11,268 matches
-
politică internă și participarea democratică versus autoritatea instituțiilor și actorilor occidentali care, subliniind mereu independența și completa responsabilitate a țărilor în tranziție, au dezvoltat, în fapt, un puternic control asupra deciziilor interne, nedublat însă de asumarea responsabilității pentru rezultatele politicilor adoptate. De cele mai multe ori, relațiile dintre actorii externi și cei interni s-au bazat pe un tip de negociere în care părțile sunt sensibil inegale ca putere. Rezultatele unor astfel de negocieri au fost constant în favoarea pozițiilor occidentale, cu o anumită
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
suplimentară era cea a timpului istoric. Logica juridică nu lucrează pe o perioadă de timp excesiv de îndelungată, pentru că peste o nedreptate făcută în trecut se așază complexe aranjamente sociale, a căror reparare produce nedreptăți mult mai mari. Forma de retrocedare adoptată a fost lăsarea ei pe seama justiției, dar fără o reglementare suficientă. În aceste condiții, justiția a început să funcționeze într-o situație de dezechilibru de putere între cei care solicitau proprietatea și cei de la care aceasta urma să fie preluată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
actorii care au produs-o. 2. Considerarea strategiei adoptate ca fiind adecvată include tacit epistemologia problemelor cu soluție unică: dacă strategia este adecvată înseamnă că e singura adecvată. Explorarea alternativelor posibile ar fi de natură să zdruncine încrederea în strategia adoptată, din acest motiv, ele sunt respinse ca inadecvate. Alegerea modelului epistemologiei problemei cu soluție unică prezintă o capacitate limitată de explicare a dificultăților produse în procesul tranziției, creând o anumită miopie în favorizarea doar a factorilor intrinseci inevitabili (2'') și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
însoțite însă de dificultăți și efecte negative. 4. Un nivel relativ redus de dificultăți este absorbit explicativ prin recursul la explicații prin factori intrinseci inevitabili: costurile normale ale unei asemenea schimbări. O asemenea schemă explicativă întărește funcțional estimarea că strategia adoptată este adecvată (4'). 5. Creșterea dificultăților face mai plauzibile explicațiile extrinseci. Aceste explicații întăresc funcțional credința în corectitudinea strategiei adoptate, în ciuda marilor probleme create în cursul aplicării ei. Procesul este circular din toate punctele de vedere. Cu cât factorii intrinseci
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
explicații prin factori intrinseci inevitabili: costurile normale ale unei asemenea schimbări. O asemenea schemă explicativă întărește funcțional estimarea că strategia adoptată este adecvată (4'). 5. Creșterea dificultăților face mai plauzibile explicațiile extrinseci. Aceste explicații întăresc funcțional credința în corectitudinea strategiei adoptate, în ciuda marilor probleme create în cursul aplicării ei. Procesul este circular din toate punctele de vedere. Cu cât factorii intrinseci sunt mai importanți în producerea dificultăților tranziției, investirea cu plusvaloare în strategia aleasă generează o creștere a comportamentului defensiv, care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la opțiuni slab eficiente: acțiunea asupra factorilor extrinseci care, desigur, poate avea efecte pozitive, dar ocolirea acțiunii asupra factorilor intrinseci face acțiunea pe ansamblul ei puțin eficientă. 6. Peste un anumit prag, dificultățile se transformă în anomalii. Presupoziția că strategia adoptată este adecvată e pusă sub semnul întrebării. Anomaliile nu mai pot fi absorbite explicativ, într-o manieră justificativă pentru strategia adoptată, prin factori intrinseci inevitabili sau extrinseci. 7. Absorbția explicativă a anomaliilor nu poate fi realizată decât prin examinarea strategiei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acțiunea pe ansamblul ei puțin eficientă. 6. Peste un anumit prag, dificultățile se transformă în anomalii. Presupoziția că strategia adoptată este adecvată e pusă sub semnul întrebării. Anomaliile nu mai pot fi absorbite explicativ, într-o manieră justificativă pentru strategia adoptată, prin factori intrinseci inevitabili sau extrinseci. 7. Absorbția explicativă a anomaliilor nu poate fi realizată decât prin examinarea strategiei înseși ca sursă a dificultăților și problemelor care ar fi putut fi evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategiei înseși ca sursă a dificultăților și problemelor care ar fi putut fi evitate prin opțiuni strategice alternative - factori intrinseci evitabili. O asemenea orientare este de natură să diminueze contribuția percepută a factorilor extrinseci. 8. Identificarea surselor crizelor opțiunilor strategice adoptate (absorbția explicativă a anomaliilor) produce, inevitabil, căutarea unor alternative strategice. 9. Explorarea alternativelor strategice produce o schimbare a modelului epistemologic pe care se bazează explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu epistemologia problemelor cu soluții multiple. Această epistemologie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
factorilor intrinseci stimulează, prin însăși natura sa, explorarea alternativelor. Schema explicativă de mai sus poate fi completată cu o serie de conexiuni externe. Figura 8.2. Schema interacțiunii dintre lupta politică și explicație Interesul social-politic de a susține strategia tranziției adoptate generează o serie de circuite inevitabile. 11. Exercițiul democratic al dezbaterii publice tinde să fie înlocuit de un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le înțelege. Explicația tranziției devine un instrument
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Schema interacțiunii dintre lupta politică și explicație Interesul social-politic de a susține strategia tranziției adoptate generează o serie de circuite inevitabile. 11. Exercițiul democratic al dezbaterii publice tinde să fie înlocuit de un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le înțelege. Explicația tranziției devine un instrument al luptei politice. În general, lupta politică tinde să accentueze factorii extrinseci în explicația dificultăților tranziției. 12. Investirea cu plusvaloare a producătorilor strategiei pentru a susține
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
factori independenți de soluțiile alese, nerelevanți pentru evaluarea acestora. Dacă efectele negative care apar în cursul tranziției ar fi considerate ca fiind produsele specifice ale unei strategii, deci intrinseci acesteia, concluzia pragmatică este: identificarea responsabilităților, investigarea alternativelor și schimbarea strategiei adoptate, dacă acest lucru mai e posibil. Dimpotrivă, invocarea unor factori explicativi extrinseci generează o altă atitudine față de strategia practicată: ea este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
este bună, iar rezultatele ei ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest fel se realizează o acceptare colectivă a unui proces de schimbare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au soluții multiple care trebuie identificate și evaluate atât înaintea alegerii, cât și pe parcursul implementării soluțiilor adoptate, în vederea perfecționării/schimbării acestora. O asemenea modificare a fundamentului epistemologic nu produce un efect punctual și cu efecte limitate, ci este de natură a schimba întregul univers cognitiv al unei societăți. Secolul XX a fost caracterizat prin lipsa dorinței de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un secol. Puțini cercetători au avut acest privilegiu, deși cei care-au profitat de el se prefac a uita cariera, mina din care și-au extras legăturile. Pe de altă parte, în ciuda întrebuințărilor politice contradictorii, metoda preconizată de el și adoptată ca bun industrial în domeniul cunoașterii a devenit parte integrantă a practicilor noastre. Aș vrea să vorbesc despre propagandă. În acest domeniu mai mult decît în altele ceea ce a prezis Le Bon a devenit o realitate foarte vizibilă. Oricine privește
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
49, ceea ce implică reprezentarea dreptului, ca sistem deschis în care există un echilibru dinamic între tedințele de conservare a valorilor supreme ale dreptului și tendințele de schimbare a elementelor componente, determinate de noile cerințe ale vieții sociale. Regulile de drept adoptate trebuie să corespundă schimbărilor interacțiunilor sociale și să aibă o mare stabilitate ceea ce se prezintă o condiție necesară a ordinii juridice, într-un stat de drept. Cerințe importante ale legiferării rezultă implicit din caracteristicile esențiale ale Codului civil napoleonean, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proiectul în cauză este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziții asupra proiectului menționat. Se permit excepții numai în cazuri de urgență, dacă motivele care le justifică sunt indicate în actul adoptat sau în poziția Consiliului. Cel de-al doilea Protocol, referitor la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prevede motivarea tuturor proiectelor de acte legislative în raport cu principiul subsidiarității și proporționalității. În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce pot fi considerate ca "temperând" procesul de constituționalizare se pot menționa recunoașterea subsidiarității, a dreptului statelor de a se retrage din Uniune, ca și a unor interese specifice ce pot determina o poziție de "blocare" (Clauza Ioannina) a hotărârilor adoptate sau recunoașterea pe calea unor declarații sau protocoale a intereselor specifice ale unor țări, ca de pildă Polonia și Marea Britanie. 8. La capătul unei analize legate de "internaționalizarea" dreptului constituțional și "constituționalizarea" dreptului internațional, răspunzând celor două probleme pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principii care trebuie respectate și obligații care decurg din ele, pentru a asigura protecția efectivă a minorităților naționale", precum și "de a aplica principiile stabilite în această Convenție-cadru prin legislație națională și politici guvernamentale corespunzătoare". În același sens, în Raportul explicativ, adoptat simultan cu Convenția, se afirmă că ea "conține mai curând prevederi de tip program, stabilind obiective pe care părțile se angajează să le urmeze" și care "nu sunt direct aplicabile"2. Așa cum s-a arătat, însă, multe dintre prevederile documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principalele elemente definitorii ale unui grup minoritar; în al doilea rând, principiul autoidentificării nu are un caracter absolut; comentariul conținut în Raportul explicativ arată că nu orice diferențe etnice, culturale sau lingvistice duc la formarea de minorități și că textul adoptat (art.3.1) nu implică pentru o persoană dreptul de a alege în mod arbitrar să facă parte dintr-o minoritate națională, această alegere fiind inseparabil legată de criterii obiective care țin de identitatea persoanei. Drepturile și libertățile persoanelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența se exercită împotriva unor persoane luate la întâmplare, străine de scopul urmărit 2. Unul dintre factorii importanți care au facilitat extinderea violenței teroriste rezidă fără îndoială în atitudinea laxă față de aceasta adoptată timp de mulți ani de catre autorități, o contribuție importantă la aceasta având-o și abordările "superficiale" ale doctrinei în materie. S-a vorbit mult timp de "apariții izolate, marginale, de indivizi cu preocupări excentrice". Este greșit, afirmau unii autori, să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
favorizeze activitățile teroriste îndreptate contra unui alt stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să reprime activitățile de acest gen și să-și acorde în mod reciproc concursul". Numeroase alte documente internaționale adoptate ulterior au reafirmat aceasta cerință esențială pentru menținerea unor relații pașnice între state. În Documentul final al reuniunii CSCE de la Madrid, din 1980, se arăta că statele participante condamnă cu fermitate terorismul, se angajează să ia măsuri eficiente pentru prevenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privind dezvoltarea de "raporturi de colaborare frățească" între românii de pe cele două maluri. Concluzii Este ușor de observat, pentru cei care o doresc, care sunt de bună-credință și au cunoștințe de Drept Internațional, deplina congruență a celor două declarații, documente adoptate, la 27 august 1991, cu un entuziasm ce amintește de Alba-Iulia anului 1918, gradul lor impresionant de convergență juridică, deplina lor concordanță nu numai cu principiile și normele unanim acceptate ale Dreptului Internațional, ci și cu cele ale cursului nou
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova; GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale și a libertății politice a tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparținând grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu prevederile Actului Final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Așa să ne ajute Dumnezeu! Adoptată la Chișinău, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991. ANEXA 3 DECLARAȚIE Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adoptării respectivelor acte legislative în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Orice astfel de inițiative luate de Consiliul European se transmit parlamentelor naționale. În cazul opoziției unui parlament național, notificate în termen de șase luni de la această transmitere, deciziile Consiliului European nu se adoptată 54. Și în cadrul acestei proceduri, Tratatul de reformă conferă parlamentelor naționale competențe semnificative, inclusiv un drept de veto al fiecăruia din parlamentele naționale în raport cu Consiliul European în ceea ce privește anumite decizii ale acestuia. Monitorizarea clauzei de flexibilitate. Tratatul de reformă introduce o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
participanții la Consultările Multilaterale erau puși în situația de a-și începe deliberările prin examinarea și adoptarea unor reguli de procedură referitoare la desfășurarea lucrărilor. Întrucât înțelegerea anterioară a ambasadorilor acreditați la Helsinki nu era înregistrată ca act oficial, formal adoptat, documentul propus de România urma să fie primul luat în discuție, ceea ce pentru delegația română constituia o poziție de un cert avantaj. Finlanda ne-a întâmpinat cu o vreme mohorâtă, încețoșată și umedă. La aceasta se adăugau scurtimea zilelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]