1,761 matches
-
copii. Mă uimea faptul că unui om poate să-i pese atât de mult de Betty și totuși să se detașeze cu ușurință de ea. L-am întrebat cum reușește și mi-a răspuns: — N-o să permit brutalității să-mi acapareze viața. După ora opt viața mea era dominată de două femei și stăteam sub focul încrucișat al voinței lor ciudate și puternice. De la El Nido mă duceam s-o văd pe Kay. Fără Lee, nu mai avea cine să achite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai ostenea să Își ascundă față de prieteni legătura cu lumea teatrului, dar pretindea că o disprețuiește ca pe o „ocupație nedemnă“, pe care era obligat să o practice din motive financiare. Realitatea era Însă că noul mediu de expresie Îl acaparase complet, fascinându-l cu obstacolele ridicate În calea inventivității sale auctoriale și seducându-l cu imagini vagi ale gloriei, dar și ale aurului pe care spera să Îl câștige de pe urma sa. În februarie demară o nouă piesă, a patra, mărturisindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Dar, dacă nu apărea timp de o zi sau două, actorii aveau tendința de a lăsa accentul să se lenevească sau de a introduce contribuții proprii, neautorizate. Oricum, era inutil să stea acasă, prefăcându-se că lucrează. Gândurile Îi erau acaparate de piesă. Uneori, Compton se arăta iritat de comentariile și Întreruperile lui, dar actorii le răbdau cu bunăvoință. Și-i făcuse prieteni aducând de-ale gurii. Șocat să constate că repetițiile durau de la zece dimineața până la patru după-amiaza fără nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dar în unele seri, n-avea cum s-o dea la întors și accepta, pe muchia rablagită a recamierului său, și câteva dintre iubitele despre care se scrisese în vers alb. Devenise cea mai vânată persoană din București, poezia îi acapara clipă de clipă. Emanația lirică îi scăpase de sub control. 353 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI deilor cu care se împinciorongește. Și cu care se joacă de-a iapa și armăsarii, pe la voi, prin cartier?!..." - Ce blestemat!! Câtă bădărănie!... Dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai puțin încăpățânat măgar din câți au existat vreodată, mergea serios de-a lungul Drumului Pietruit, în spinare un Vultur-în-Zbor măcinat de îndoieli. Indianul își petrecuse cea mai mare parte a zilei explorându-și noul cămin, iar mintea îi era acaparată de lupta dintre dorința de a ajunge în miezul contradicțiilor și anomaliilor pe care le descoperise deja și dorința de a sta, fără să se plângă, în mijlocul noului său cerc de prieteni. Din câte se părea, cele două se excludeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
clipă, când tot ceea ce păruse sigur fusese brusc aruncat într-o stare de incertitudine, febra Dimensiunilor Interioare se năpustise asupra lui. Cum trebuie să se fi simțit în acea secundă, se întrebă Vultur-în-Zbor, atunci când a simțit cum tumultul lăuntric îl acaparează, așa slab și nepregătit să-l înfrunte cum era el, în spatele acelor metereze distruse? Cum trebuie să fi fost să fii posedat și anihilat tocmai de forța a cărei negare fusese principala lui contribuție față de oraș? Moarte în dezonoare, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și să lovească cu picioarele în cel care o ținea strâns să nu scape. De parcă ar fi putut să-și măsoare forțele cu el. Ea, care zbura la o rafală mai puternică a vântului. O amorțeală plăcută îi paraliză corpul, acaparând cu viteză fiecare celulă, anihilându-i voința, forța. Căzu moale în brațele bărbatului care o ridică ușor și o așeză cu atenție pe bancheta din spate a mașinii. Totul se petrecu atât de repede, încât trecătorii nici nu avură timp
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pe care îl părăsiseră fără voia lor. Redevenea, încet-încet, cea de la început în absența acelui sentiment care o marcase atât de puternic, atât de profund. Luă prosopul de baie și-și înfășură strâns trupul gol. Cuvântul „schimbare” își menținea poziția acaparată cu greu în mintea ei încețoșată de iluzii spulberate de realitatea nemiloasă. Strânse hainele de pe jos, căută un sac mare de gunoi (culmea, tot negru!) și le îndesă cu mișcări agile în el. Luă sacul cu ea în dormitor, oprindu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și să lovească cu picioarele în cel care o ținea strâns să nu scape. De parcă ar fi putut să-și măsoare forțele cu el. Ea, care zbura la o rafală mai puternică a vântului. O amorțeală plăcută îi paraliză corpul acaparând cu viteză fiecare celulă, anihilându-i voința, forța. Căzu moale în brațele bărbatului care o ridică ușor și o așeză cu atenție pe bancheta din spate a mașinii. Totul se petrecu atât de repede, încât trecătorii nici nu avură timp
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
așa am descoperit omul care se ascunde de oameni. De ce o ții sechestrată, de ce nu o lași să iasă la suprafață? E atât de frumoasă acea ea pe care o reduci la tăcere. După ce m-am asigurat că ți-am acaparat mintea în întregime, am început să-ți vânez inima. Pe ea o vreau acum. - Și crezi că în acest mod o vei obține? - Nu, nu așa. Asta e o pedeapsă după cum ți-ai dat seama și singură. Te vreau în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
doar forma În alegerea cuvintelor? l-am Întrebat iar, Încercând să-mi iau o poziție cât mai relaxată, În timp ce rostogoleam cu dosul palmei o pietricică vineție, descoperită pe stinghia băncii. Mi-a răspuns că forma este, deocamdată, partea care-l acaparează mai mult. “Deocamdată, zise apăsat, sunt la studiul formei. Conținutul Îl las pe mai târziu, când voi fi mai... pregătit!” adăugă cu seninătate, privindu-mă, parcă, cu multă Îngăduință, ca și cum ar fi deținut un mare secret. Apoi se răsuci brusc
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să asculte, el se desprinse cu iuțeală din locul acela și, Întinzându-și gâtul Înainte, goni speriat la Întâmplare, nemaiuitându-se Înapoi. Alerga cu pumnii strânși, puțin șchiopătat, până când nu mai distinse niciun sunet din vacarmul acela tembel, care-l acaparase cu atâta violență. Ajunse În dreptul unor case furișate În umbră și se opri gâfâind asurzitor. Se așeză pe vine. Nu se auzeau decât bătăile ritmice ale inimii și foșnetul vântului clătinând coroanele copacilor din apropiere. Acum era la adăpost. Privi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cum toate clopotele suflețelului său bat simultan aducându-i cele mai dragi cântece ale celor mai fericite segmente din copilăria sa de până atunci, s-a topit de iubire și rușine și s-a Îndreptat șovăitor către draga sa bunică acaparându-i toate luminile sufletului ei atât de greu Încercat. Au curs lacrimi, s-au schimbat informații, s-au adresat rugăminți și s-au primit asigurări. Apoi Ochenoaia, cu nesiguranța și cu frica unui răspuns negativ, și-a Întrebat nepotul: Vrei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
emoții din tustrele părțile, Ochenoaia l-a sărutat pe obraji și când l-a strâns la pieptul său, femeia puternică și greu Încercată de viață nu și-a putut reține câteva lacrimi calde, dovadă a iubirii și durerii care-i acaparaseră Întregul ei suflet bun. După ce Victor a făcut mici târguieli, s-au urcat În căruța lui Mihai a lu’ Fuioagă, vărul drept al lui Victor, și În timp ce bărbații Își Împărțeau o sticlă de vin de țară, Va Își lăsa privirea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe astăzi! Sunt mulțumit de tine! Hai, la „Puișor”! Vezi că ai fasole cu jumări pe plită și mămăliguță, mănâncă și ... sub „plapomă” ! Somnul nu prea Îl accepta În regatul său, gândul nu părăsea cele două „caiete”, literele mici Îi acaparaseră toată ființa, Încerca să le rețină forma și denumirea (a, v, m, i, c, p-b?, f-j?), apoi scria În gând cu litere mici (va, mamica, bunicu, ticuțu, vizanti... palatu) până când Ghiță-Baiazid mânca urât, clefăia și sorbea tărâță muiată din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
surprins de faptul că Marinița era lângă el și cutremurată Îl mângâia peste tot. Corpul ei cald și total gol se lipise de băiat, un picior cu pulpă fremătândă era aruncat peste el și o stare de vis frumos Îi acaparase toată ființa, un vis din care nu ar mai fi vrut să se trezească și, când s-a trezit de-a binelea, a realizat dimensiunea Întâmplării și s-a Înfricoșat, s-a rușinat și chiar a simțit cum popa vine
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața merge Înainte, cu bune și rele, cu Împliniri și necazuri și În fiecare zi memoria, universul afectiv și gândurile sunt acaparate, populate și adesea copleșite de legiuni de informații, cât bine și cât rău aduc cu ele, aceasta-i Întrebarea, chit că răspunsul sec nu interesează pe nimeni, doar arta și artiștii, frustrații, pătimașii și escrocii reușesc fie să-l Înnobileze
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de mult îi lipsea și că îl va iubi totdeauna, că va exista o zi fericită în care se vor reîntâlni și vor trăi din nou împreună. Armin începuse colegiul și era ca toți ceilalți, un adolescent cu iPhone și acaparat de principii: tatăl lui îi era dator, dezertase. Tatăl lui trebuia pedepsit, așa că-i tăia discursurile la jumătate, ori de câte ori Omar insista să-i audă vocea. În schimb, banii îi erau de folos, deși nu îi mulțumea niciodată după ce se ducea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
față de propriile inconsistențe. Portretul lui Dorian Gray confirmă plăcerea enormă a lui Wilde de a povesti. (Jurnalul fraților Goncourt ș1956, p. 1005ț vorbește despre „cet individu au sexe douteux, au langage de cabotin, aux récits blagueurs”, a cărui vervă narativă acaparează ore Întregi atenția audioriului.) La Începutul anilor 1890, numele său reprezenta un sinonim al succesului, iar vorbele sale de duh făceau, cu viteză astronomică, Înconjurul saloanelor exlusiviste ale capitalei britanice. Din cartierul general de la hotelul „Savoy” porneau spre Londra cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
putere, orice exces se scuză atunci prin „Asta este”. Faptul că artistul, În special poetul, este demonic, această idee foarte veche Își găsește o formulare provocatoare la romantici. Există chiar, În această epocă, un imperialism al demonului care vrea să acapareze totul, până și geniile ortodoxiei. „Ceea ce face Milton, observă Blake, să scrie cu stinghereală când vorbește despre Îngeri și Dumnezeu, Însă cu Îndrăzneală despre demoni și infern, este faptul că el e un adevărat poet, și anume unul din tagma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu mai avuseseră alt rol decât pe acela de a se ocupa de ea, ca niște slujnice. Ea singură avuse dreptul de a purta straie noi și bijuterii, până ce se căsătorise. Următoarea îi luase atunci locul în camera cea mare, acaparând astfel toate onorurile; veniseră apoi la rând și celelalte, în afară de Fatima, prea tânără încă și sortită mie. A treia dispoziție a diatei mele ți se cuvine de drept, deoarece este vorba de mama ta, care trăiește sub acoperișul meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fusese ades cerută de la venirea mea la Roma: o descriere a Africii și a lucrurilor care se află acolo și sunt demne de a fi reținute. Dar nu scrisesem încă nici măcar primul rând, când un alt proiect a venit să acapareze ceasurile mele închinate scrisului, un proiect nebunesc, dar fascinant, care mi-a fost propus cu prilejul unei vizite ce mi l-a readus pe fostul meu elev Hans, la o lună de la ieșirea mea din temniță. Hotărându-se să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se termine odată! IOANA: Am să vă spun lui tata. Tata o să se supere pe voi. Da. ȘEFUL GĂRII: Afarăăă! Diavolul s-a întins deasupra noastră... Se întorc noriiiii...! Ha! O să tune. CASIERUL (Ușor amețit de alcool, încearcă să-l acapareze pe călător.): Domnule... Nu trebuie să-l judecați prea rău. Noi suntem obișnuiți. Eu, de pildă, când eram mic, încercam în fiecare zi să călătoresc prin ploaie. Am rămas cu un gust amar. Dar eu, domnule, n-am înnebunit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am început să simt o ușoară urmă de neliniște - în general, e cel mai rapid cumpărător dintre noi toți și, dacă zice că durează mai puțin de douăzeci de minute, așa și e. Ben are tendința de a se lăsa acaparat de reviste și dulciuri, iar Sally e exact ca mine, se lasă distrasă și își amintește de o sută alte lucruri de care avem nevoie - sau vede ceva de care nu știam că avem nevoie, dar acum, că îl vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
iluzii. * În mitologia triburilor Basa, din nordul Camerunului, faptul de a fi părăsit Grota Fericirii coincide cu uitarea binelui comun. Discordia își face astfel repede apariția, apoi survin opresiunea, tirania, stăpânul care comite adulter cu maică-sa, își violează surorile, acaparează puterea, bogățiile etc. * Neantul este ceea ce nu poartă nevoia de a fi gândit. * Adun plăcerea de a trăi în câteva cuvinte inspirate de adânca neplăcere de a trăi, care mă poartă în cârcă asemeni unui lugubru vierme târându-se printr-
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]