11,260 matches
-
deloc nu face nazuri ce o pune iute-n faguri, Ce face cu ea-apoi știi, toată-o-mparte la copii. Tusea, când vrea să te-nece, miere iei și totul trece, Proaspăt stoarsă fiind din faguri în ceaiul ce scoate aburi, Pui un strop și înc-un strop și de nu ar zice stop Toată s-ar topi în gură, că-i bună peste măsură. Referință Bibliografică: Albinița Rița / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691, Anul II, 21
ALBINIŢA RIŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351327_a_352656]
-
din 24 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului o ușă scârție timpul, spre vale încet suspină-n apă o bufnitură vântul aduce frânturi în ecouri, zarea tace se întunecă-ncet, ușor ne-mbracă noaptea speriat un greiere uită să se stingă aburul pământului se ridică, construiește un nor prind în mine clipe târzii toamna suspină, încă îmi întide o mână e rece, e albă, e senină frigul bate mai întâi cu răcoare o dungă de penumbră, tușează ochii tăi mă strâng brusc
NOIEMBRIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351344_a_352673]
-
farse iernii-n vodeviluri Cu orchestra prinsă-n peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută flori întredeschise-n pripă, Le pudrează visul sub a lor aripă Bucuria urcă-n pas cu anotimpul. Stele-n cerul nopții își asmut irișii Aburi din pământ, firele în lumină, Bagă în ispite merii din grădină În ochiul dimineții, înfloresc caișii. În surdină pune-mi la fereastră vise Mă întind afară pe covor de iarbă Lasă-mi în iubire porțile deschise Și oprește frigu-n care
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
dens încât se putea spune că-l tai cu cuțitul. Luminile multicolore, plimbate cu măiestrie de un tânăr student de la Institutul Pedagogic, pe care-l cunoșteam, descopereau succesiv cupluri de tineri îmbrățișați ce se balansau în ritmul muzicii ori în aburii alcoolului. Mulți greci plăcuți la-nfățișare și turci, români, cehi, tătari, machedoni, polonezi și câțiva ruși, în majoritate însoțiți de tinere intre 16 si 22-27 de ani... M-am apropiat de locul în care, la bar, pe un scaun metalic
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
mor pentru a scăpa de diavol. Am simțit cum se scurge viața din mine, cum nu mai simt nimic și m-am trezit în vis, m-am trezit ridicat la viață, m-am trezit atras în sus ca de un abur magnetic, și L-am simțit pe Cristos. Mi-a apărut Cristos în vis. Am simțit o senzație fantastică, de pace, de bucurie, de liniște, m-am simțit de o altă esență în acel vis. Sigur că o să fie tot timpul
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ZBUCIUM DE VISE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Să-mi împletești frunzele-n păr Să-mpart al dragostei mister. Prin aburii nedeslușiti ai sorții Să-mprăștii ale inimii emoții. Explozie de sentimente arămii Din trupul meu se nasc mereu mai vii. Mă doare gândul de dorință Să mă amestec în a ta ființă, În nări să-ți port parfumul amintirii, În
ZBUCIUM DE VISE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350776_a_352105]
-
snow overcame. You can't leave for lands afar I won't hear you calling me Șo that time's door stays ajar On a book I'll write your name [5] DE LA MINE „De la mine pan' la tine” trece aburul spre cer „de la mine pan' la tine” aerul miroase-a măr. Vine vremea de dormire Când dispar și trup și chip de rămâne peste lume doar un singur anotimp. „De la mine pan' la tine” O dara de fum subțire. [5
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
în timp ? Câteva mii de ani. Pe când piatra, materialul cu care lucrez eu, are miliarde de ani. Al meu se leagă, se pierde în univers, până-n adâncul universului. Al poetului ce este? Fumul acela, tremurarea de vorbă, geamătul ca un abur cald. Căci ce este cuvântul decât fum care-ți iese din gură și se pierde imediat. Cuvântul nu se leagă de piatră, el nu se leagă de univers ca materia. Eu fac o asemănare întocmai. Între cuvânt și substratul lui
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
între traversele căii ferate crescuseră pini mari, iar clădirea gării, construită din lemn masiv, era abandonată. În ultimul deceniu însă s-a repus în funcțiune, pentru plăcerea turiștilor de a călători cu trenul de epocă tras de o locomotivă cu aburi. Păcat că la noi în România, multe linii de căi ferate, în special cele înguste au fost desființate, precum „Mocănița” pe linia Turda-Abrud,sau trenul electric Arad-Pâncota-Radna care se pare că era cel mai vechi tren electric din Europa. Ioan
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
seamă că-s cu stafia ta la porți /iubi-mă-voi cu ea ,sau poate alta,/înspre prăpastii prdispus,mă voi simți zefir sau cănt sau chiar sultan /deși eu tot cu pumnul ars și tot desculț .../ Și-ncet cu aburii din ploi ,/voi băntui melancolii,iubiri /și vise foarte ,foarte vechi /în timpuri tot mai noi ! Referință Bibliografică: Suflet călator / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru
SUFLET CĂLATOR de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350873_a_352202]
-
puneam discuri la patefon și ascultam muzică. Ulterior, când n-a mai găsit ace de patefon, bunica a transformat plăcile în capace pentru acoperirea cratițelor, spre a feri mâncarea de muște, unele s-au spart, altele s-au curbat din cauza aburilor fierbinți. Într-o duminică, dimineața, trezindu-ne din somn, tatăl meu zise: hai să mâncăm dulceața de tranfiri ce a mai rămas în borcanul de pe noptieră și să bem un pahar cu apă. Bucuroasă am sărit din pat să iau
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Pentru că, spune autorul, Dumnezeu este cel care sădește în noi totul, până și lacrimile, iar în cuvintele noastre pune rouă: “Dumnezeu în noi sădește lacrimi, / Să ne lumineze-n iarbă asfințind, / În cuvinte pune rouă la amiază, / Pune-n pâine abur argintând. / Lacrimi lăstăresc în noi tulpini, / s-auzim în ele când dilată / cuiele în rană de Hristos, / rădăcini venind din niciodată. / Dumnezeu sădește-n noi lumină / Dinspre ochiul lăcrimând - / Până-n trupul nostru se alină / Lemnul crucii-nmugurind. / Paște, 26 aprilie 2011
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
vede frumosul trup prin vălul aurorei. Privită în față, atât pictura, cât și poezia care se mulează ca o mânușe pe “mâna “ ideilor trasmise de autori, cu ochii dilatați de lumina culorilor și a metaforelor, realitatea apare sacralizată, înfășurată în aburul frumosului policolor: “Pe creste de stâncă visăm/ Că trupurile ni se ating,/ Deși între noi este abisul,/ Dar și vulturii ce vor a ne-nvăța/ Să zburăm“.( Ceasul pasiunii).Cele două stânci din pictură, contopite cu trupurile ancestrale, venind din
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
să aibă ceva deosebit pentru grăjdarul șef Simonică! A venit în zorii zilei să inspecteze ce fac cei 20 cai ai fermei viticole, căci ei trebuiau hrăniți cum se cuvenea. Când a deschis ușile grajdului mirosul de bălegar proaspăt și aburii calzi ieșeau din staulele cabalinelor care păreau că nu se odihniseră îndeajuns! Totuși Simonică avea de cum intrase pe ușa grajdului ceva ce i se părea lui a nu fi în regulă. Doi armăsari de la ușa a doua a grajdului dădeau
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
aripă șchioapă” putem zămisli un colind de iertare. Dar cui să-i trimiți dis-de-cu-iarnă, o “scrisoare de păpădie?” Cine mai are timp să citească în umbreluțele ei ca niște elitre de libelule? Poeziile sunt “îngeri de vânt” pe “hârtie din abur”...”lacrimi/ anonime / de toamnă”...”frunze / de oameni”. Toate acestea se regăsesc în volumul de față în care aflăm cum plâng fluturii. Cum altfel să devenim, “o mână de oameni” care “se-agață de cer” - când “bat clopotele clipei”? Poemele din
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Cu restul din aer, / am trecut pe la casa de lângă vis; / bătea vântul cu lacrimi / din flori de umbre, pe alei; / ceasul din nori era oprit - / ca lumina din mine; / aproape de cer am văzut întunericul alb - / răsucit pe la colțuri de-un abur suav de tristeți” (Noapte bună, iubito!”) - se poate socoti un artist al cuvântului în toată regula. Nu o dată poeta se confruntă cu dezamăgiri și înstrăinări de oameni și de sine, și atunci i se pare că: ”nu mai există nimic
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Austrie și călita Prusie, despre care se spune că toate relele și păcatele istoriei Europei din ultimele patru veacuri, ni se trag de la ea, acum - Germania - e surdă surdelor, șuieră într-un deșert spiritual și economic, precum o locomotivă cu aburi ce trage după ea 27 de vagoane-state ale UE, golite de marfă, încărcate cu 500.000 000 de așa ziși asistați sociali, dintre care jumătate dintre ei sunt acum bătrâni neputincioși, pensionari, șomeri și muribunzi, iar cealaltă jumătate a UE
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
Facturile le-ai luat?” mormăie în visul lui „ochi de alună”. Zâmbesc și sper să sforăie iar... Toată noaptea am alergat prin zăpezile altor vremi ... cu săniuța, cu tatăl meu! Am văzut-o pe mama, rotundă și sprintenă, ieșită din aburul bucătăriei, cu un morcov pentru nasul omului nostru de zăpadă...Tata a scos din buzunar doi cărbuni...mereu făcea șmecheria asta, deși noi ne încălzeam cu lemne. Știa că vom vrea să-l facem “ca la carte” pe omul nostru
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ARIPA DE GUGUȘTUC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aripa de guguștuc Pașii îmi aleargă pe ulița aburului de toamnă, Tăcere, nu se aude pe nicăieri sorbitul paharului întins de-o Doamnă, sunt împins ca o remorcă cu proțapul frânt în accidentul pe autostrada numelui de ieri. Azi sunt altul, nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după
ARIPA DE GUGUŞTUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351046_a_352375]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CINEVA SUS MĂ IUBEȘTE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PoeziePoezie de Al.Florin ȚENE Cineva SUS mă iubește Sus, norii au așezat fotoliu pentru mine din aburi de vise și culori astrale, m-așteaptă să-mi urc gândul ce vine pe aripa de timp,îndrăzneț și agale... Mașinile scoteau pe nări smog, Eu mă simțeam în vis pe fotoliu din nori , Verbele de bine îmi erau drog
CINEVA SUS MĂ IUBEŞTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351174_a_352503]
-
desprindem câteva momente de vălul specific teatrului absurd beckettian spre a ne poziționa ca manieră de gândire și de analiză critic-interpretativă în sfera complet antagonică a sa, imaginându-ne de această dată un gen de Godot deloc impersonal, învăluit în aburul delicat al unui suflet ce are capătul de-nceput și pe cel de final deopotrivă depărtate de torentul normativ complet formal al lumii privite ca întreg și nicidecum ca parte. Din acest punct de vedere, putem contextual afirma faptul că
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
succesiune de evenimente cu mare încărcătură simbolică sau mitică. În fond, narațiunea este subordonată câtorva simboluri, semnificative, în opinia doamnei Carmen Alexandrina. În zodiacul chinezesc, apa înseamnă viață, deoarece stăvilește setea, dar aceasta înseamnă și instabilitate. Apa poate lua forma aburului (a aparențelor), a viiturii (atunci când tăvălugul istoriei îngenunchează destinele individuale), însă și forma gheții (sugerând împietrirea omului, incapacitatea sa de a lupta cu sine sau cu destinul). Conform aceluiași zodiac, dragonul, semn ce guvernează primăvara, are o energie excepțională, fiind
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
noștri erau deposedați, forțat de pământ. Tot de la acest poet, care înțelegem că trebuie interzis și acuzat cum se cuvine, a rămas poezia Foamea, în care arăta gradul de înfometare din închisori: Ziua pândim cu nările-n vânt/ Năluca unui abur de mâncare/ Poate din cer, din iad sau din mormânt/ Or să ne arunce resturi că la fiare/. În beznă nopții ne visăm strigoi/ Ne ospătam din câte un hoit fierbinte/ Dar numai moartea rupe hălci din noi/ Ea singură
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Ediția nr. 787 din 25 februarie 2013 Toate Articolele Autorului noaptea cad stele-n ruină pe boltă câte una se-anină, se-aude cu glas nepătruns un clopot sub cerul de sus, calea lactee, potecă de drumuri, se vede prin aburi și fumuri, în noapte suntem doar singuri, cuprinși de sălbatice friguri, se strecoară lumina subțire și naiuri, și harfe, și lire se-aud încet urcând către cer cu îngerii până ce pier. frunze coboară în lanțuri de lună, e noaptea noastră
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
amarul în ceaiul de plafar... iubire românească, cu iz de năbădăi, diurnă și nocturnă, alianță tristă, din frăgezimea cărnii, izvoare-s ochii tăi, ce știu să lege-n taină, dorul în batistă și caută salvarea prin rânduri de ziar, în timp ce aburi suie din ceaiul de plafar... iubire românească, cu iz de mucegai, din osândirea iernii, te-nalți în primăveri; din veșnicia vremii o clipă vrei de rai, cu crucea în spinare oftezi adânc si speri, tu văduvă mireasă, tu înger altruist
IUBIRE ROMÂNEASCĂ, CU IZ DE NĂBĂDĂI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352058_a_353387]