6,732 matches
-
unanim recunoscuți ai genului nu au fost în măsură să aducă reconcilierea mea cu literatura SF. Așa se face că, în ultimele decenii, singurele mele contacte cu zona de science fiction au fost cele prin intermediul cinematografiei. Rămîn adesea mut de admirație în fața exploziei de fantezie și imaginație tehnică care caracterizează seria lui George Lucas, Stars War și îi privesc cu nedisimulată invidie pe cei care (fără a aparține în mod obligatoriu speciei umane sau vreunei alte specii cunoscute), în aceste filme
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
căuta, în epocă, în compania celor doi germani, cum de altfel nu are ce căuta în genere într-o lucrare de istorie a filosofiei apusene. Asta, firește, dacă nu simți nevoia să ridici în slăvi un poet căruia propria ta admirație îi conferă atributele de invidiat ale laurilor filosofici, trecînd astfel cu seninătate peste incompatibilitatea funciară dintre numele poetului și domeniul speculației filosofice. Apoi, preferința îngăduitoare pentru filosofii anglo-saxoni se simte în atenția pe care Russell o dă, în finalul lucrării
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
2006, după vizita la Montreal din anul 2005, este o capodoperă. La fel și cartea Trei întâlniri cu Constantin Noica, scoasă la editură Napoca Star în anul 2009. Cartea Viață și Literatura - Autobibliografica 85, ne lasă uimiți și muți de admirație de marea opera a scriitorului Teodor Țânco, născut în comuna Monar, jud. Bistrița, unde a pus bazele Muzeului Satului și al Cărții. Iată ce oameni de valoare mai există încă în România! Vă mulțumim, Maestre și va dorim viață lungă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
misiunea de a continua proiectele sale culturale și cultivarea posterității soțului. E lăudabil demersul său misionar făcut cu dăruire și hâr, cu inteligență afectiva, cu tenacitatea unei luptătoare ce ne amintește de Victoria Lipan, eroina lui Mihail Sadoveanu. Merită toată admirația noastră pentru deplină reușită în climatul actual care bruiază valorilor noastre românești și lasă minime șanse că un asemenea demers să se facă auzit. Au trecut doi ani și îi simțim prezenta, dar dureros îi simțim și lipsa fizică între
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
într-un moralist dur, incisiv, fără pic de respect față de conveniente, care „a vrut să demoleze toți zeii acestei lumi”, cum l-a caracterizat un alt mare gânditor contemporan, Gabriel Liiceanu, în alocuțiunea ținută cu ocazia premierei filmului „Exercițiu de admirație” pe care l-a realizat în anul 1990 la Paris. Întâlnirea acestor mari gânditori români, care s-a putut înfăptui după evenimentele din Decembrie, a dat naștere unui dialog aprins, în care acuitatea întrebărilor, cât și franchețea răspunsurilor marelui exilat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tradiționalista prin care ai intrat în Vest, Her Doktor Doktor Diplom Ingenieur: având în vedere însă că suntem prieteni de peste 20 de ani, am să mă adresez doar cu dragă Claudiu. Deci dragă Claudiu, iti mărturisesc că atât prietenia și admirația pe care ți le port, cât și numeroasele articole și comentarii legate de faptul că ai împlinit recent 80 ani mă îndeamnă să caut „secretul” cu ajutorul căruia un fost deținut politic dintr-o țară îndepărtată este astăzi bine afirmat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
veci, sub aceeași lespede, în cimitirul din sat. De-a lungul celor peste șapte decenii, viața mi-a oferit o mulțime de surprize, unele triste, altele mai puțin triste. Am trăit și o seama de succese, care au stârnit, firește, admirație, dar și destulă invidie. N-am uitat nimic din anii dureroși pe care i am trăit după instaurarea comunismului în țară, când eram deseori admonestat și hăituit pentru că eram fiul unui jandarm cu grade, care slujise, cum spuneau politrucii roșii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Alice Roosevelt Longworth, Gore Vidal, Isak Dinesen/Karen Blixen. Pentru Capote, „Marilyn Monroe era foarte amuzantă atunci când se simțea suficient de relaxată și băuse destul.” Chiar dacă fraza e vag depreciativă, ea reprezintă, în codul lui Capote, un semn de înaltă admirație. Dialogul scânteietor evocat mai sus, presărat cu comentariile autorului, e proba supremă a afecțiunii și admirației nutrite de scriitor față de una din întrupările cele mai stranii ale fragilității ființei umane. Într-un interviu din 1975, Capote avea să pună tușele
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
atunci când se simțea suficient de relaxată și băuse destul.” Chiar dacă fraza e vag depreciativă, ea reprezintă, în codul lui Capote, un semn de înaltă admirație. Dialogul scânteietor evocat mai sus, presărat cu comentariile autorului, e proba supremă a afecțiunii și admirației nutrite de scriitor față de una din întrupările cele mai stranii ale fragilității ființei umane. Într-un interviu din 1975, Capote avea să pună tușele decisive ale acestui portret la care a lucrat, cu intermitențe, peste două decenii: „Uite, să-ți
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
mai târziu, o atare intuiție avea să capete un contur și mai clar, o dată cu lectura aplicată a cărții lui Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, căreia îi este dedicat al doilea eseu despre care pomeneam mai sus. Firesc, pe fondul atâtor căutări, admirația devine adeziune. Scontatul vizionarism capătă un factor ordonator. „Într-o lume aparent extirpată de organul religios și metafizic, Basarab Nicolescu alege principiul poetic drept cale de explorare a unei noi obiectivități, a unei noi subiectivități, a unei noi imago mundi
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
egiptenilor. Dar nimeni nu-și imagina că un singur individ va ordona unor artizani să modeleze o armată de șapte mii de oameni în întregime, cu cai, arme, uniforme și harnașamente... Totuși, această artă nu avea drept scop să suscite admirația muritorilor. Ea trebuia să servească intențiilor acestui dictator, care probabil că nu putea să suporte gândul unui dușman pe care nu-l putea învinge prin forță - Moartea!” Nu în ultimul rând, trebuie pomenite modestia cu care autorul subliniază adeseori că
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
destinație obscură, probabil un bordel. „Nou în această zugrăvire a urâțeniei obeze”, subliniază Kundera, „e faptul că este atrăgătoare; atrăgătoare în chip morbid, ridicol, dar atrăgătoare totuși; sexualitatea Bruneldei e monstruoasă, la limita dintre respingător și excitant, iar strigătele de admirație ale bărbaților nu sunt doar comice (sunt comice, bineînțeles, sexualitatea este comică!), ci și absolut sincere.” Odată pusă în mișcare, mașinăria centrifugă a romanului nu mai poate fi oprită. Pe hipodromul din Clayton, unde se fac angajări pentru teatrul din
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
Anca Murgoci Un tânăr din Dej a făcut un gest demn de toată admirația. Câțiva pescari au auzit lătratul disperat al patrupedului care ar fi putut muri în apa rece. Aceștia au cerut ajutorul unui bărbat în vârstă de 25 de ani care a salvat viața animăluțului. Tânărul a coborât de pe baraj în apă
Video emoționant: salvarea unui câine, la Dej by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40167_a_41492]
-
Editura Sudamericana din Buenos Aires, cu sobra și frumoasa grafică a pictorului mexican Vicente Rojo, și am început să-l citesc chiar în autobuz, în drum spre casă. De la primul paragraf m-a învăluit o aură intensă de nostalgie, uimire și admirație. Am simțit, citind apoi toată cartea, că în proza ei fermecătoare și poetică, muzicală și vizuală, ce curgea cu grația transparentă a apei cristaline, cuvintele și lucrurile, cuvintele și lumea, cuvintele și viața, cuvintele și visurile erau totuna, sălășluiau laolaltă
Interviu cu Dasso Saldívar „Am devenit un cititor fervent al Veacului de singurătate“ by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3059_a_4384]
-
dlui Băsescu. Oricum, voiam să vă rog - mă uitam la filmări - să faceți rost de niște lămâi, să mai guste dl Chirieac, să îî ștergeți zâmbetul de satisfacție. Victor Ciutacu: Un fan are și dna Udrea ... Victor Ponta: Îi curgea admirația dlui Chirieac față de această doamnă a politicii. Nu, dar să-i mai dați un pic de lămâie, că săracul ... Vedeți, uite ... Eu, de exemplu, despre dl Chirieac vorbesc frumos și politicos, nu-l fac morsă, dar ... . Deci ne întoarcem la
Ponta: Eu pe Chirieac nu-l fac morsă. Dați-i niște lămâi! by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/30727_a_32052]
-
altfel decât eram în realitate. Văd însă cu bucurie, că d[umnea]v[oastră], ca un mare apostol al culturii, îmi acordați stimă pentru munca mea. Vă sunt recunoscător și vă declar, că întotdeauna, cu toate aparențele potrivnice, am avut admirație pentru talentele și știința d[umnea]v[oastră] înaltă și un deosebit respect pentru munca d[umnea]v[oastră] covârșitoare, atât de rodnică și de utilă. Îmi permit să vă trimit comunicarea mea, făcută la congresul de bizantinologie din Belgrad
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
Radu Cernătescu Peșteră sau abație? - Buda sau Banat? Admirația celebrului ocultist renascentist Trithemius pentru viața și gândirea Sf. Gerard de Cenad (vir sanctissime vitae & incomparabilis doctrinae) mi-a trezit interesul pentru un autor prea puțin semnalat în spațiul cultural românesc, trăitor circa 16 ani la Cenad (Morisena), pe teritoriul
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
mai bine. După un an Încheiat, cu cifrele care dovedeau profitul net, pe masă, oamenii de afaceri din branșa au fost nevoiți s-o recunoască a fi cea mai bună. E dată-n mă-sa!! a exclamat vulgar dar cu admirație, până și șeful Casei de Licitație, un tip care recunoștea stofă de negustor de la o poștă. Astfel, Mărținei i s-au deschis ușile la notabilitățile locale, a Învățat din mers cum să aplice proiecte pentru fonduri nerambursabile, dar și cum
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
suscită arta...”. Savater scrie: „Cred că admirăm cu ceea ce este admirabil în noi înșine... Bineînțeles că virtutea de a admira nu este numai estetică, ci și etică... și în linii generale o consider un simptom al umanității”. Adevărate „exerciții de admirație” sunt paginile despre Emil Cioran, García Calvo, Octavio Paz, José Bergamín, Cabrera Infante, Rafael Sánchez Ferlosio, Mario Vargas Llosa. Relația specială cu Emil Cioran, complet necunoscut în Spania înainte de lucrarea sa de doctorat, ocupă un loc aparte. Savater creionează un
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
a ei. Căzând ea însăși în brațele unui marchiz, a născut un copil, asistată tandru de soț și de amant. La moarte, tânără încă fiind, cei trei și-au unit lacrimile într-o bărbătească solidaritate, plină de regret și de admirație, care nu lăsa loc pentru gelozie. Femeie modernă, Emilie se bucură în contemporaneitatea noastră, nu doar de aprecierea oamenilor de știință, ci și de a feministelor, precum Elisabeth Badinter, care i-a consacrat un eseu, apărut în „Livre de poche
Doamna lui Voltaire () [Corola-journal/Journalistic/4129_a_5454]
-
asupra celorlalți eșecurile, dramele, mizeria existențială, dar și lașitatea, aceasta descrisă ca trăsătură etnică definitorie), cu ambele valențe temporar dezafectate, își concentrează halucinat atenția asupra prieteniei cu pictorul Orlando, interesul său frisonant pentru cuceririle amoroase ale acestuia, punând în umbră admirația pentru pictura sa. O gelozie complicată și imprevizibilă îi coordonează toate gesturile și tot ea e și ingredientul prin care degustă propria relație amoroasă cu Anamaria. Horațiu este un moralist de vacanță, lăsat în voia impulsurilor de moment și opunându
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
orele de matematică, de multe ori se ridica și explica foarte calm cum a reușit să rezolve o problemă care ne pusese pe toți în încurcătură, iar când termina cu explicațiile, profesorul îi mulțumea, în vreme ce noi îl priveam, unii cu admirație, alții cu invidie. Nu-i plăcea să fie ținta privirilor noastre, așa că își făcea de lucru căutându-și stiloul sau întorcea capul și intra în vorbă cu elevul din spatele lui. La examenul de bacalaureat, Hișam a ieșit primul pe școală
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
care și-a legat toate speranțele, să devină medic. Hișam i-a dat ascultare și a studiat medicina vreme de cinci ani, terminând-o cu calificativul „excepțional”. Se spune că și cei mai exigenți și mai neîndurători profesori își exprimau admirația pentru cunoștințele lui la examenele orale. Ba se spune chiar că faimosul profesor de anatomie, doctorul Mandur, după ce l-a examinat, s-a apropiat de el, i-a strâns mâna și l-a invitat să ia împreună o băutură răcoritoare
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
în acel „Raft al Denisei" vegheat de o pisică femelă; și redactată de Andreea Răsuceanu. Așadar, i-a cerut domnului Isham din Norfolk să-i transmită domnului Nicholas Greene din Clifford’s Inn o scrisoare prin care Orlando își exprima admirația pentru operele acestuia (pentru că domnul Nicholas Greene era un scriitor celebru la acea vreme), precum și dorința de a-l cunoaște personal, ceea ce abia de cuteza să-i ceară; întrucât el nu avea nimic de oferit în schimb; dar dacă domnul
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
pe morți din morminte, și se pricepea să vorbească minunat despre cărți, cu condiția să fi fost scrise cu trei sute de ani înainte. Așa treceau zilele și Orlando nutrea pentru oaspetele lui un straniu amestec de simpatie și dispreț, de admirație și milă, precum și un sentiment prea nedefinit pentru a putea avea un nume, în care se îmbinau însă un soi de frică și un soi de fascinație. Greene vorbea tot timpul despre el însuși, dar era atât de plăcut la
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]