1,322,215 matches
-
pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea cercetătorului; și nu au avut grijă pentru ca nici-o deformare să nu altereze
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a dat asigurări că de astă dată campania pentru strângerea de cântece populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz pentru instrumentarul necesar și activitatea următoarelor trei luni<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o culegere de cântece populare care să poată fi folosită atât ca material pentru cercetarea științifică, cât și ca modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în anii 1921,1922, 1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale de profil. De asemenea, trebuie reliefat faptul că întemeierea Arhivei bucureștene sincronizează țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cercetării creației populare: Berlin, Viena, New York etc. Conducătorul Arhivei fonogramice din Berlin, E. V. Hornbostel, îi scria ucenicului său, dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele de creație; - „cercetează cel dintâi, în mod amplu, problema modurilor în cântecul popular românesc; teoretizează asupra scărilor prepentatonice, îmbogățind terminologia de specialitate prin introducerea expresiilor: oligocordie și stenohorie; arată cu exemple concrete că în cântecul popular
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Firca, București, Editura muzicală, 1977; footnote> din Pagini din istoria muzicii românești, înmănunchind articolele sale de critică muzicală, acea critică pe care o putem numi de direcție, deschisă anterior, în domeniul literar de Titu Maiorescu și care se referă la activitatea interpretativă și creatoare, dar și la cea educațională, între acestea găsind legături apte să contribuie la dezvoltarea personalității școlarilor de cele mai diferite vârste. - A conturat datele esențiale ale vieții muzicale din Basarabia și din Bucovina în contextul istoriografic românesc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
folclorul din Basarabia era mai vechi. În 1929 propunea Ministerului Cultelor și Artelor cercetarea trecutului vieții muzicale basarabene, poetul Ion Minulescu mulțumindu-i la 26 februarie 1929 și cerându-i să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea desfășurată de Conservatorul din Chișinău” - XI - 1779. Este posibil, ca, în calitate de fost discipol și admirator al magistrului, C. A. Ionescu să fi știut despre preocupările lui George Breazul pentru folclorul populației românești din Transnistria și să fi fost stimulat de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
educative. Dacă în adevăr liceul trebuie să asigure dezvoltarea armonică și complexă a sufletului copilului, atunci muzica este cel puțin tot așa de însemnată, dacă nu mai însemnată chiar, ca matematica sau geologia» (Nae Ionescu)”. Breazul beneficiază apoi de extinderea activității, la de la profesorul de liceu și inspectorul din Ministerul Învățământului, la profesorul universitar, preocupat constant de formarea profesorilor disciplinei, la autorul de programe și manuale școlare. Eruditul profesor trece la concretizarea noii sale concepții încă din 1926, când elaborează principiile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități abstracte, tehnice și teoretice care au adus disciplina în fază de „dexteritate” în ore de afirmare a puterilor artistice ale elevilor și de realizare a educației morale, culturale, civice și artistice. Manualele sale confirmă o probitate științifică exemplară pusă în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 195; footnote> . De asemenea, etnomuzicologul sesizase rolul deosebit pe care-l au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru școlile normale de învățători (învățătoare) și educatoare. n concepția lui Breazul, formațiile muzicale școlare trebuie să facă legătura cu viața culturală și artistică a comunității, reprezentând fermenți de bază ai acesteia. De aceea, el elogiază
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a unui repertor(iu) de muzică pentru școlile primare datorită lui Timotei Popovici și D. G. Kiriac”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
să ai multe și meșteșugite daruri” - XVI - 2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicală, manualele didactice, monografia lui Gavriil Musicescu, din 1962 și primul volum al Paginilor din istoria muzicii românești, din 1966 (celelalte cinci volume vor intra în atenția cercetătorilor pe măsura apariției lor). Timpul a prilejuit și conturarea diferitelor fațete ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele lui este trecut sub tăcere, cum se întâmplă în Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
personalității lui Breazul ne ajută lucrările tipărite în timpul vieții și postum, dar mai ales minele aurifere ale arhivei donate Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor purtând numele donatorului - George Breazul - care ascund valori ce contribuie la completarea datelor consacrate vieții și activității și mai ales a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi probleme, dar ajută la aprofundarea celor cunoscute și la proiectarea cât mai corectă a scrisului lui George Breazul în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi probleme, dar ajută la aprofundarea celor cunoscute și la proiectarea cât mai corectă a scrisului lui George Breazul în conștiința posterității. Rezumând activitatea profesorului, Emanoil Bucuța scria în urmă cu șapte decenii despre comemorat: „L-am văzut pe Georgescu - Breazul în tot felul de înfățișări: profesor de muzică foarte apropiat de clasă, inspector de învățământ muzical, colindând țara ca să facă muzicii locul în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
produsul unor complexe. S-a simțit umilit încă din tinerețe de originea sa modestă (era fiul unui țăran a cărui agoniseală lua invariabil drumul cârciumii), de imposibilitatea de a-și face un rost (ca ucenic de cizmar era folosit la activități colaterale, măturat, curierat, nefiind, practic, în stare să pună pingele) și tot ceea ce a urmat a fost o nestăvilită sete de revanșă. Din perspectivă psihanalitică, Ceaușescu este un exponent tipic al tipologiei resentimentare: ,Resentimente față de toți: față de foști rivali, colegi
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
făceau toate aceste jocuri. În fine, corul denigratorilor a fost puternic întărit de dușmanii personali ai lui Vladimir Tismăneanu. Lista lor e lungă și motivațiile variate - de la gelozia profesională, la resentimentul ex-căpeteniilor comuniste și-a vlăstarelor acestora, care au resimțit activitatea civică a lui Vladimir Tismăneanu drept o trădare a "intereselor de clasă". Nu în ultimul rând, invectivele antisemiților și neo-legionarilor au colorat funebru, prin vehemență, lipsă de rațiune și ură viscerală un tablou oricum deja mult prea murdar pentru o
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
Liviu Turcu vede o întreagă țesătură de comploturi ce unește Cotroceniul, ICR-ul și Maryland University. Asta știu securiștii români, asta fac! În realitate, ICR urma să finanțeze, conform legii sale de funcționare, exclusiv costul proiectelor - simpozioane, conferințe, publicații -, întreaga activitate desfășurându-se benevol, prin simplul entuziasm și - dacă-mi permiteți, știu că nu vă place cuvântul! - patriotism al lui Vladimir Tismăneanu". Cam atât ar fi de spus despre credibilitatea lui Liviu Turcu. Ca unul care cunosc foarte bine împrejurările evocate
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
trecutul, în frunte cu A. A. Bogdanov (în realitate, a fost gelos pe inițiativa lor!). Proletkultul provenea din spiritul revoluției bolșevice și oricît de "democratice" opinii ar fi afișat Lenin sau Troțki în legătură cu operele clasice sau cu scriitorii celebri, ansamblul activității lor ne obligă să reflectăm la o atitudine corespunzătoare acelui spirit și în zona artelor. Episodul polemic cu Bogdanov și companionii săi are ca explicație dorința liderilor comuniști supremi de-a nu lăsa Proletkultul într-o relativă independență față de Partidul
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
anul 1968. footnote>. Diferența între stările de lucruri înainte și după aceste determinante mutative devine cu atât mai vizibilă, dat fiind și cumulul evenimentelor social-politice care au co-determinat producerea unei transformări radicale în primul rând în imaginarul colectiv. Imaginea câmpului activităților artistice-muzicale în al șaselea deceniu al secolului XX este una prin definitie eterogena (a) atât prin multitudinea curentelor și orientărilor care grupează în jurul lor mai mulți compozitori (spre exemplu, pan-serialismul, experimentalismul, minimalismul) sau concepții care înglobează "genomurile" mai multor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]