2,363 matches
-
a învățământului secundar, Spiru Haret a militat pentru înmulțirea școlilor normale și pentru creșterea prestigiului învățătorului în lumea satului. El vedea în învățător nu numai un mijloc de instruire ci și de educație, nu numai al elevilor ci și al țărănimii, al scoaterii satelor din înapoiere. " Aceasta era menirea Școlilor Normale de Învățători și pentru aceasta propunea ca, în planul lor de învățământ, între obiectele principale să fie inclusă și agricultura ... și alte îndeletniciri rurale, deci inclusiv practica agricolă și lucrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
oamenilor, la distrugerea legăturilor dintre grupurile umane, urmărite fără încetare de către un regim totalitar. Colectivizarea țăranilor a urmat naționalizării proprietăților de peste 50 hectare. Colectivizarea a durat ani de zile, s a făcut în condiții groaznice, în umbră și înăbușind țipetele țărănimii, dar zvonurile ajungeau până la oraș. Ecouri din lumea satelor, dispărută din viața noastră, se transmiteau din gură-n gură. Se auzea vorbindu-se de execuții printre țăranii care refuzau să se lase colectivizați, de arestări și de torturi, dar deveniserăm
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cutare“ sau „este boierul Cutare, în costum oriental“, sau „e un cioban din Maramureș, cu cojoc“, ci începeam: „știți, trebuie să vă explic că, în secolul al XIX-lea, erau boieri patrioți“ sau: „România a fost o țară cu veche țărănime“, sau: „romanul românesc s-a născut în secolul al XIX-lea“ etc. Întotdeauna a existat, până la un anumit punct, o justificare inconștientă, în comentariile noastre, ca pentru a spune francezilor (sau altor occidentali): „să știți că, în spatele problemelor politice dinainte de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Curierul de Iași; (3) Activitatea de la Timpul și (4) Ultimele articole publicate în România liberă și Fântâna Blanduziei. Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul puterii de eludarea problemelor autentice. Eminescu răspunde printr-un al doilea articol, intitulat " Iar iconarii", din 22 noiembrie 1888, în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar fi promis redacției România liberă câte un articol pe săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa unor probe consistente însă, paternitatea textelor nu a putut fi stabilită cu exactitate, fapt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
11 decembrie 1888, respectiv 25 decembrie 1888 și 1 ianuarie 1889. Materialele continuă linia tematică a Curierului de Iași, cuprinzând critici la adresa formelor fără fond și a introducerii instituțiilor apusene în țara noastră, subliniind necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață ale țărănimii, singura forță productivă a țării. Articolul 1888 prezintă situația politică din Franța, Germania, Italia, Rusia și Spania, jurnalistul dovedind o bună cunoaștere a evenimentelor de pe scena politică internațională. Cea de-a treia etapă a publicisticii eminesciene marchează atenuarea spiritului virulent
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cezar Bolliac, considerat primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de atitudine față de soarta țărănimii, numai autorul Clăcașilor preocupându-se atât de mult în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu trasează noi repere în discursul jurnalistic al epocii. Îmbinarea dintre retorica de amvon și retorica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
254. Fără a-și declara adeziunea la ideologia vreunei grupări politice din epocă, Eminescu face gazetărie cotidiană, prezintă și analizează evenimentele timpului, își manifestă aprobarea/ dezaprobarea față de deciziile clasei politice, propune soluții la problemele economice ale țării, militează pentru drepturile țărănimii, făcând din paginile de ziar oglinda uneia dintre cele mai dramatice epoci din istoria poporului român. Aplicarea modelului hexadic de analiză situațională urmărește descrierea parametrilor semiozei eminesciene și, ulterior, prin studiul de caz întreprins la nivelul ipostazelor jurnalistului, evidențierea impactului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din imperiile vecine. Formată în principal din țărănime, marea majoritate a populației risca să fie sufocată prin îngroșarea păturii de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din imperiile vecine. Formată în principal din țărănime, marea majoritate a populației risca să fie sufocată prin îngroșarea păturii de funcționari pe care trebuia să o susțină. În aceste condiții, jurnalistul evidențiază în repetate rânduri pericolul ca țara să se transforme într-o zonă de polarizare a populațiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"283. Având în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și respectă adânc, se pronunță arareori!"285. Văzând în limbă, cultură și credință principalele mijloace de cultivare a identității naționale, Eminescu pledează în articolele sale pentru respectul și conservarea valorilor românismului. b. Situația țărănimii. Conștient de situația precară a țărănimii din țara noastră, Eminescu susține adoptarea unor măsuri protecționiste, prin care statul să apere forța de muncă autohtonă, stăvilind invazia elementelor alogene și exploatarea peste măsură a singurei pături productive de la noi: Nu sunt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
simte și respectă adânc, se pronunță arareori!"285. Văzând în limbă, cultură și credință principalele mijloace de cultivare a identității naționale, Eminescu pledează în articolele sale pentru respectul și conservarea valorilor românismului. b. Situația țărănimii. Conștient de situația precară a țărănimii din țara noastră, Eminescu susține adoptarea unor măsuri protecționiste, prin care statul să apere forța de muncă autohtonă, stăvilind invazia elementelor alogene și exploatarea peste măsură a singurei pături productive de la noi: Nu sunt în toate limbile omenești la un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"286. Considerată singura clasă productivă din țara noastră, țărănimea reprezintă și adevărata depozitară a specificului național, iar dezinteresul politicienilor față de situația economică a acestei categorii sociale alimentează verbul virulent al jurnalistului. c. Chestiunea evreiască. Chestiunea evreiască este amplu dezbătută într-o serie de articole din paginile Timpului, în care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
așează principiul muncii, iar critica pe care o face "păturii superpuse" își găsește originea tocmai în disprețul pe care îl manifestă față de cei care evită munca și în pledoaria pentru protejarea forțelor productive, reprezentate la noi în primul rând de țărănime. Alcătuită din "autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Guvernele, partidele, ideologiile, instituții precum școala, biserica, parlamentul intră pe rând în atenția gazetarului, care privește cu ochi critic implicațiile lor politice și sociale. Eminescu supune unei critici severe administrația din țara noastră, considerând-o vinovată de situația precară a țărănimii și de sporirea "păturii suprapuse", și privește cu mefiență oamenii politici, din cauza intereselor personale cărora le slujesc. Un spațiu întins dedică gazetarul prezentării luptelor dintre partidele politice, iar critica lui se îndreaptă deopotrivă împotriva Partidului Liberal și a Partidului Conservator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civile și militare era rezervat cetățenilor români. Cu toate acestea, mulți dintre străini își găsesc rapid locul în societatea românească, excepție făcând evreii nou-sosiți în valuri masive, într-un interval de timp relativ scurt și care au probleme de integrare. Țărănimea și clasa muncitoare, numeric restrânse, se află în plin proces de evoluție. Muncitorii au un regim foarte dur, ziua de muncă ajungând și la 16 sau 18 ore, situație consemnată de Eminescu în Curierul de Iași, din 12 decembrie 1876
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și internaționale, analizează actele tinerei clase politice românești și atitudinea Marilor Puteri față de țara noastră, consemnează mutațiile care au loc în viața politică românească, propune soluții la problemele societății, susține adoptarea unor măsuri de ameliorare a condițiilor de viață ale țărănimii ș.a. Ca redactor, Eminescu are sarcina consemnării evenimentelor zilei și a respectului față de adevăr în comunicarea informațiilor. În acest sens, gazetarul consacră un număr impresionant de studii și articole vieții politice interne: guvernele, partidele politice, instituțiile statului, ministerele și prefecturile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cariera jurnalistică în climatul social-politic din Imperiul Austro-Ungar, într-o perioadă în care se intensifică luptele pentru independență națională, a popoarelor aflate sub dominație străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților neamului românesc. În acest sens, o notă caracteristică a publicisticii eminesciene o constituie împletirea componentei pozitiviste cu o dimensiune beletristică, vizibilă în mitul vârstei de aur, în descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scena politicii interne și internaționale. Regăsim prezentate în articolele poetului lupta pentru independență a poporului român, condițiile impuse României ca preț al câștigării independenței naționale, situația românilor aflați sub dualismul austro-ungar, procesul de modernizare a economiei românești, starea precară a țărănimii, principalele ideologii politice din epocă, situația românilor din afara granițelor, viața politică a celorlalte state europene, relațiile de politică externă ș.a. 4.4.5. Dascălul Scriind pentru un public individualizat, jurnalistul își adaptează mijloacele de exprimare la orizontul de așteptare al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vaste, în dorința de acoperire discursivă și de asigurare a transparenței evenimențialului la nivelul opiniei publice. În această perspectivă, limbajul politic eminescian se definește printr-un dublu proces de semantizare denotativă (Războiul de Independență, luptele politice interne, situația precară a țărănimii, Congresul de la Berlin, chestiunea evreiască etc.), respectiv de resemantizare conotativă, prin apelul la conotații naționale, mitologice, etnologice ș.a. Deplasarea interesului de pe aspectele informative pe dimensiunea analitică este evidentă în apelul jurnalistului la metafore și simboluri evaluative, la analogii și comparații
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de arest de 775 374; iar în anul 1874 populația mijlocie a fost de 3 945 și zilele de arest de 1 199 448"454. În același registru discursiv, pentru a demonstra creșterea nejustificată a aparatului administrativ, concomitent cu exploatarea țărănimii, jurnalistul face apel la date statistice privind evoluția realităților sociale de-a lungul timpului: "Țăranul nostru e același ca și înainte de cincizeci de ani, dar sarcina ce o poartă e înzecită. El poartă în spatele lui: câteva mii de proprietari (în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al unei concepții bine închegate față de realitățile timpului. În acest sens, lectura textelor publicate în cele patru etape de activitate jurnalistică a reliefat existența unor constante tematice (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și accentuarea spiritului polemic, a verbului virulent, care îi va atrage jurnalistului atâtea critici din partea colegilor de breaslă și, ulterior, din partea exegezei. Situate în perioada studiilor vieneze, debuturile carierei jurnalistice a lui Eminescu sunt strâns legate de viața culturală și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu cele ale interpretului. La nivelul direcțiilor tematice înregistrate de articolele semnate de Eminescu, am remarcat existența unor invariabile. În acest sens, unitatea de neam și apărarea valorilor naționale reprezintă nucleul dur al mesajului jurnalistic eminescian, iar aspectele privind situația țărănimii, chestiunea evreiască, politica internă și externă, concepția despre stat, teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului ș.a. sunt subordonate celor două direcții tematice. Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]