3,743 matches
-
preerii etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, În care nici o parcelă nu trebuie să rămînă neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cît de frecvente sînt metaforele Înseși ale acestei lumi ce Învestește aproape totul În productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie, garderobă la atlas, catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit Între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Acesta a fost, de altminteri, și aspectul cel mai frecvent la apariția fiecărei culegeri din poemele sale, cînd cu admirație, cînd cu serioase rezerve. Expresii ca „delir metaforic”, „delir imagistic”, „beția de metaforică”, „uluitor bric-a-brac de vorbe, metafore și imagini”, „abundența imaginilor” etc. revin mereu În comentariile epocii, putînd fi sintetizate, sub unghiul judecății de valoare, Într-o formulă a lui Pompiliu Constantinescu, pentru care, la Voronca „excesul Însușirilor sale este contrariat de excesul defectelor”. Dacă, scriind despre Brățara nopților, Octav
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagini” răsturnate În planuri Întretăiate, precum sunt descompuse mișcările În tablourile artei noi”, alți recenzenți observă, alături de noutatea frapantă și prospețimea acestui imagism, carențele de ordin structural pe care o astfel de tehnică le generează. „E În poetica sa o abundență de elemente atît de disparate - remarca Pompiliu Constantinescu În recenzia citată - Încît se poate spune că nu există figurație mai congestionată În toată lirica noastră ca În poemele sale”. În cronica la Incantații, Șerban Cioculescu Îl caracterizase și el pe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
atmosferei de studiu în școală, ne-am îndreptat atenția asupra ierarhiei categoriilor legate de evaluarea profesorilor, sarcinile de învățare și imaginea elevului în acest context. Povestiri despre profesori buni și modul în care aceștia au investit în elevi există din abundență în materialele noastre, mai ales la cele două grupe care au absolvit programul experimental (categoria 1 la vârsta mijlocie și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
investigație ce ar putea fi încadrată în structura influenței sociale se referă la manifestarea autorității în clasa de elevi. Investigațiile privitoare la autoritatea educațională studiază îndeosebi aspectul psihologic al acesteia, punându-i în corelație ariile de manifestare cu diferite variabilepersonalitare. Abundența investigațiilor pedagogice dedicate subiectului anterior, foarte multe dintre ele chiar experimentale, sunt motivate de transformarea în loc comun a ideii că performanța indidividuală și chiar performanța grupului sunt determinate într-o măsură foarte ridicată de structura de autoritate a comandamentului grupului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
remarcăm doar că această bipartiție nu este lipsită de legătură cu redimensionarea binomului obiect/subiect, de care pomeneam mai devreme. În prima accepțiune a realului, rolul esențial revine subiectului (mai precis acelei regiuni din scoarța cerebrală atât de atrofiată de abundența stimulilor încât reduce totul la scheme prestabilite, stereotipuri și clișee). În cel de-al doilea caz, obiectul este cel care impune trauma propriei sale prezențe, generând perplexitate și angoasă. În plus, trebuie să precizăm că un rol important în subminarea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
scurt lumea în care scriitorul a copilărit). Ceea ce poate surprinde în cazul acestui portret al artistului în copilărie, creionat cu îndeajuns de tandră autoironie (dacă ne gândim că în alte împrejurări Lowell se arată necruțător cu propria-i biografie), este abundența detaliilor în aparență nesemnificative, mulțimea amănuntelor inexplicabile, care sfârșesc prin a crea un fel de mister, o magie sui-generis. Aceasta e alimentată în parte de obsesia pierderii și a distrugerii a ceea ce i-a fost drag, în parte, de tensiunea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lumii. Din această perspectivă, s-ar putea afirma chiar că experiența poetică a lui Roberto Deidier nu este străină de acea metamorfoză treptată, uneori greu sensizabilă, a obiectului plasat în temporalitate, caracteristică pentru ontologia barocului. Și în cazul de față, abundența detaliilor devine un simptom al tranzitoriului, chiar dacă, abandonând apetența barocă pentru obscuritate, discursul autorului contemporan câștigă în precizie, mimând adesea transparența și directitatea. Așa cum se întâmplă și în pasajul citat mai sus, nu de puține ori ne întâmpină trimiteri la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
spirit a lui v. înnopteanu știe că există îndoieli, dar că vreea nu nu va sta împotriva distincțiilor de mare mare hotărâre prin care v. înnopteanu va rezolva și această încercare (...) (fals examen de conștiință) Însă majoritatea poemelor, tocmai prin abundența detaliilor ieșite din comun și prin livrescul rafinat, reușesc să convertească în cele din urmă „evazionismul” într-o strategie subversivă, pe cât de discretă, pe atât de redutabilă. Ironia joacă și ea, desigur, un rol însemnat în această întreprindere. Într-o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
postmodernă diferă de cea realistă în numeroase privințe, fiecare mizând pe convenții proprii 405, prima afirmând, de pildă, printre altele, inaccesibilitatea oricărei realități care ar putea exista obiectiv și aprioric cunoașterii ei de către noi. Însă esențial rămâne faptul că toată abundența aceasta de mundan, ostentația aceasta a concretului, ascunde o reevaluare subterană a raportului dintre literatură și lume și, implicit, a aceluia dintre imaginar și real. Contururile se destramă, iar „oglinda purtată de-a lungul unei oglinzi” nu este în fapt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole, sufocate de abundența frazelor abstracte. Heliade care, de regulă, caută În poezie efecte muzicale, fiind un liric prin excelență auditiv, urmărește aici și efecte vizuale și deschide versul spre lumea imaterială a parfumurilor. Nuntirea celui dinții cuplu provoacă o beatitudine generală. Plantele, păsările
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de moliciune dulce. Există o plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce spre viciu, iar viciul caută tonurile stinse, concupiscente. Edenul bolintinean este plin de grații obosite din cauza abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu umilința, nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm să deducem, din abundența determinărilor, care sînt opțiunile poetului, constatăm că Bolintineanu cere femeii să fie Înainte de orice dulce. Dulcele cheamă, imperios, dalbul, iar dalbul nu poate trăi decît În regimul farmecului vergural. S-a putut vedea din exemplele de pînă acum ce importanță
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin iubirea lui pentru modele, În timp ce poezia secolului nostru se constituie din refuzuri „Poeții vechi - observă Jean Paulhan În Les fleurs de Tarbes ou la terreur dans les lettres - primeau din toate părțile proverbe, clișee și sentimente comune. Ei primeau abundența și o răspîndeau În jurul lor”... Ar mai trebui adăugat: o răspîndeau cu fervoare și, adesea, cu inocență. De altfel, Paulhan remarcă mai departe faptul că, dacă clișeul este inevitabil În literatură, scriitorul poate cel puțin să fie inocent, căci nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
epocii la măsura nobilă și demnă a istoriei. Dar, văzînd fervoarea pe care o arată În decepția lui, ne vine să credem că scrisul nu depinde prea mult de convingerile lui sceptice. Încrezătoare sau dezamăgite, ideile află, ușor și din abundență, expresia trebuitoare. Locurile comune se țin, Într-adevăr, lanț. Modelele se degradează repede, avalanșa aceea de diminutive, gingășii, clișee literare exasperează la lectura versurilor, insă, de la un punct, retorismul inconștient Începe să-și creeze propria-i figură. Simțualismul nebulos, spontan
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai nobilă, un Înger, Însă Îngerul este la el o ființă retorică, nu o ființă metafizică. Țara lui imaginară (căci există una) este În esență terestră. Am semnalat deja prezența locului, luncii, plaiului, mării, a peisajului mirific oriental, prezența (și abundența), În genere, a elementelor care circulă la toți poeții romantici. Unele au o mai mare frecvență și, din cercetarea lor, putem deduce o direcție a imaginarului. Ele constituie spațiile reveriei. Să reamintim Întîi plaiul, o formă de sincretism a naturii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeiesc care o învăluie. Omul se unește duhovnicește și trupește cu Dumnezeu și astfel se face prin har un dumnezeu prin înfiere<footnote Idem, Cateheze, p. 186. footnote>. Lumina este semnul curăției, pocăinței și al lacrimilor, căci acolo unde este abundență de lacrimi însoțită de adevărata cunoaștere, acolo este și strălucirea luminii divine: O, lacrimi, care țâșniți din luminarea dumnezeiască, care deschideți însuși cerul și-mi aduceți mângâiere duhovnicească! Fiindcă din plăcerea și dorul meu iarăși și de multe ori voi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
o chestionă direct: - Ioana? - Bine! zise aceasta cu fineță. E o fotografie a mea deacum douăzeci de ani. Surprins în reflecțiile intime, Ioanide lăsă capul în jos. Pomponescu, luând smochinele ca pretext, evocă imagini din-tr-o călătorie în Africa, vorbi despre abundența și lipsa de valoare comercială a fructelor exotice, trecu ca printr-o asociație întîmplătoare la primirea pe care i-o făcuse intelectualitatea la o conferință foarte gustată, publicată după aceea în una din cele mai însemnate reviste de arhitectură și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
publică. Era obișnuit să fie obiectiv. Directorul de cabinet luă la o parte, nu mai puțin, pe autorii libelului și le aduse la cunoștință că departamentul va G. Călinescu ordonanța plata tiparului. Astfel apăru broșura difamatoare, ce se răspândi cu abundență prin toate cercurile posibile. Un exemplar căzu și în mâinile lui Ioanide, acesta însă îl aruncă fără a-l citi, dar nu dintr-un sentiment de dispreț, ci fiindcă, distrat, nu observă despre ce tratează, crezând că e o broșură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
începu să joace șah cu el însuși, conversând, clamîndu-și victoriile și înfrîngerile. Jucîndu-se astfel, se izbi la mână cu un cui al mesei, al cărui vârf ieșea afară, și-și sfâșie un deget destul de serios. Văzând că sângele curge din abundență, Hangerliu ceru un antiseptic, declarând că e mai bine să ia precauțiuni decât să facă infecție. De asemeni, supărîndu-l o măsea, care se clătina de mult, ceru să i se scoată, dorință ce i se îndeplini. Hangerliu nu-și puse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca să proiecteze filme pentru un public izolat."167 Progresul tehnologic a dus la o reducere radicală a costurilor pentru procesarea și transmiterea informației. Rezultatul constă într-o explozie a informării care, la rândul ei, are drept consecință un "paradox al abundenței."168 Abundența informației duce la un deficit al atenției. Când oamenii sunt copleșiți de volumul informațiilor, au dificultăți în a discerne. Atenția și nu informația propriu-zisă devine o resursă săracă, iar cei care reușesc să distingă informația utilă dincolo de fundalul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
filme pentru un public izolat."167 Progresul tehnologic a dus la o reducere radicală a costurilor pentru procesarea și transmiterea informației. Rezultatul constă într-o explozie a informării care, la rândul ei, are drept consecință un "paradox al abundenței."168 Abundența informației duce la un deficit al atenției. Când oamenii sunt copleșiți de volumul informațiilor, au dificultăți în a discerne. Atenția și nu informația propriu-zisă devine o resursă săracă, iar cei care reușesc să distingă informația utilă dincolo de fundalul confuz dobândesc
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
guvernul a încercat să-l desființeze, postul a continuat să transmită știri pe internet.171 Reputația și-a avut întotdeauna importanța ei în politica mondială, însă rolul credibilității devine o resursă de putere și mai importantă datorită acestui "paradox al abundenței." Informația susceptibilă a fi aservită propagandei poate ajunge nu doar desconsiderată, ci se poate dovedi contraproductivă atunci când subminează reputația de credibilitate a unei țări. Enunțurile exagerate în legătură cu iminența armamentului de distrugere în masă al lui Saddam Hussein și presupusele lui
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
societăților non-capitaliste, ipoteza raționalității și teoria rarității 10. Orientarea "substantivistă" este reluată în special de Marshal Sahlins 11 în studiul "societăților primitive", pe care le situează la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar subordona unor logici absolut ireductibile la căutarea unui interes "economic". Când își revizuiește poziția angajându-se mai profund în critica "utilitarismelor" (formaliste, funcționaliste, marxiste), Sahlins 12 încearcă să reînscrie logica practicilor într-o ordine culturală (simbolică) determinantă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]