Oare nu pentru că suntem legați afectiv de ea, pe când, față de celălalt tip de păstrare și prezentare a informației
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]