3,981 matches
-
satele s-au constituit multă vreme într-un microsistem economic închis sau aproape închis. Aproape în totalitate, cele necesare traiului se obțineau pe plan local: pâinea și produsele de panificație, carnea și produsele din carne, laptele și brânza, vinul și țuica, dimia, pânza de in, de bumbac și borangic, bocanci și opinci etc. Fără îndoială, au existat și produse care se cumpărau, cum ar fi: petrolul și păcura, sarea, uneltele agricole, unele produse coloniale, citrice ș.a. Baza subzistenței a constituit-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea dintre răzoare sau rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul, numit și „miere de prune’’, care se obținea prin fierberea prunelor bine coapte. Pasta de fructe consistentă ce se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în zonă sunt „Pietroasa de Cotnari”, „Armonia’’, „Negre de Bistrița’’, „Pietroase galbene’’ și „Roman Oliva’’. Fructele de cireș și de vișin se folosesc în scopuri de consum și industrial în gospodăriile personale (la prepararea gemurilor și dulcețurilor sau la fabricarea țuicii). Caisul și piersicul sunt foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii și au nevoie de lumină și căldură pentru a se dezvolta. Soiurile de cais cultivate în zonă sunt „Monasia’’, „Pionier’’ și „Rozal’’. La piersici se întâlnesc soiurile „Cardinal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se foloseau metode tradiționale, strugurii culeși se mustuiau în ciubăr, după ce se turnau în cadă unde se lăsau să fiarbă, se răvăcea și se păstra peste iarnă în cramă sau în beci, iar tescovina se prelucra la cazanele pentru țuică. Înainte de 1950, în comuna Oncești viticultura făcea parte din preocupările principale, pentru producția de vin și ca sursă principală de fabricare a țuicii. Viile erau alcătuite din hibrizi - producători direcți, producțiile fiind în medie de 3.000 de litri la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se păstra peste iarnă în cramă sau în beci, iar tescovina se prelucra la cazanele pentru țuică. Înainte de 1950, în comuna Oncești viticultura făcea parte din preocupările principale, pentru producția de vin și ca sursă principală de fabricare a țuicii. Viile erau alcătuite din hibrizi - producători direcți, producțiile fiind în medie de 3.000 de litri la ha. Principalii producători: Aurel Chirilă, Vasile Tabarcea, Vasile Oprișan. Perioadele de vegetație durau 160-170 de zile, timp în care se acumulau 3.000-3
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În timpul rotirii, cupele se umpleau cu apă și se goleau ritmic în canale. De acolo apa își continua drumul spre legume. În prezent, se folosesc pompe electrice pentru absorbția apei din iazuri și canalizarea spre culturile de legume. Cazanul de țuică - Velnița Ca și în alte sate din zonă, și în satele comunei noastre a funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor, alteori erau înșirate de-a lungul unor văi, în apropierea apei. Numărul cazanelor de țuică era cu mult inferior numărului de gospodării, revenind, în medie, un cazan la 20 de gospodării. În consecință, s-a încetățenit tradiția ca același cazan să fie utilizat de mai multe familii înrudite sau învecinate. De obicei, cazanul se împrumuta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scurgea rachiul într-o bute de doage îngropată în pământ cam pe jumătate. Până la apariția primilor stropi de alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din vas ajungea la un anumit nivel (din când în când se făceau măsurători cu tancul, un băț cu mai multe crestături, care indică numărul litrilor) se „rupea” cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă tescovina din cazan mai are alcool, se turna buzum 3 luat de la chicuș pe capacul de aramă al cazanului, dându-i-se foc. Dacă acesta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
religios creștin-ortodox (dar și catolic), rachiul nu se bucura de o astfel de folosire, deoarece nu fusese cunoscut în perioada răspândirii creștinismului. Căldare de rachiu montată sezonier (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Începând cu anul 1949, cazanele de țuică au fost confiscate de la vechii proprietari, aceștia fiind considerați chiaburi de către puterea administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C., funcționând sub directa îndrumare a primăriilor, cu un program coordonat de contabilul primăriei. Oloinițele Cultivarea plantelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nunta cu vorbele vornicului: "Cinstiți meseni! De când mâna, socrii mici cu socrii mari au dat, Foarte mult s-au bucurat. Au hotărât împreună o mare petrecere Cu multă veselie, Vițelul cel gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat De-au făcut cum veți vedea Ca la ei la nimenea, Borș, sarmale, friptură, Cât mai multă udătură, Iar ca să vă convingeți, Poftiți de vedeți Și-acu la urmă Vă zic „poftă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul Gaițelor la care ultima replică e îndemnul către soțul văduv să bea o tescovină care „unge pe beregată” cu rudele soției defuncte. În Enigma Otiliei, la pomenirea lui Moș Costache se servește țuică fiartă. Asta după ce, la primul atac al decedatului, rudele băuseră cu nesimțire vin roșu, Bordeaux veritabil, ceea ce medicinistului Felix îi dă sugestii hematologice - apoplecticului trebuie să i se ia sânge. Tot vin roșu bea Ioanide cu latinistul Hagienuș într-un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu nesimțire vin roșu, Bordeaux veritabil, ceea ce medicinistului Felix îi dă sugestii hematologice - apoplecticului trebuie să i se ia sânge. Tot vin roșu bea Ioanide cu latinistul Hagienuș într-un cavou de la Bellu. În Moromeții și povestirile conexe, la câmpie, țuica e proastă, vinul și mai prost. Se bucură de preț doar țuica „de la munte”, luată în schimbul grâului, cu care Ilie și Bălosu parafează vânzarea salcâmului. Totuși personajele sunt consumatori serioși. Țugurlan bea cu jandarmul un kil de vin înainte de a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
hematologice - apoplecticului trebuie să i se ia sânge. Tot vin roșu bea Ioanide cu latinistul Hagienuș într-un cavou de la Bellu. În Moromeții și povestirile conexe, la câmpie, țuica e proastă, vinul și mai prost. Se bucură de preț doar țuica „de la munte”, luată în schimbul grâului, cu care Ilie și Bălosu parafează vânzarea salcâmului. Totuși personajele sunt consumatori serioși. Țugurlan bea cu jandarmul un kil de vin înainte de a fi arestat de acesta. Miai din O adunare liniștită gâlgâie simultan două
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și cheferiștilor întâlniți. Aceștia, din lipsă de recipient, primesc licoarea în șapcă. Tot în Groapa, asasinul bea cu victima, colegul care îl turnase, apoi pune lăutarii să îi cânte de moarte și îl înjunghie. Un autopsier se îmbată metodic cu țuică servită în „sticlă de lampă” sau „gamoaie” apoi cântă „Hristos a înviat”. Bandiții se adună „La Borțoasa” unde cântă Zavaidoc și se bea între altele „vin de Șaba”. Față de reputația autorului lor, personajele lui Creangă sunt foarte cumpătate. Economia rurală
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pișat pe dumneata.” O diversitate enormă de băuturi, majoritatea alcoolice, consumă protipendada de la curtea Princepelui lui Barbu. Boierii simpli sau „veliți” se îndoapă sau chiar „toarnă în ei” lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică etc. Scriitorii tolerați la curte, caricaturi ale contempornilor lui Eugen Barbu, fac excese bahice și pătează fețele de masă ale domnitorului. Unul, Neftiotache Buhuș, deghizare transparentă a unui clasic în viață, e mai mereu beat și se lasă păcălit de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
toți cârciumarii refuză să-i ofere carburantul necesar cu formularea „Pas d’alcool!” Din fericire pentru el, e chiar un coșmar, consecință a unei beții din ziua precedentă. La Dumitru Ungureanu, originar din Argeș, apar Prunele electrice care crează o țuică de voltaj înalt. Ținând seama că personajele literaturii române au o sete epocală, insațiabilă, acest capitol ar putea continua mult și bine. Dar cum și în scris, ca și în băutură, e bine să avem măsură, îl voi încheia aici
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de un pragmatism caraghios. El vrea doar să afle dacă sufletul își păstrează simțurile. Stănică e contradictoriu și exterior ca în toate: ba exprimă idei de liberă cugetare agresivă, ba devine mistic. Preoții sunt caricaturali, mai ales cel bătrân, Popa Țuică. Lui G. Călinescu îi ies mai ales caricaturile și pamfletele așa că își află în figurile lor un pretext potrivit. Un sobor de preoți își agită sutanele în jurul catedralei pe care o construiește Ioanide, obiectând că nu e canonică. Ei se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mare, delir, amețeli, pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet, cu rachiu, cu spirt, cu chișleag, cu țuică și ardei iuți sau piper negru. Băi cu apă rece, de mai multe ori pe zi. Oblojeli cu cartofi cruzi pisați și oțet sau cu rădăcini de leuștean pisate și stropite cu oțet. Fumigații și inhalații cu aburi de pe pietre
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt sau cu rachiu de drojdie și i se dădea bolnavului să bea. Oblojeli cu cenușă de cărbune pisat, cu grăsime, lapte dulce, pâine muiată În vin roșu, cu sacâz pisat, țuică, usturoi, tutun. Comprese cu gaz, lapte dulce și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru mușcături de șarpe: Se lega strâns locul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei, de spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
răzătoare și puțin prăjiți, cu sfeclă (feliată și zdrobită) și untdelemn cald, cu sfeclă tocată și coaptă; cu gulii și cucută; cu rădăcini de leuștean și spirt; cu mutătoare pisată; cu sare, cartofi cruzi dați prin răzătoare și spirt sau țuică; cu rădăcină de ostrățel, cu tărâțe de grâu sau de huște; cu zeamă de var strecurată, cu cărămidă pisată și Încălzită. Oblojeli cu lână nespălată Îmbibată cu rachiu și hoștină de stup sau numai cu hoștină fierbinte, cu făină caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]