4,780 matches
-
care o Închei aici să contribuie la o reexaminare critică a argumentelor biologizante din partea celor ce le folosesc, dar mai ales din partea celor cu un nivel superior de educație, care dețin poziții de responsabilitate În viața publică, fie ei profesori, activiști civici sau politicieni. Notetc "Note" Introduceretc "Introducere" 1. Simion Mehedinți, Trilogii: Știința - școala - viața: Cu aplicări la poporul român, București, 1940, p. 417. 2. Unele dintre lucrările cel mai recent publicate În acest domeniu În dezvoltare rapidă sunt Paul Weindling
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1885; Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Un critic important al darwinismului social și susținător al unor politici mai largi de asistență socială, din perspectiva biologiei a fost Ștefan Stîncă, un activist socialist. Vezi lucrarea sa Mediul social ca factor patologic, Tip. H. Goldner, Iași, 1897. 4. Vezi Schneider, Quality and Quantity, capitolul 3. 5. Maria Bucur, „Philanthropy, Nationalism, and the Growth of Civil Society in Romania”, Lucrările Proiectului Johns Hopkins pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau create special pentru aceasta, materializate în ONG-uri. Acestea preiau sarcini sistematice precum strângerea fondurilor, comunicarea publică, comunicarea în cadrul mișcării și stabilizează resursele de infrastructură minimale. Organizațiile mișcărilor sociale pot să fie înființate de jos în sus, prin inițiativa activiștilor, ori de sus în jos, caz în care o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publică, comunicarea în cadrul mișcării și stabilizează resursele de infrastructură minimale. Organizațiile mișcărilor sociale pot să fie înființate de jos în sus, prin inițiativa activiștilor, ori de sus în jos, caz în care o instanță exterioară ajută la stimularea implicării potențialilor activiști. Multe dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rotație a conducătorilor. Eficiența m.s. în raport cu puterea politică derivă și din arsenalul de tactici întrebuințate. Exprimarea doleanțelor participanților se face prin mijloacele politicii protestului care sunt de multe ori neconvenționale. M.s. tipăresc broșuri, redactează petiții, organizează lanțuri umane și mobilizează activiștii și simpatizanții în meetinguri în care formele de expresie pot fi deosebit de creative. Pentru un impact cât mai larg și o participare cât mai numeroasă, apelul la mas-media moderne este imperativ, multe mișcări sociale lansând campanii publice de același nivel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
converg în direcția unei relații pozitive. Referindu-se la membri partidelor comuniste din fostele republici socialiste de la Estul Cortinei de Fier, Bahry și Silver (1990) au remarcat faptul că aceștia se potrivesc, sub aspectul multor caractersitici, cu imaginea tipică a activistului occidental, așa cum reiese și din paragrafele de mai sus. La rândul său, Howard (2003) arată că persoanele care s-au abținut să participe la uniunile de comuniști sau de tineri comuniști au rate de participare scăzute și în perioada postcomunistă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și credințe ale indivizilor care (nu) participă. Aceasta este însă doar o parte din poveste. Pentru ca cetățenii să participe este nevoie cel mai adesea și de un catalizator. Acesta poate fi un partid, un candidat, o asociație, o instituție, un activist, un grup de interese. Toți acești actori sunt informați, știu care sunt căile și mijloacele de acțiune care pot produce avantaje politice pentru ei și, astfel, au tot interesul să mobilizeze cetățenii. În felul acesta, liderii politici, în lupta lor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
individului, schimbarea locului de muncă și chiar a profesiei, speculații privind climatul actual de așteptare în neliniștite a apocalipsei, amintirea unor catastrofe din istorie (Achimescu, 2002, p. 27-29). Pentru a putea influența, mișcările religioase au pus la punct rețele de activiști care promovează ideile; aproape fiecare cult deține patronajul unor publicații, sunt oferite pliante pe stradă, se organizează cursuri, seminarii, terapii și conferințe (vezi și Bădulescu, 2001, p. 19). Iată câteva dintre argumentele folosite de secte și transmise direct sau prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din studenții cei mai meritorii din punctul de vedere al convingerilor politice. Șeful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astăzi extrem de important În fruntea Academiei Române. Atunci era un tînăr activist de partid extrem de vehement și chiar violent În limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzică, Într-un sat de lîngă Oradea Mare, unde, ducîndu-mă, am obținut pe loc o hîrtie din care reieșea că ei n-au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost evitat de refuzul ministrului de Interne, deși același, cu ani În urmă, aprobase pregătirea unor liste de persoane ce urmau a fi suprimate fără judecată În cazul unei revolte anticomuniste. Oricum, cu binecuvîntarea oficială, s-a creat atunci Uniunea activiștilor voluntari „Enver Hoxha”, la care au aderat zeci de mii de oameni și care a Întreținut cîtăva vreme un climat de război civil. Față de această amenințare, a crescut Între timp numărul refugiaților care căutau adăpost În Italia, cca 100.000
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care au ca punct de pornire evenimentele din anii ’50-1960. În sat se confruntă două tabere: pe de o parte, foștii condamnați politici și familiile lor, care au stat ani buni În Închisorile comuniste, și, pe de altă parte, foștii activiști politici din comună. Fiecare tabără oferă propria „memorie” despre rezistență și despre principalele ei personaje: frații Arnăuțoiu. Autoarea Își lasă personajele să vorbească, prezentînd ambele variante și pledînd pentru o reconciliere colectivă și pentru o mai bună Înțelegere a psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după țigări. Alte afirmații Însă sînt cu adevărat grave: Întreaga istorie legată de activitățile lui Valerian Stan În CADA și la conducerea Corpului de Control și pretinsa lui responsabilitate pentru sinuciderea unei persoane se bazează pe „mărturiile unor politicieni și activiști civici importanți” (p. 339), respectiv pe „relatările unui important personaj” (p. 340) care povestește, Între altele, că scrisoarea sinucigașului „a fost luată de anumite persoane de la Alianță și ascunsă” (p. 341, sublinierile ne aparțin). Așadar, un anonim face referire la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în filologie cu o teză despre Ioan Slavici. Este trimis lector de limba română la Paris (1963), Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf (1970-1973). Un an este director al Editurii pentru Literatură Universală, iar din 1964 până în 1968 face parte dintre activiștii Comitetului Central al PCR, răspunzând de sectorul editorial. Omul de cultură rătăcit printre activiști ideologici a contribuit la publicarea operelor unor scriitori de-abia ieșiți din închisoare, printre care Vladimir Streinu, pe care îl și recomandă pentru funcția de director
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
la Paris (1963), Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf (1970-1973). Un an este director al Editurii pentru Literatură Universală, iar din 1964 până în 1968 face parte dintre activiștii Comitetului Central al PCR, răspunzând de sectorul editorial. Omul de cultură rătăcit printre activiști ideologici a contribuit la publicarea operelor unor scriitori de-abia ieșiți din închisoare, printre care Vladimir Streinu, pe care îl și recomandă pentru funcția de director al Editurii Univers. A debutat în 1958, la „Luceafărul”, pentru ca în 1961 să-i
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
și al lui Gavril Mareș, agronom; la naștere a primit prenumele Radu-Mihai. Învață la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1954-1957), urmând ulterior Facultatea de Filologie la Cluj (1959-1964). A lucrat ca electrician (la Bicaz, Argeș), profesor (în județul Constanța, 1965), activist cultural și ziarist (Suceava, 1966-1971). Stabilit în 1971 la Cluj, funcționează peste două decenii ca redactor la revista „Tribuna”. Între anii 1997 și 2001 este director al Editurii Dacia, iar din 2001 - consilier la aceeași editură. Debutează în 1959 la
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
și degradare. Este confesiunea unei femei care a traversat trei epoci istorice (de la încă binele din ’44 până la bulversarea postdecembristă), vorbind despre câte a trăit în tonuri umoristice, dar și grave, uneori cu o sinceritate ca de spovedanie. Cohorte de activiști (M. însăși a aparținut câtva timp acestei tagme) alcătuiesc o societate de carieriști, demagogi, grandomani, pe care personajul narator/autor îi privește acum cu umor critic întretăiat de reflexe retractile și frustrări generatoare de regrete. Alte două volume completează trilogia
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
versuri, proză și interviuri, cât și evocări ale unor personalități (Geo Bogza, Emil Cioran, Nina Cassian). Poezia orașelor extinde portretele spre un univers spiritual precum Parisul ori Bucureștiul, dar și Ramat Gan, spațiul israelian al prozatoarei. Povestirile schițează tipologii de activiști culturali ai anilor ‘60, aflați în confruntare cu artiștii și intelectualii autentici și cu platitudinea dogmatică, opusă libertății de expresie și gândire. Romanul Bătrânul Ieri și nenăscutul Mâine (1997) construiește un fel de puzzle cu personaje ce nu se cunosc
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
, Ioan (1.VIII.1927, București - 1997, București), poet și folclorist. Urmează la București Școala de Literatură „M. Eminescu” și apoi Facultatea de Filologie absolvită în 1954. Este redactor la „Caietul literar” (1950-1952) și la „Pentru Patrie” (1952-1954), activist la Casa Centrală a Creației Populare și la Casa Creației Populare și a Mișcării Artistice de Amatori din cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. A colaborat la „Familia”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Ca poet, M.
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
de agitație. Seria o deschide placheta Stele fără amurg, apărută în 1959. Ca folclorist, alcătuiește și publică, ajutat de numeroși colaboratori, masive antologii de „folclor nou”, ilustrativ fiind volumul Folclor poetic nou (1965), care conține texte pseudofolclorice, ocazionale, compuse de activiști culturali, prelucrări de poezii culte, versuri împrumutate - fără mențiuni bibliografice - din alte colecții de prelucrări, reflectând o atitudine obedientă ideologic și o mare disponibilitate pentru mistificare. Studiul Folclorul și educația estetică a maselor (1968) se adresează celor „care lucrează nemijlocit
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
fără mențiuni bibliografice - din alte colecții de prelucrări, reflectând o atitudine obedientă ideologic și o mare disponibilitate pentru mistificare. Studiul Folclorul și educația estetică a maselor (1968) se adresează celor „care lucrează nemijlocit în sistemul culturii de masă”, deci tot activiștilor. O altă diversiune, „creația” poeților țărani în epoca socialistă, va fi susținută și de M., care dă la iveală „antologiile” 10 poeți țărani (1973), Stare de dor. Poeți și pictori țărani (1983) ș.a. SCRIERI: Stele fără amurg, București, 1959; Brigăzile
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
o etnografie a micro-ordinii cartierelor, trotuarelor și intersecțiilor. Spre deosebire de Le Corbusier, care Își „vedea” orașul mai Întâi de sus, Jacobs Îl privește din punctul de vedere al pietonului care Îl străbate În fiecare zi. În plus, autoarea era și un activist politic, implicat În multe campanii Împotriva propunerilor de schimbare a planului de zonificare sau de construire de șosele și de locuințe, pe care le considera nejudicioase. Este imposibil de imaginat că o critică atât de radicală și astfel argumentată ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
creează un stil pedagogic care este, În mod clar, autoritar. Partidul analizează numeroasele și variatele nemulțumiri ale populației și, la momentul potrivit, „dictează un program de acțiune” care va contribui la o „luptă politică universală”. De fapt, se plângea Lenin, activiștii de partid erau extrem de nepotriviți pentru acest rol. Nu este suficient să spui că mișcarea este de „avangardă”, insista el. „Trebuie să acționăm astfel Încât toate celelalte unități ale armatei să ne vadă și să fie silite să recunoască faptul că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
viteza de desțelenire și noul regim al culturilor, așa cum se Întâmplase și În cazul proiectului arahidelor sau al celui de cooperativă sovietică schițat Într-o cameră de hotel din Chicago. În sfârșit, presiunea de a crea noi sate fiind crescută, activiștii și reprezentanții UNAT nu au ținut seama de sfatul lui Nyerere de a nu-i forța pe oameni. Astfel, când președintele a decis, În 1970, ca Întreaga populație din Dodoma (o regiune predispusă la secetă din partea centrală a țării) să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de activiștii de partid care funcționează pentru colectivitate ca niște repere morale. Conflictul schematic și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales atunci când semnificația unor episoade este ostentativ semnalată de
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
nordul Bucovinei. Printre cei mai activi membri s-au numărat Dionisie Bejan, Iancu Cuparencu, Dimitrie Țopa, Vasile Tudan. În anii 1910-1914, societatea a editat revista bilunară „Gazeta Mazililor și Răzeșilor Bucovineni“. În 1881 a luat ființă Societatea muzicală „Armonia“, un activist important al ei fiind compozitorul, dirijorul și actorul Tudor Flondor. La începutul secolului XX, țăranii din mai multe sate românești s-au organizat în Arcășii, care prin activitatea lor au cultivat limba și datinile strămoșești în zona rurală. Românii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]